4,201 matches
-
cu 4 camere, tip vagon. Camera din față, dinspre stradă, era mai mică și noi îi spuneam „antretul”. Camera din spate, era de fapt și bucătărie pentru că iarna acolo se și dormea dar se și făcea mâncare. Aveam aici o sobă mare de zid cu plită la care se gătea. Tot aici se afla și mașina de cusut Singer acționată cu piciorul, la care am învățat și eu “să trag la mașină”, încă de mică. Mașina de cusut este acum la
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
și eu. Turtele erau de post, așa încât mama mea framânta o cocă doar cu făină și apă. Întindea din cocă foi mari, subțiri ca foaia de țigară, pe care apoi eu le tăiam în romburi și le coceam pe plita sobei. Apoi foile erau însiropate cu sirop ce conținea toate mirodeniile ce se puteau procura atunci și erau presărate din belșug cu nucă măcinată amestecată cu zahăr. Se așezau pe o faianță mare rotundă unele peste altele astfel că se obținea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
zi leul a căzut, mulți cetățeni fiind distruși material deoarece doar o foarte mică parte din bani a fost schimbată. Același lucru s-a întâmplat și cu părinții mei. Copil fiind îmi amintesc cum părinții mei furioși băgau banii în sobă pe foc spre uimirea mea. Știam la acea vârstă ce importante sunt acele hârtii dar nu înțelegeam de ce acum ele nu mai valorează nimic. Au reușit să schimbe ceva bani, schimbarea având loc în clădirea din fața statuii ce se află
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
fost parțial povestite de tatăl meu iar amănuntele au fost subliniate pe această lucrare. In timpul muncii la stuf, deținuții dormeau pe un bac care era un șlep destinat transportului cerealelor. Aici se așezaseră 3 rânduri de paturi și o sobă improvizată, fără nici o instalație electrică. Pentru a avea puțină lumină deținuții făcuseră niște lămpi și atunci când le aprindeau seara retrăiau “atmosfera de peste 2000 de ani în urmă a vieții primilor creștini”. Echipamentul de lucru era format din pufoaică, căciulă cu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
pe ruguri/ Cu sfinți sub ai osândei grele juguri." Dar erosul este mai îndurerat și semeția face loc modestiei: Pe tot cuprinsul tău, eu niciodată/ În care stau întreagă n-o ocup./ Un scaun doar, o masă la văpaia/ Din sobă cu hârtii ce-ades le rup." Rămâne de asemenea preocuparea gravă pentru definirea versului lui și a artei poetice: " Cum să te cânt, să fie/ pe măsură/ Cuvântul cu slăvitul tău avânt?/ Dă-mi cântul nerostit de nici o gură/ ce
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
1969; "Discurs împotriva metodei", Editura Eminescu, 1971; "Poeme mecanice", Editura Dacia, 1973. În "Aproape sonete" (1969), I. Drăgănoiu are o poezie limpede sub raportul formei, încercând o notă de originalitate; ipostaza este a însinguratului, a intrusului: "Ascunde-te, mamă, în sobă de fiul tău nepriceput." Un motiv obsesiv în poezie sunt întoarcerile: "Ieri te-am mințit. Am să mai plec odată./ Odată, doar, și-am să lipsesc puțin." Poetul este chemat de cineva care-l așteaptă, de mari depărtări. Chemări care
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poeziei interbelice: pământul, satul, casa părintească, nunta din Ardeal, sentimentul dezrădăcinării, dar și al înrădăcinării, mitul strămoșilor. Satul poetului este legat de vremea copilăriei, pământul este cel al acestei epoci: "și apoi toamna singuri, acasă/ frigem bureți târzii pe-o sobă înnoptată,/ ieșea fumul încet pe hornuri cu viață/ și ne trezeam deodată în zori/ opriți de ninsoare" ("Pământul"). Pe acest pământ, într-o viziune dramatică și halucinantă, este casa părintească. În cumpăna fântânii stă răstignit tatăl, pârghie este mama înșurubată
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
exprimate: noi iubim, cineva, altcineva, astfel și nu altfel, "noi", care venim cu un întreg trecut de luptă, sau "noi" care n-am protestat niciodată, oameni în toată firea, oameni într-un moment istoric, "noi" care reprezentăm patria ("Ieșirea din sobă"). Noi suntem muzeul ce nu-și mai ajunge/ tablouri cețoase și busturi nătânge/ lucrează un pictor/ sub ceața de sânge." Cu cât înaintăm în volumele următoare, "Repetabila povară" și celelalte, nota de reflexivitate se adâncește, poetul devine mal clar, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
învățat de la Alexa Visarion a fost rigoarea. Rigoarea și iubirea pentru teatru, film și pentru oamenii care nasc aceste creații. Cum e Alexa Visarion atunci când vorbește despre teatru? Uneori este un foc viu, în expansiune; alteori este focul captiv din sobă, care își caută libertatea și umple spațiul prin căldura pe care o degajă în ambele cazuri, focul Alexa Visarion este fascinant. Acum, după o serie de coincidențe fericite, am avut șansa să petrec mai mult timp în compania sa. Pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
din coșul vetrei în livezi. (Gh.F.C.) Crasnic Se povestește că unele femei nasc în loc de copil [un] purcel, care se zice „crasnic“* și care chiar din timpul apariției în cepe a țipa și a fugi prin casă. Babele dau foc la sobă, fac jăratec mult; apoi îl iau la goană prin casă, pînă cînd, neavînd alt loc de scăpare, țîșnește în sobă; se astupă la gură și se arde. Astfel scapă de crasnic. Creier Cînd mănînci creier de un animal care-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crasnic“* și care chiar din timpul apariției în cepe a țipa și a fugi prin casă. Babele dau foc la sobă, fac jăratec mult; apoi îl iau la goană prin casă, pînă cînd, neavînd alt loc de scăpare, țîșnește în sobă; se astupă la gură și se arde. Astfel scapă de crasnic. Creier Cînd mănînci creier de un animal care-i bun de mîncat, atunci îți crește creierul, ori dacă mănînci ochii, atunci vezi bine cu ochii. Creștet Copilului care are
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe foc, că el calcă focul de știe, și focul îl calcă pe el de nu știe. Să nu stupești în foc, că îți stupești sufletul. în foc să nu stupești niciodată, că-i păcat și te spuzești*. Focul în sobă de vuiește e semn că te vorbește cineva de rău. Se crede că dacă țiuie tăciunii în foc este semn că te vorbește cine va de rău; deci e bine a bate tăciunii cu cleștele. Cînd vîjîie focul, atunci te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ceartă în casă. Cînd focul vîjîie și huiește, te vei sfădi cu cineva. Dacă se face foc în cuptor și se aprind funinginii din horn, apoi se zice că va urma sfadă în casă. Cînd o persoană șade la gura sobei în care arde foc și vreun tăciune sfîrîie, să nu scuipi în el, căci în timpul acela se ceartă Dumnezeu cu diavolul; dacă scuipi, face pe voia diavolului, iar de nu, pe a lui Dumnezeu. Focul din Joia Mare înainte de Paști
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine să lași sara focul neînvelit, ușa și ferestrele deschise, că diavolul vine, intră în casă și strînge copilul de-l îmbolnăvește. Cînd dai cuiva foc lunea, vine uliul la găini. Cînd, după ce se trece focul, jăratecul strălucește mult în sobă e semn că are să fie frig. Copilului mic pînă la anul să nu i se tundă părul, că-i rău de foc. Cînd nu ți se aprinde focul în sobă, e semn că o femeie a născut prin sat. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
găini. Cînd, după ce se trece focul, jăratecul strălucește mult în sobă e semn că are să fie frig. Copilului mic pînă la anul să nu i se tundă părul, că-i rău de foc. Cînd nu ți se aprinde focul în sobă, e semn că o femeie a născut prin sat. Se crede că, arzînd vreo casă și fiind pericol să se lățească focul, este bine a încungiura casele cu trița* (lumină de la Iordan) - și așa vor fi ele scutite de foc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se ascunde. Cînd fulgeră, să nu stai în ușa casei. Procopiile [Sf. Procopie, 8 iulie] se țin de săteni ca să nu fie loviți de fulger. Fulgerul, șarpele din nori, îl alungi cu nuiaua de alun. (Gh.F.C.) Fum Cînd fumul din sobă năvălește uneori în casă e semn că vre mea o să se schimbe. Cînd fumul din hogeag* se suie drept în sus e semn de vreme bună; cînd se împrăștie pe pămînt, va vremui. Să nu te piși în drum, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd se suie mîța în fereastră și șede acolo mult, are să se îndrepte vremea. Cînd mîța se spală îi a moloșag. Cînd mîța șede-n vatra focului și se uită în cuptor, are să fie frig. Cînd se suie mîța pe sobă și se uită spre ușă, face a frig, iar cînd se culcă în mijlocul casei sau la prag, are să se-ncălzească. Cînd mîța își ascute unghiile de stîlpul hornului sau în alt loc, are să ploaie. Se crede că acel bărbat căruia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că trag clopotele, va muri cineva. Dacă lumînarea care arde în altar se stînge de la sine e semn că moare preotul. Cînd sună mult clopotele după ce le-ai lăsat de tras e semn că vor muri oameni. Cînd rămîne în sobă ori pe vatră numai un tăciune e semn că are să moară unul din soți. Noiți negre de-ți ies pe unghii e semn de moarte. Cînd ți se fac pete negre pe mîni e semn că moare cineva din neamuri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oala răsturnată pe-o rînă, cu gura spre tine. (Gh.F.C.) Oaspete De faci casa pe furnicar, nu mai ai răgaz de oaspeți. Cînd sar scîntei din foc pîrîind, au să-ți vie oaspeți. Dacă se face foc și sare din sobă sau de pe vatră un cărbune în casă, apoi se crede că va veni un oaspe de răuvoitor (cu inimă rea). Cînd sar scîntei în mijlocul casei, îți vine un oaspe. Cînd nu se stînge degrabă, oaspetele va ședea mult, iar de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din grădină, vara. Paserile care nu au rîșniță* nu-s bune de mîncat. în ziua de Ajunul Crăciunului, să postești pînă la ziua jumătate, că prinzi vara paseri, și să iai cu ochii închiși două paie să le bagi în sobă. Să nu pui mîna pe puii unei păserele, căci vin furnicile de-i omoară, iar paserea îi părăsește. Tărîțele și busuiocul din noaptea de Sf. Vasile sînt bune pentru paseri. Gîștile și găinile albe sînt socotite sfinte. Cînd paserile umblă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ploaia. (Gh.F.C.) Cînd pisica sare peste mort, acesta se face strigoi. (Gh.F.C.) Pisica se roagă să-i orbească stăpînul, ca să-i ia îmbucătura din mînă. (Gh.F.C.) Se fac vrăji cu păr de pisică neagră. (Gh.F.C.) Cînd pisica se uită în sobă, se strică vremea. (Gh.F.C.) Cînd feciorul pleacă la pețit sau la logodnă, mama aruncă pe el o pisică, ca să se țină fata de el ca pisica. (Gh.F.C.) Cine încearcă să scape de pisică trecînd-o peste apă e blestemat să orbească
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Botezătorul, apoi nu va fi curînd. Cînd rupi călinele, bate bruma devreme. Se crede că dacă se călătoresc cucoarele în vreo zi înainte de Ziua Crucii, în noaptea acelei zile va fi brumă. Semne de frig Cînd se vîră mîța în sobă sau în cuptor. Dacă zgrapțănă* mîța la ușă. Toamna, cînd pițigoii și ciocîrlanii vor țîrîi pe lîngă casă, ocoale etc. e semn sigur că frig o să fie în scurt și chiar omăt o să cadă. Dacă ies muștele și furnicile înainte de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai ales țoabe*. Dacă îl mănîncă pe cineva spatele, se crede că va urma vreme rea. Cînd o cînta cocoșii de cu sară. Cînd huiește hornul. Cînd se aprinde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Dacă vuiesc tăciunii aprinși în sobă, va fi vreme rea. Cînd ies broaște și rîme prin ogradă, va vremui. Cînd furnicile ies prin casă, are să vremuiască. Cînd cîntă cucuveicele urît pe vreme frumoasă. Cînd bate vîntul dinspre răsărit, are să fie zloată mare. Cînd la două sau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copii și o nevastă ciudată, așa că m-am bucurat teribil cînd Linder m-a anunțat că mi s-a oferit apartamentul, în centrul orașului, la 8 minute de teatru. Ce casă frumoasă! Cu curte interioară, tavanul foarte sus, mare cu sobă pe lemne și cu vedere spre trei puncte centrale al orașului. Eram aproape fericit! Nicăieri nu avusesem o asemenea locuință! La Timișoara am avut cea mai fructuoasă etapă a carierei mele regizorale: deci, nu l-am dezamăgit pe Hansi! Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
se păstra și putina cu varză, uleiul, făina, vasele cu apă. Tot În cunie, deși micuță, În majoritatea cazurilor, pe timp de ploaie sau iarna se adăposteau vaca, purcelul și găinile. Privit În ansamblul său, interiorul se caracterizează prin simplitate: sobă, vatră, scoarțe pe pereți 31. Acoperișul acestei case era din coceni de porumb sau paie. Rar se vedea cîte un acoperiș din șindrilă. În camera de locuit paturile erau instalate pe patru țărușe bătute În pămînt, iar ca așternut nelipsita
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]