3,508 matches
-
al lui Platon, nu a fost artificial și utopic, nu a fost nici la fel de "democrat" în ce privește înțelegerea relațiilor sociale. Imaginarul colectiv antic și medieval, conservator prin definiție, face pandant cu viziunea antropologică a Stagiritului asupra gestionării puterii și asupra rolurilor socio-economice și culturale (masculin-feminin, stăpân-sclav), considerate până în timpurile moderne, de toate instituțiile, ca fiind "naturale". Imaginarul medieval s-a constituit pe baza unor formațiuni discursive care nu au avut întotdeauna o sorginte livrescă pur bizantină. Unele aspecte, ce țin de etică
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
argumentație a generoșilor care motivau părăsirea partidului prin aceea că în România proletariatul ar fi aproape inexistent ca o clasă socială și, în consecință, rațiunea de a fi a partidului socialist nu s-ar justifica. Ibrăileanu utilizează ca premisă fizionomia socio-economică a țării de la 1885, ignorând perspectiva dinamică. Referirile lui Ibrăileanu la primul program al socialismului românesc, studiul lui Gherea Ce vor socialiștii români (1886), sunt și ele părtinitor utilizate. Gherea recunoscuse atunci caracterul incipient al industriei noastre și, în consecință
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de apărare a intereselor materiale ale celor ce muncesc. Negreșit, acest prim program al socialismului din țara noastră nu e lipsit de aprecieri eronate. Dar ele au fost apoi amendate și parțial soluționate în urma unui examen mai lucid a realității socio-economice. Iar aceste reevaluări programatice țineau seama de evoluția intervenită în economia României care făcuse progrese incontestabile în dezvoltarea industrială. Ancheta industrială din 1901-1902 consemna existența unui număr de 126.010 muncitori și evoluția anunța o progresie mereu în creștere. Pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
alte diviziuni: 1) Factori psihologici: intelectuali (gândirea divergentă, gândirea convergentă, stilul perceptiv aprehensiunea), non-intelectuali (motivația, caracterul, afectivitatea, temperamentul, rezonanța intimă), aptitudini speciale (organizatorică - de conducere, matematică, pedagogică), abisali; 2) Factori biologici: ereditatea, vârsta, sexul, sănătatea mentală; 3) Factori sociali: condiții socio-economice și culturale, condiții educative (familia, școala). în opinia lui M. Bejat (6, p. 64), factorii sociali au o pondere deosebită în creativitate, acționând în strânsă interdependență cu ceilalți factori, , iar trei ani mai târziu, același autor (7) accentua asupra faptului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
multe forme de adaptare: biologică, psihologică și socială. Cerințe educative speciale (CES) - cerințele în plan educativ ale unor categorii de persoane, cerințe consecutive unor disfuncții sau deficiențe de natură intelectuală, senzorială, psiho motrice, fiziologică, etc. sau a unor condiții psihoafective, socio-economice sau de altă natură (cum ar fi absența mediului familial, condiții de viață precare, anumite particularități ale personalității copilului, etc.) care plasează elevul într-o stare de dificultate în raport cu ceilalți din jur; această stare nu-i permite o existență sau
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
dar este necesar ca astfel de studii să fie continuate. Mediul socio-cultural acționează, direct sau indirect, în proporții foarte diferențiate de la caz la caz, și în perioadele dominate, aparent, de familie și școală. Acțiunea indirectă a mediului se datorează condițiilor socio-economice ale familiei în care-și desfășoară existența copilul creativ ori cu aptitudini, la fel cum structura școlară depinde de tipul de societate căruia îi este contemporan respectivul copil. Dar se manifestă și o influență directă, timpurie, pe măsură ce, odată cu înaintarea în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
dezvoltare. Ariile prioritare permit structurarea unor programe specifice de dezvoltare în diferite domenii (industrie, agricultură, servicii, calitatea medilui înconjurător) și servesc la reducerea discrepanțelor dintre nivelurile de dezvoltare ce caracterizeată entitățile din interiorul regiunilor. Zonarea se sprijină pe observarea fenomenelor socio-economice pentru a stabili reguli în funcție de care unitățile teritoriale să fie încadrate într-o anumită zonă. Zonarea se face luând în considerare nivelul atins de o anumită variabilă, direcția anumitor fluxuri sau, pur și simplu, similitudinile existente între anumite teritorii. Zonele
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
structurile spațiale și cele sociale, politice și economice interacționează continuu și dezvoltă relații de interdependență, este rezultatul unui proces îndelungat denumit regionalizare. Procesul de regionalizare are un caracter multidimensional, bazat în principal pe abordări de ordin georgrafic, politic, administrativ și socio-economic. Acesta vizează, pe de o parte amplasarea geografică a spațiului și laturile ideoligică și identitară ale comunității care îl ocupă, iar pe de altă parte, aspectele administrative, de natură juridică și legate de istoria locală a instituțiilor publice. Evident, regionalizarea
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
o ierarhie de regiuni cu scopul de a uniformiza unitățile teritoriale în vederea elaborării de statistici regionale comparabile la nivelul UE. Nomenclatorul NUTS deservește ca referință pentru [http://ec.europa.eu]: colectarea, elaborarea și armonizarea statisticilor regionale ale Comunității; analiza socio-economică a regiunilor, NUTS 2 fiind nivelul corespunzător pentru analiza problemele regionale - naționale și cadrul general utilizat de către statele membre pentru punerea în aplicare a politicilor lor regionale; elaborarea de politici regionale comunitare (NUTS 2 clasificând regiunile a căror dezvoltare
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
României, prin îmbunătățirea condițiilor de infrastructură și a mediului de afaceri, care susțin creșterea economică.” Principalele caracteristici ale POR, care îl individualizează de celelalte Programe Operaționale, sunt [extras din POR 2007 - 2013]: are o dimensiune locală evidentă, în abordarea problemelor socio-economice din punct de vedere local și valorificarea resurselor și oportunităților locale; dă prioritate regiunilor relativ rămase în urmă și mai puțin dezvoltate, pentru a le asigura un set minim de precondiții de creștere, neavând, în sine, un scop redistributiv; domeniile
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
și gestionare a instrumentelor structurale. 4. Restructurarea teritoriului național din punct de vedere al dezvoltării regionale printr-o nouă regionalizare care să permită: - reducerea decalajelor în dezvoltare identificate în interiorul țării între județe sau zone specifice; - coerența dintre criteriile geografice, istorice, socio-economice și culturale în reeditarea regionalizării; - păstrarea identității regionale; - conformitatea cu reglementările europene în ceea ce privește evaluarea și monitorizarea procesului de dezvoltare regională; - facilitarea implementării politicii de dezvoltare a României în permanent consens cu politica promovată de Uniunea Europeană; - întărirea competitivității la nivel regional
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
piețele monetare și fianaciare. o indicatori ai dezvoltării durabile, folosiți pentru a monitoriza Strategia de dezvoltare durabilă a UE într-un raport publicat la fiecare doi ani de către EUROSTAT. Indicatorii dezvoltării durabile sunt structurați pe zece teme de interes (dezvoltarea socio-economică, consum și producție durabile, promovarea incluziunii sociale, schimbările demografice, sănătatea publică, schimbările climatice și energia, transportul durabil, resursele naturale, parteneriatul global, buna guvernare) și sunt într-o continuă adaptare la Strategia de dezvoltare durabilă a UE. o indicatori privind finanțele
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
și numărul de cercetători este mai mare decât în celelalte regiuni datorită centrelor universitare importante de aici. Valorile cele mai mici înregistrate de cei doi indicatori sunt în regiunea SE (5,3% cercetători). 4.2.4 Disparități privind sănătatea Factorii socio-economici, de mediu și de stil de viață au determinat modificări semnificative în evoluția principalilor indicatori demografici. Natalitatea scăzută, creșterea mortalității și emigrarea populației cu vârsta de muncă, au generat fenomenul de îmbătrânire al populației ceea ce necesită o atenție sporită asupra
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
principal reper scopul cercetării (de exemplu, situația mamelor singure, șomajul și impactul său asupra situației sociale a celor afectați, opiniile studenților cu privire la îmbunătățirea evaluării etc.). Ca și populația vizată în cadrul cercetării, focus-grupul poate fi organizat în funcție de diferite caracteristici: vîrstă, status socio-economic, gen, vîrstă, statut marital. Există cercetări pentru care sînt necesare trei-patru focus grupuri sau trei-patru sesiuni (întîlniri) cu același focus-grup. Focus-grupul nu se poate constitui prin procedee clasice de eșantionare, pentru c. numărul participanților este prea mic. Sînt importante însă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
experimental și cel de control, este dificil de realizat mai ales în cadrul experimentelor educaționale. Două sau mai multe clase de elevi pot fi alese ca grup experimental și de control, încercîndu-se stabilirea unor corespondențe între caracteristicile relevante pentru studiu (nivel socio-economic al familiei, nivel aptitudinal, nivel al performanțelor școlare etc.), însă ele nu vor respecta niciodată principiul randomizării. -Aplicarea repetată a tratamentului experimental. În cele mai multe experimente, subiecților nu li se aplică tratamentul experimental individual, ci frontal (ca membri ai unui grup
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
categorii de factori creativitatea este mult favorizată. Aceste categorii sunt [25]: * factori psihologici, având componentele: factori intelectuali, aptitudini speciale, factori nonintelectuali și nonaptitudinali, factori abisali; * factori biologici, având componentele: ereditate, vârstă, sex, sănătate; * factori sociali și culturali, având componentele: condiții socio-economice și culturale, condiții educative. Datorită importanței deosebite pentru creativitate acești factori vor fi analizați, în detaliu, în cele ce urmează. 4.1 Factorii psihologici Studiul factorilor psihologici ai creativității a cunoscut pe parcursul timpului trei orientări principale, care pot fi considerate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Ștefan Odobleja spunea: . Factorii sociali și culturali evoluează în strânsă legătură cu factorii psihologici și biologici și îi favorizează pe aceștia, „ca soarele în clorofila unei plante” (M. Bejat). La începutul capitolului, am împărțit factorii sociali și culturali în: * condiții socio-economice și culturale; * condiții educative. 4.3.1 Condiții socio-economice și culturale Aceste condiții se referă la factorii de mediu social, economic sau cultural în care persoana creatoare este plasată. Asemănător unei flori care, deși este dintr-o specie deosebită, dacă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
strânsă legătură cu factorii psihologici și biologici și îi favorizează pe aceștia, „ca soarele în clorofila unei plante” (M. Bejat). La începutul capitolului, am împărțit factorii sociali și culturali în: * condiții socio-economice și culturale; * condiții educative. 4.3.1 Condiții socio-economice și culturale Aceste condiții se referă la factorii de mediu social, economic sau cultural în care persoana creatoare este plasată. Asemănător unei flori care, deși este dintr-o specie deosebită, dacă nu are pământ fertil, soare și căldură, și nu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
unele sunt recunoscute ca având transmitere genetică. După cum se știe, la maturitate, pacienții cu TP antisocială adoptă strategii sexuale non-restrictive, precoce și exploatative, care vor favoriza transmiterea genelor propsihopatice. Modalitățile de manifestare a instinctului sexual sunt dependente și de statutul socio-economic. Nivelul ridicat al acestuia favorizează relațiile dintre sexe. De aceea, bărbații luptă mai mult decât femeile pentru o poziție socială și un statut economic cât mai ridicat. Ei investesc timp și efort în acest statut și suferă intens când acesta
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
distinctivă și alocarea resurselor; - avantajul competitiv; - sinergia. Managementul strategic constituie un veritabil sistem de acțiune care depășește procedura planificării strategice, adăugând necesitatea dezvoltării aptitudinilor și competențelor interne care vor asigura flexibilitatea firmei. Noua optică a managementului strategic o constituie strategia socio-economică ce depășește stadiul analizei strategice, integrând condițiile de execuție. Spațiul strategiei concurențiale este prezentat În figura 4. Se disting următoarele zone: Fig. 4 - Spațiul strategiei concurențiale Sursa: Dussauge (1989, p. 22). a) Zona neviabilă din punct de vedere economic. Cauzele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
plecând de la performanța economică realizată. Fig. 9 - Combinarea performanței economice cu cea socială Zona III - slabă atingere a obiectivelor economice; bună atingere a obiectivelor partenerilor. Prin laxism sau angelism, firma a privilegiat satisfacerea acestora reglând componenta economică. Zona IV - performanțe socio-economice. În cadrul comportamentului exclusiv tehnico-economic, raționamentul firmei este următorul: dorind să amelioreze cifra de afaceri, manageriatul lansează un produs nou; Înainte de a avea costuri de producție cât mai mici posibil, el introduce produsul În fabricație, reducând la maximum studiul prototipurilor și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
reprezintă un simptom al schimbării și al propriei capacități de monitorizare a fenomenelor pieței. De exemplu, În cazul magazinului „Macy”, conducerea a trecut cu vederea mutarea postbelică survenită În comportamentul, perspectivele și valorile unui mare număr de consumatori; În locul segmentării socio-economice, conform venitului de grup, piața s-a restructurat potrivit stilurilor de viață. În schimb, „Bloomingdale” a Înțeles modificarea și a inovat o nouă imagine a vânzării cu amănuntul. În concluzie, succesul neașteptat nu constituie o ocazie de inovare. El impune
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
să Înțeleagă de ce realitatea s-a modificat pentru a produce o inovație adecvată. Cazul firmei Ford, similar simptomului caselor-de-bază din industria locuințelor, a constat Într-un eșec imediat și total al noului său model Edsel, conceput pentru o piață segmentată socio-economic. Cercetările rapide au indicat o segmentare accelerată a pieței după stilurile de viață; deși compania nu a găsit explicațiile din spatele acestei tendințe, introducerea unui nou model Thunderbird a repoziționat-o În topul marilor producători de automobile. 3. Evenimentele neașteptate din exterior
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
era atât de greu, Încât avionul zbura, dar nu putea duce pasageri sau altă Încărcătură suplimentară. Inovația bazată pe cunoștințe impune o serie de necesități specifice. În primul rând, printr-o analiză atentă a tuturor cunoștințelor științifico-tehnice și a factorilor socio-economici și de percepție, antreprenorul hotărăște dacă fondul teoretic este suficient, dacă poate fi rapid completat sau dacă inovația trebuie amânată În așteptarea unei noi descoperiri. Fără o asemenea analiză, inventatorul nu reușește să culeagă roadele muncii sale; pur și simplu
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
pe termen lung; 3) stimularea investițiilor productive autohtone și străine; 4) investiții În infrastructură. Există opinia conform căreia, dacă nu se va Începe cu reforma structurală În Învățământ și cercetarea științifică, România nu va Înregistra nici un progres real În viața socio-economică. Productivitatea muncii nu garantează competitivitatea firmei. La aceasta trebuie adăugate inovația și calitatea, care depind de comportamentul, inițiativa și imaginația fiecărui salariat. Ca o consecință a crizei economice, se abandonează strategiile de expansiune și planificare strategică În beneficiul managementului de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]