12,660 matches
-
a cărei diplomație a avut de apărat cuceririle revoluției din 1848, Unirea Principatelor, independența și integritatea Regatului a dovedit o dibăcie moștenită de la • I. C. Filitti, Rôle diplomatique des Phanariotes de 1700 à 1821, Paris, 1901. • Gr. Kassimatis, Esquisse d’une sociologie du phanariotisme, in Symposium. L’époque phanariote, Thessaloniki, 1974, p. 159-166. părinți de câte ori acționa pentru îndeplinirea acestor scopuri majore 3. Într-adevăr, continuitatea clasei dominante, ceea ce presupune o continuitate de tradiție și de metode, a rămas neatinsă în 1822, când
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nimeni: cunoașterea. Pe scurt, ceva transportabil. Cultul diplomelor - formă secularizată a însemnătății pe care o avea studiul în tradiția iudaică - se impusese de mult ca trăsătură specifică acestui popor al cărții 107. Iar Marx nu a făcut excepție. • Jules Monnerot, Sociologie de la Révolution. Mythologies politiques du XXe siècle. Marxistes-léninistes et fascistes. La nouvelle stratégie révolutionnaire, Paris, Fayard, 1969, p. 133. • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem, p. 134. • Jean François Revel, Revirimentul democrației, traducere de Dan C. Mihăilescu, București, Editura Humanitas, 1995, p. 128
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
anumite fapte legate de literatură și de contextul în care acestea au avut loc. În același sens este concepută și Istoria literaturii române din Bucovina. 1775-1918 (1926), creația literară fiind studiată „în legătură cu evoluția culturală și politică”. Periodizarea îmbină elemente de sociologie literară cu criterii privind evoluția presei și a vieții politice. Literatura scrisă în Bucovina este analizată în perspectiva întregii literaturi române, iar comentariile vizează mai ales conținutul etnic și social. Utilă prin corectitudinea informațiilor și prin obiectivitatea analizelor este lucrarea
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
al Școlii Normale Superioare. Contribuția lui G. la organizarea și dezvoltarea învățământului pedagogic este esențială. A scris și a publicat numeroase lucrări în domeniu, de la manuale de liceu până la studii încărcate de erudiție, fiind preocupat totodată de estetică, psihologie, logică, sociologie, istorie literară etc. Contribuțiile sale în psihologie și etică, dar în primul rând acelea în pedagogie își au locul lor în evoluția disciplinelor respective. Ani în șir a editat buletinul științific al Seminarului Pedagogic și, între 1903 și 1911, revista
GAVANESCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]
-
GEORGESCU, Paul Alexandru (11.II.1914, Craiova), comparatist și traducător. După ce urmează studiile medii la Liceul „Frații Buzești” din urbea natală (1925-1932), se înscrie la Universitatea din București, absolvind în 1936 secția de sociologie a Facultății de Litere și Filosofie, sub îndrumarea lui D. Gusti; în același an obține și licența în drept. După susținerea, în 1939, a tezei de doctorat Conceptul și ideea dreptului la Rudolf Stammler, este numit asistent la Catedra de
GEORGESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]
-
și reacționăm la ea Întâi prin imagini, cu toată cohorta de nuanțe, senzații și afecte care le Însoțesc, și abia apoi prin idei și raționamente. Recunoașterea acestui adevăr poate schimba multe lucruri În cele mai neașteptate domenii, spre exemplu În sociologie sau politologie. Desigur, nu vreau să se Înțeleagă de aici că trebuie să nesocotim sau să disprețuim funcțiile intelective. Rațiunea a fost pe bună dreptate considerată o facultate specific umană; ea constituie un aparat de cunoaștere secund, folosind un limbaj
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se bazează pe tehnicile jurnalismului de investigație, pe metodele biografice și pe metodologiile istoriei orale. Dar observarea participativă rămâne cel mai important instrument „calitativ” de cercetare. Observarea participativă este practicată În două mari domenii de analiză: În etnografie și În sociologia aplicată pe studiile de caz (Școala de la Chicago). Analiza comunităților, studiile antropologice, etnografia comunicării sau analizele conversaționale, fenomenologia și micro-etnografia sunt tot atâtea direcții metodice de utilizare a participării observatorului la fenomenul studiat. În continuare voi Încerca „reunirea” celor trei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a subliniat deja. Mă gândesc la faptul că cercetarea pe care o putem dezvolta la Centrul Phantasma este, vrând-nevrând, prin formația, prin profesia noastră, una legată mai mult de cultural decât de social. Desigur, avem și membri care vin dinspre sociologie sau se arată deschiși spre acest domeniu. Marele beneficiu pe care-l văd Însă constă În faptul că noi, specialiștii În literatură, am putea importa metodele sociologice pentru analizele noastre de tip literar. Nu știu dacă acesta este chiar un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și competiționale, elaborate de comunități ce au trăit și utilizat trecutul În moduri diferite 2. Or, această gestionare plurală și complementară ori concurențială a memoriei comunitare are consecințe importante. Una dintre ele este aceea că, adoptând un model utilizat În sociologie, diversele versiuni și tendințe de evocare a trecutului În virtutea unor intersubiectivități specifice participă la delimitarea unui câmp de forțe ce pot fi figurate și analizate ca atare, constatându-li-se forța simbolică. Un astfel de câmp ar fi unul prin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este fenomenul foarte interesant și care nu a fost studiat până acum, fenomenul Păunescu, cu tot ce a Însemnat „Cântarea României”, ca exemplu pentru acest amestec de ideologii. Nu e numai sarcina criticului literar - aici trebuie lucrat cu instrumente din sociologie, politologie, trebuie lucrat realmente ca să faci o cercetare serioasă. Ruxandra Cesereanu: Te referi, poate, la „Cenaclul Flacăra” și nu la „Cântarea României”. Sanda Cordoș: Și la „Cântarea României”, și la acele emisiuni televizate, pentru că „Cenaclul Flacăra” avea o audiență mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
experiență de viață. Sunt și Întrebări - recunosc - la care nu am Încă un răspuns și Îl aștept de la alții. Textul, așa cum ați văzut, nu se limitează la domeniul literaturii, ci se deschide Înspre alte teritorii: ideologie, psihologie individuală și colectivă, sociologie, sintaxa mentalităților, mediu academic, artă etc. Sanda Cordoș: Am citit cu mare interes textul tău, Ștefan. Am mai multe observații, iar ele sunt În general punctual prilejuite de frazele și ideile tale. Le voi rosti În maniera În care le-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
substanțială Între cărțile optzeciștilor, Între universurile pe care ei le construiesc, valorile pe care le transmit prin acestea și cărțile de dinainte, ale șaizeciștilor. Nu cred că conceptul de generație este unul care n-ar fi operant, atât la nivelul sociologiei culturale, cât și la nivelul istoriei literare. Marius Lazăr: Este foarte bun În măsura În care nu conduce la o viziune esențialistă. Nu tratează grupurile ca niște blocuri, și așa mai departe... Sanda Cordoș: În ultimii săi ani, Mircea Nedelciu a avut o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
m-am apucat de teza de doctorat (despre cenzura În comunism), am crezut că o să am totul la dispoziție, tot instrumentarul: dicționare, statistici, și o să reconstruiesc sociologic istoria, pentru că una e să faci istorie literară și alta e să faci sociologie literară. Și atunci am văzut că practic nu există lucrurile acestea - nu am găsit nici măcar cărți care să fie produsul unor cercetări În arhive. În Franța există monografii nu numai pe autori, ci și pe insituții, pe edituri, pe academii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tânără este interesată de astfel de proiecte: nu avem dicționare, nu avem studii sociologice, nu avem compendii și antologii. Tot ce avem sunt promisiuni estetice. De multe ori mă gândesc ce s-ar fi Întâmplat dacă, de pildă, școala de sociologie a lui Dimitrie Gusti ar fi continuat Încă cincizeci de ani? Ce se Întâmpla dacă Pușcariu și școala de lingvistică ar fi continuat patru decenii? Nu avem Enciclopedia României, astăzi nu avem Dicționarul literaturii române, Atlasul lingvistic etc. Și-atunci
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mulțumiți cu răspunsuri generale, mergeți și aprofundați punctual, dintr-un detaliu poți să scoți ceva extraordinar (cum este cartea lui Carlo Ginzburg Brânza și viermii, e nemaipomenită). Nu vă feriți să combinați perspectivele, să combinați teoria discursului cu antropologia, cu sociologia, cu istoria, pentru că de fapt asta Înseamnă munca de cercetare! Nu există specializări Înguste, ci moduri de a combina diferite perspective, iar asta nu exclude arhiva. Poți eventual să vezi dacă În discursul pe care Îl propunem noi este ceva
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și analogii, chestiuni abstracte și complicate. În Neoiobăgia (1910) și Socialismul în țările înapoiate (1911), autorul aplică propria înțelegere a marxismului la analiza structurilor sociale autohtone, propunând câteva teze și concluzii astăzi în bună parte perimate, dar importante pentru istoria sociologiei românești. Articolele de critică literară, care încep să apară din 1885 în „Contemporanul”, vor fi adunate în trei volume de Studii critice, între 1890 și 1897. D.-G. a scos și o revistă literară, „Literatură și știință”, din care n-
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
analistul își desfășoară demonstrațiile ambițioase într-o manieră echilibrată, cu o tentă de profunzime dată și de referirile la context („circumstanțele” sociale și politice, „liniile de forță” ale mișcării de idei dintr-o epocă sau alta), într-un exercițiu de sociologie literară. Protocolul argumentației se sprijină pe un „dosar” al receptării critice, uzitat cu discernământ. O cercetare doctă își propune să probeze inaderența lui Titu Maiorescu la febrele modernității. Evocat cu un condei de monograf, D. Anghel este văzut, dincolo de tocitul
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
Departament. șîn opinia lui Kentț, poziția «oficială» s-a datorat mai ales acelor domenii de activitate la care cercetătorii americani din cadrul Departamentului de Cercetare și Analiză se pricepeau cel mai bine, respectiv «acea sferă a științei cunoscută, în general, ca sociologie». În toate aceste discipline, antinomiile dintre fapt și valoare, erudiție și spiritul partizan cu care Max Weber s-a luptat cu atâta eroism au fost în mare parte estompate... a venit vremea sociologilor, a economiștilor și informaticienilor... Așa cum credibilitatea politică
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
descrierea seacă a faptului brut. Știința demonstrează - afirmă M. - respectând adevărul lucrurilor, pe când arta, literatura sugerează, sunt marcate de subiectivitate, temperament, scopuri artistice sau nu (Premise și concluzii la „Terra”). Deosebit de interesantă, cu argumente extrase din domenii variate - economie politică, sociologie, etnologie, etnografie, filosofie, folclor, istoria literaturii și a științelor - este lucrarea Coordonate etnografice: civilizația și cultura. Definind cele două concepte și raporturile dintre ele, studiul amendează morfologia istoriei lui Oswald Spengler și încearcă să fundamenteze locul și rolul antropogeografiei și
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
și-o face ca dascăl cu vocație, M.-N. „se plictisește de meserie” și solicită un concediu pe termen nelimitat pentru studii în străinătate. Obține titlul de diplomat în științe sociale și politice la Paris; devine membru al Societății de Sociologie din capitala Franței și, concomitent, al Societății Oamenilor de Litere din Londra. Lucrările sale de sociologie, pe care le trimite spre lectură unor importanți specialiști ai domeniului, sunt apreciate, o dovadă fiind și elogiul pe care i-l aduce profesorul
MIHAESCU-NIGRIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
concediu pe termen nelimitat pentru studii în străinătate. Obține titlul de diplomat în științe sociale și politice la Paris; devine membru al Societății de Sociologie din capitala Franței și, concomitent, al Societății Oamenilor de Litere din Londra. Lucrările sale de sociologie, pe care le trimite spre lectură unor importanți specialiști ai domeniului, sunt apreciate, o dovadă fiind și elogiul pe care i-l aduce profesorul Raoul de la Grasserie în „Revue internationale de la sociologie”. Pentru o vreme este inspector domenial delegat în
MIHAESCU-NIGRIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
Oamenilor de Litere din Londra. Lucrările sale de sociologie, pe care le trimite spre lectură unor importanți specialiști ai domeniului, sunt apreciate, o dovadă fiind și elogiul pe care i-l aduce profesorul Raoul de la Grasserie în „Revue internationale de la sociologie”. Pentru o vreme este inspector domenial delegat în județele Buzău și Râmnicu Sărat. Colaborează la „Carmen Sylva”, „Convorbiri literare”, „Revista idealistă”, „Adevărul ilustrat”, „Universul literar”, „Rampa”, „Lumea nouă”, „Floare-albastră”, „Clipa”, „Dimineața copiilor”, „Ilustrațiunea română”, „Convorbiri critice” ș.a., semnează și numeroase
MIHAESCU-NIGRIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
O panoramă a literaturii dramatice române contemporane (1984), dar mai cu seamă Istoria dramaturgiei române contemporane (2000) dau măsura unei îndelungate activități gazetărești, de cronicar de spectacol. Lucrarea nu procedează la structurări tematice, pe direcții stilistice definitorii, care să îmbine sociologia cu estetica și tematismul cu evoluția formelor spectacologice, astfel încât să se vadă liniile de forță, mutațiile și demarcațiile genului, dar înserierea medalioanelor, de la Lucian Blaga și Dan Botta la Valentin Nicolau, Alina Mungiu și Horia Gârbea, de la Aurel Baranga și
GHIŢULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287275_a_288604]
-
din viața cotidiană, mituri clasice în întruchipări actuale, observații din sfera comportamentelor sociale cu tentă culturală, analize ale „laboratorului de creație” scriitoricesc, probleme cetățenești, observații de morală și estetică a vieții zilnice, însemnări de călătorie, microcronici de artă, schițe de sociologie empirică ș.a.), G. a ilustrat și genul eseistic. Scrierile, adunate în volumele Mărul lui Paris (1980) și Nepoții lui Anton Pann (1986), sunt în general de mică dimensiune - uneori, ca în Nepoții..., aproape „tablete” sau note -, reprezentând schițe de solilocvii
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
să se fi supus și el unei predestinări. Este fratele mai mic al lui Octavian Goga. Și-a făcut studiile la câteva licee (Sibiu, Blaj, Brașov) și universități (Budapesta, București, Zürich, Paris), între 1908 și 1914 urmând cursuri de drept, sociologie și economie politică. În această perioadă își începe și activitatea de gazetar (la „Tribuna” și „Românul” din Arad, la „Luceafărul”, „Cosinzeana” ș.a.), implicându-se deschis și energic în lupta românilor ardeleni. Chemat de la Paris în 1914 pentru a redacta ziarul
GOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287306_a_288635]