2,175 matches
-
-l pe Ion Brătianu în 1848 vorbind națiunii, celălalt pe Prințul Carol salutat de Ion Brătianu și de popor la sosirea sa în România. În cele patru colțuri ale soclului larg se aflau 4 femei așezate în atitudini deosebite. Pe soclu era dăltuit textul „PRIN MINTEA, PRIN INIMA ȘI BRAȚELE NOASTRE. 1851”. Spre acest text priveau trei personaje: o femeie însoțită de doi copii cărora, cu mâna stângă, le arăta inscripția. Sub acest grup, pe o placă de marmură neagră erau
Monumentul lui Ion C. Brătianu () [Corola-website/Science/335700_a_337029]
-
NOASTRE. 1851”. Spre acest text priveau trei personaje: o femeie însoțită de doi copii cărora, cu mâna stângă, le arăta inscripția. Sub acest grup, pe o placă de marmură neagră erau scrise cuvintele: „Lui Ion C. Brătianu. 1903”. Sus pe soclu, alături pe Ion C. Brătianu se aflau două personaje: o femeie, simbolizând biruința, care ținea steagul tricolor, iar lângă ea, un soldat în uniformă și cu raniță model 1877, privind concentrat spre steagul tricolor. Monumentul din bronz al lui Ion
Monumentul lui Ion C. Brătianu () [Corola-website/Science/335700_a_337029]
-
se aflau două personaje: o femeie, simbolizând biruința, care ținea steagul tricolor, iar lângă ea, un soldat în uniformă și cu raniță model 1877, privind concentrat spre steagul tricolor. Monumentul din bronz al lui Ion I. C. Brătianu, instalat pe un soclu de piatră albă, a fost distrus de către regimul comunist în vara lui 1948, bronzul sculpturilor fiind topit. În ianuarie 2014, Consiliul General al Primăriei Capitalei a întocmit un proiect de hotărâre ce viza reconstruirea monumentului lui Ion C. Brătianu și
Monumentul lui Ion C. Brătianu () [Corola-website/Science/335700_a_337029]
-
un diamteru de 14 metri și o înălțime la vârful crucii de 40 m. Razele de lumină pătrund prin arcadele largi ale tamburului cupolei și se resfrând în interiorul acesteia creând o lumină difuză. Coloanele exterioare au capitelurile sculptate iar placajul soclului este realizat sub forma unui brâu decorativ. Edificiul este înscris în lista națională a monumentelor istorice.
Catedrala Greco-Catolică „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Satu Mare () [Corola-website/Science/332561_a_333890]
-
Militară. Monumentul este opera artistului buzoian Valentin Tănase. Monumentul se află în incinta Direcției Topografice Militare din Bulevardul Ion Mihalache nr. 124-126, sectorul 6, București și este amplasat cu fața spre bulevard, la cca. 6-8 m de acesta. Pe un soclu de formă paralelipipedică, înalt de cca. 0,7 m, realizat din beton armat, placat cu marmură albă și pe care este săpată inscripția: se află statuia din marmură, în mărime naturală, a unui ofițer topogeodez care sprijină cu mâna stângă
Monumentul Topogeodezilor Militari din București () [Corola-website/Science/332599_a_333928]
-
a fost realizat in 1926 de sculptorul Mihai Onofrei. Este turnat în bronz și așezat pe un soclu de piatră pe care este dăltuită următoarea inscripție: Dimitrie Onciul (1856-1923) s-a născut în Bucovina și a studiat la Cernăuți, Viena și Berlin. Ajunge la București (1895) unde primește catedra de Istoria Românilor. A fost profesor și istoric, membru
Bustul lui Dimitrie Onciul () [Corola-website/Science/332640_a_333969]
-
Bustul lui Nicolae Iorga este opera sculptorului Ion Irimescu (1903-2005). Realizat din bronz și așezat pe un soclu de piatră, bustul a fost dezvelit în anul 1976, cu prilejul aniversării a 105 ani de la nașterea marelui istoric și cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la înființarea Institutului de istorie. Pe soclu este dăltuită următoarea inscripție: Nicolae Iorga
Bustul lui Nicolae Iorga din București () [Corola-website/Science/332646_a_333975]
-
din bronz și așezat pe un soclu de piatră, bustul a fost dezvelit în anul 1976, cu prilejul aniversării a 105 ani de la nașterea marelui istoric și cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la înființarea Institutului de istorie. Pe soclu este dăltuită următoarea inscripție: Nicolae Iorga (17 ianuarie 1871 - 27 noiembrie 1940) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician român. Acesta a avut un sfârșit tragic, fiind ridicat
Bustul lui Nicolae Iorga din București () [Corola-website/Science/332646_a_333975]
-
a trei secole de la nașterea marelui cărturar. Bustul îl reprezintă pe Dimitrie Cantemir în ținută de gală, cu perucă pe cap și colan pe piept, ținând în mâna dreaptă o carte pe a cărei copertă este scris: "Descriptio Moldaviae". Pe soclu este dăltuită următoarea inscripție: Lucrarea este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2384, . Bustul este situat în sectorul 4, la intersecția Bulevardului Dimitrie Cantemir cu Bulevardul Mărășești, pe colțul dinspre Biserica "Sf. Dumitru" - Slobozia. Dimitrie
Bustul lui Dimitrie Cantemir din București () [Corola-website/Science/332638_a_333967]
-
Statuia lui Ion I. C. Brătianu este opera sculptorului croat Ivan Meštrović (1883-1962). Monumentul a fost realizat dintr-un monolit de granit gri-închis de Jablanica și este așezat pe un soclu de beton armat placat cu marmură neagră. Statuia a fost ridicată la inițiativa soției marelui om politic român, Eliza, fiind dezvelită la 24 noiembrie 1938, într-un cadru festiv. La început, monumentul a fost amplasat în curtea casei familiei, însă
Statuia lui Ion I. C. Brătianu din București () [Corola-website/Science/332684_a_334013]
-
, cunoscută și sub numele Centaurul, este opera sculptorului român Ion Jalea (1887 - 1983). Monumentul a fost dezvelit în anul 1925. Statuia din marmură este așezată pe un soclu paralelipipedic înalt de cca. un metru, din beton placat cu travertin. Hercule, cel mai cunoscut erou din mitologia greacă, este cel care, datorită forței și vitejiei lui neobișnuite a fost primit în rândul zeilor după moarte, dobândinu-și astfel nemurirea. Luptele
Statuia „Hercule doborând Centaurul” () [Corola-website/Science/332694_a_334023]
-
, numită și „Crucea Înaltă”, este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Gura Ialomiței; comuna Gura Ialomiței. Crucea, care împreună cu soclul are o înălțime de peste trei metri, are o ornamentație bogată și este de proporția celor două crucii de la poalele dealului Patriarhiei din București. Pe cruce este scris cu litere slavone: "„În numele tatălui și al Fiului și al Sf. Duh ridicatu-sa
Crucea de la Chirana () [Corola-website/Science/332704_a_334033]
-
1,60 m. Bustul îl înfățișează pe general în uniformă militară. Pe latura din față a piedestalului se află o placă din bronz bogat ornată cu elemente simbolice, constând din vulturi, arme și frunze de laur. În partea inferioară a soclului se află o altă placă de bronz pe care este înscris: "„Generalului de divizie Alexandru Cernat. Născut la 17 noimbrie 1839, decedat la 8 decembrie 1894”". Monumentul a fost ridicat la inițiativa ofițerilor din armata română participanți la Războiul pentru
Bustul generalului Alexandru Cernat din București () [Corola-website/Science/332760_a_334089]
-
Monumentul lui Panait Donici este opera sculptorului român Oscar Späthe (1875 - 1944), membru fondator al societății Tinerimea artistică. Monumentul a fost inaugurat în anul 1914. Realizat din bronz, bustul este așezat pe un soclu înalt de piatră. Pe partea frontală a soclului, pe o placă de marmură, este dăltuită următoarea inscripție: Panait Donici (1825-1905) a fost un militar și om politic român. De-a lungul vieții a deținut funcțiile de ministru al Lucrărilor Publice
Monumentul lui Panait Donici din București () [Corola-website/Science/332742_a_334071]
-
lui Panait Donici este opera sculptorului român Oscar Späthe (1875 - 1944), membru fondator al societății Tinerimea artistică. Monumentul a fost inaugurat în anul 1914. Realizat din bronz, bustul este așezat pe un soclu înalt de piatră. Pe partea frontală a soclului, pe o placă de marmură, este dăltuită următoarea inscripție: Panait Donici (1825-1905) a fost un militar și om politic român. De-a lungul vieții a deținut funcțiile de ministru al Lucrărilor Publice în Moldova (aprilie 1859-mai 1860), căpitan și comandant
Monumentul lui Panait Donici din București () [Corola-website/Science/332742_a_334071]
-
Bustul lui Traian Demetrescu este opera sculptorului român Filip Marin (1865 - 1928). Monumentul a fost realizat din marmură de Carrara și a fost dezvelit la 11 iunie 1905 în Grădina Ateneului, iar în 1939 a fost mutat în Parcul Cișmigiu. Soclul înalt din marmură are reprezentată în partea stângă o fată care își ține cu mâna stângă poala rochiei plină cu flori, iar cu mâna dreaptă oferă un buchet poetului. La partea inferioară a soclului se găsește un mănunchi de lauri
Bustul lui Traian Demetrescu din București () [Corola-website/Science/332789_a_334118]
-
a fost mutat în Parcul Cișmigiu. Soclul înalt din marmură are reprezentată în partea stângă o fată care își ține cu mâna stângă poala rochiei plină cu flori, iar cu mâna dreaptă oferă un buchet poetului. La partea inferioară a soclului se găsește un mănunchi de lauri peste care e așezată o liră încojurată de o eșarfă purtând numele celor mai semnificative opere ale scriitorului. Pe soclu este următoarea inscripție: Traian Demetrescu, cu pseudonimul literar "Tradem", (3 noiembrie 1866 - 17 aprilie
Bustul lui Traian Demetrescu din București () [Corola-website/Science/332789_a_334118]
-
cu flori, iar cu mâna dreaptă oferă un buchet poetului. La partea inferioară a soclului se găsește un mănunchi de lauri peste care e așezată o liră încojurată de o eșarfă purtând numele celor mai semnificative opere ale scriitorului. Pe soclu este următoarea inscripție: Traian Demetrescu, cu pseudonimul literar "Tradem", (3 noiembrie 1866 - 17 aprilie 1896) a fost un poet pre-simbolist minor, considerat de critici un epigon al lui Mihai Eminescu. A scris versuri încă de când era elev, debutând în anul
Bustul lui Traian Demetrescu din București () [Corola-website/Science/332789_a_334118]
-
este opera sculptorul român Mihai Onofrei (1896 - 1980) Bustul, realizat din beton, este așezat pe un soclu înalt și simplu din beton. Pe soclu este fixată o placă de marmură pe care este următoarea inscripție: Prințul Mihail Illarionovici Golenișcev-Kutuzov (1745 — 1813), cunoscut mai degrabă cu numele de Kutuzov, a fost un feldmareșal țarist, căruia i se atribuie
Bustul generalului Kutuzov () [Corola-website/Science/332787_a_334116]
-
este opera sculptorul român Mihai Onofrei (1896 - 1980) Bustul, realizat din beton, este așezat pe un soclu înalt și simplu din beton. Pe soclu este fixată o placă de marmură pe care este următoarea inscripție: Prințul Mihail Illarionovici Golenișcev-Kutuzov (1745 — 1813), cunoscut mai degrabă cu numele de Kutuzov, a fost un feldmareșal țarist, căruia i se atribuie meritul salvării țării în timpul invaziei napoleoniene din
Bustul generalului Kutuzov () [Corola-website/Science/332787_a_334116]
-
Parcul Cișmigiu. Pe un piedestal din piatră format din trei corpuri paralelipipedice suprapuse este amplasat bustul Smarandei Gheorghiu, cunoscută și sub numele de „Maica Smara” (cum îi spuneau în epocă Veronica Micle și Mihai Eminescu). În partea de jos a soclului, frontal, este un altorelief în bronz care reprezintă doi copii așezati pe o bancă și citind dintr-o carte. Mai sus, pe soclu, sunt înscrise următoarele cuvinte: Smaranda Gheorghiu (5 octombrie 1857, Târgoviște - 26 ianuarie 1944, București) a fost o
Bustul Maica Smara din București () [Corola-website/Science/332800_a_334129]
-
Maica Smara” (cum îi spuneau în epocă Veronica Micle și Mihai Eminescu). În partea de jos a soclului, frontal, este un altorelief în bronz care reprezintă doi copii așezati pe o bancă și citind dintr-o carte. Mai sus, pe soclu, sunt înscrise următoarele cuvinte: Smaranda Gheorghiu (5 octombrie 1857, Târgoviște - 26 ianuarie 1944, București) a fost o scriitoare, publicistă, militantă activă în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, considerată educatoare a poporului. Este considerată fondatoarea sistemului
Bustul Maica Smara din București () [Corola-website/Science/332800_a_334129]
-
Bisericii Sf. Nicolae, la 15 august 1898. În 1910 a fost reinstalat în fața Primăriei, pe str. Republicii nr. 61, clădire ce găzduiește în prezent Casa de Cultură și biblioteca municipală „Ion Barbu“. Pe placa de marmură neagră care acoperă fața soclului se află o emoționantă inscripție: Bustul este declarat monument istoric, cu .
Bustul lui Negru Vodă din Câmpulung () [Corola-website/Science/332817_a_334146]
-
reprezintă pe Ana Davila în costum popular. Alături de ea stă o fetiță orfană și desculță reprezentând generațiile de fete crescute în Azilul de Orfane „Elena Doamna” condus de Ana Davila. Realizată din marmură de Carrara statuia este așezată pe un soclu de piatră ridicat pe un postament de piatră cu trei trepte. Statuia Anei Davila este primul monument închinat unei femei din istoria Bucureștiului. Monumentul a fost realizat prin subscripție națională din inițiativa unui comitet de doamne, soții de medici, colegi
Monumentul Anei Davila () [Corola-website/Science/332857_a_334186]
-
piatră cu trei trepte. Statuia Anei Davila este primul monument închinat unei femei din istoria Bucureștiului. Monumentul a fost realizat prin subscripție națională din inițiativa unui comitet de doamne, soții de medici, colegi ai doctorului Carol Davila, după cum scrie pe soclu: Ana Racoviță (1834-1874), din familia Goleștilor, nepoată a lui Dinicu Golescu, a devenit a doua soție a doctorului Carol Davila în 1861, după moartea primei soții, Maria Marsille. A fost directoarea Azilului de Orfane „Elena Doamna”. Din păcate Ana Davila
Monumentul Anei Davila () [Corola-website/Science/332857_a_334186]