2,513 matches
-
obișnuiește întotdeauna, întotdeauna se obișnuiește. Marta se încruntă ascultând discursul tatălui, se sili să zâmbească și porni din nou prin casă, de astă dată deschizând și închizând sertare și dulapuri, evaluându-le conținutul. Marçal făcu un gest de mulțumire spre socru, apoi se uită la ceas și anunță, Se apropie ora să mă prezint la serviciu. Marta spuse dinăuntru, Nu întârzii, vin acum, astea sunt avantajele micilor apartamente, scoți în surdină un suspin pe care l-ai înăbușit și, pe îndată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
-i dau sfaturi, am mers pe psihologie, Trebuie să merg după el, spuse Marçal, să nu-mi scape, Dacă observi ceva suspect, informează-mă, ca să anexăm raportului, vom semna amândoi. Celălalt gardian plecă, iar Marçal, după ce urmări de departe plimbarea socrului pe încă două etaje superioare, renunță. Se întreba ce-ar fi mai potrivit să facă, să vorbească cu el și să-i recomande mai multă grijă în deambulările lui prin Centru, sau să se prefacă a nu fi aflat despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
vor să cumpere, șase, cu noi nu veți dori să fiți altceva, șapte, sunteți clientul nostru cel mai bun, dar nu spuneți vecinului, Ăsta a fost afară, pe fațadă, spuse Marçal, Acum e înăuntru, le-o fi plăcut clienților, răspunse socrul. Și ce-ai mai găsit în aventuroasa dumitale explorare, întrebă Marta, O să adormi dacă mă apuc să le înșir pe toate, Atunci, fă-mă să adorm, Ce m-a distrat cel mai mult, începu Cipriano Algor, au fost senzațiile naturale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
șaizeci de ani, spuse Marta, Exact, cu cât ești mai bătrân, cu atât ești mai în câștig, când vei muri, vei fi bogat, Și ce s-a întâmplat după aceea, întrebă Marçal, nerăbdător, N-ai intrat niciodată acolo, se miră socrul, Știam că există, dar n-am intrat, n-am avut timp, Atunci n-ai idee ce-ai pierdut, Dacă nu povestești, mă duc la culcare, amenință Marta, Bine, după ce plătești și-ți dau un impermeabil, o pălărie, niște cizme de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
-l luase, interdicția i se părea absurdă, omul are, mai mult decât dreptul, obligația de a se încrede în propria familie, dar asta e teorie, oricât s-ar gândi, n-are altă soluție decât să respecte mandatul, ordinul e ordin. Socrul nu era acasă, trebuia să fi plecat într-una din expedițiile lui de copil curios, în căutarea înțelesului lucrurilor, și înzestrat cu suficientă șiretenie pentru a-l găsi oricât de bine ar fi fost ascuns. Îi spuse Martei că își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
discuției, Dacă insistați, voi fi primul să recunosc că ordinul e aiurea, dar l-am primit, și nu mai e nimic de spus despre acest subiect, Cel puțin spune-ne de ce ai început pe neașteptate să patrulezi în civil, ceru socrul, Nu facem patrule, veghem la siguranța Centrului, nimic mai mult, Foarte bine, așa o fi, Nu am nimic de adăugat, nu mă mai întreba, te rog, îi tăie vorba Marçal, iritat. Se uită spre nevastă ca și cum ar fi întrebat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
era și o nedreptate față de bietul băiat, dacă avea ordine să nu vorbească și le îndeplinea, ar fi trebuit felicitat și nu supus la diferitele și impudicele metode de șantaj sentimental la care familiile sunt atât de pricepute, eu sunt socrul tău, tu ești ginerele meu, povestește-mi totul, Marta avea dreptate, își spuse, noi, Algorii, suntem cam neciopliți. Mâine va lăsa în pace fluviul amazon cu indienii lui cu tot și va parcurge Centrul de la un capăt la altul, trăgând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
auditivă a lui Cipriano Algor nu a dus la nici un rezultat, apoi, în timpul prânzului, printr-un soi de acord tacit, nici unul dintre cei trei nu îndrăzni să atingă spinosul subiect al săpăturilor și a ce s-o fi găsit acolo. Socrul și ginerele au ieșit în același timp, Marçal ca să-și reia activitatea de ascultare și spionaj, la fel de infructuoasă, probabil, pe cât fusese pentru amândoi dimineața, și Cipriano Algor ca să întrebe, pentru prima dată, cum se ajungea din interiorul Centrului la departamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
nu lumineze direct interiorul, dezvăluiau forma ovală a intrării unei peșteri. Pe o terasă la dreapta se aflau două excavatoare mici. Marçal stătea pe un taburet, lângă el era o masă unde se afla o lanternă. Încă nu-și văzuse socrul. Cipriano Algor ieși din penumbra ultimei paltforme și rosti cu voce tare, Nu te speria, eu sunt. Marçal se ridică grăbit, vru să vorbească, dar vorbele i se încleștaseră în gât, nu era de mirare, doar nu ne așteptam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Nu te speria, eu sunt. Marçal se ridică grăbit, vru să vorbească, dar vorbele i se încleștaseră în gât, nu era de mirare, doar nu ne așteptam să spună cu tot calmul din lume, Bună, ce mai faci. Doar când socrul ajunse în fața lui, Marçal, deși cu greutate, reuși să îngaime, Ce faci aici, ce idee prostească te-a făcut să vii, totuși, invers decât ar cere logica, nu se simțea supărare în glasul lui, ce se observa în schimb, dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
faci aici, repetă, Am venit să văd, spuse Cipriano Algor, Și nu te-ai gândit la problemele pe care o să le am dacă află cei de sus, nu te-ai gândit că m-ar putea costa slujba, Vei spune că socrul tău e un idiot, un iresponsabil care ar trebui internat la casa de nebuni, băgat într-o cămașă de forță, Aș câștiga mult cu asemenea explicații, fără îndoială. Cipriano Algor își întoarse ochii spre cavitate și întrebă, Ai văzut ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Isaura o îmbrățișa, în timp ce Găsit se încolăcise într-un colț al scaunului, neștiind pe cine să ajute. După câțiva kilometri, Marçal spuse, Le voi scrie părinților mei când ne oprim să luăm prânzul. Și imediat, adresându-i-se Isaurei și socrului, Era un afiș, din acelea mari, pe fațada Centrului, sunteți în stare să ghiciți ce spunea, întrebă, Nu avem idee, spuseră amândoi, și atunci Marçal spuse, ca și cum ar fi recitat, ÎN CURÎND SE DESCHIDE PUBLICULUI PEȘTERA LUI PLATON, ATRACȚIE EXCLUSIVĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
fiul cel mai mare al sultanului, a obținut mâna lui Turkan Hatun, sora lui Nasr; iar hanul Însuși s-a căsătorit cu fiica lui Alp Arslan. Dar nimeni nu se lasă Înșelat de aceste Înțelegeri. De când a aflat despre victoria socrului său asupra creștinilor, stăpânitorul Samarkandului se teme de toate relele de pe lume pentru cetatea sa. Nu greșește, evenimentele se precipită. Două sute de mii de călăreți selgiucizi se pregătesc să treacă „fluviul“, cel care se chema pe atunci Djayhun, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
sunt deja aspre. La palat, ulcioarele cu vin se golesc, se sparg, hanul este stăpânit de o beție jovială, zgomotoasă și cuceritoare. În ziua următoare, pune să se rostească, În marea moschee, rugăciunea pentru răposați, apoi primește condoleanțe pentru moartea socrului său. Chiar cei care veniseră În goana mare, În ajun, ca să-l felicite pentru victorie au revenit, cu fața Îndoliată, ca să-și arate durerea. Cadiul, care a recitat câteva versete de circumstanță și l-a invitat pe Omar să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
activ în exces... dirijând bucătăreasa, aranjând scaunul soției, mângâind mâna mamei, zâmbind surorii și fratelui, grijuliu să umple tăcerea cu vorbe și gesturi, perorând voios și competent despre viitorul său serviciu la reputatul industriaș neamț al Brașovului care îi devenise socru, despre mobilarea locuinței, un întreg etaj cedat tinerilor căsătoriți din familia marelui Friedrich Wolf, dar și despre evoluția războiului și comentariile postului de radio Londra, despre speculă și legea marțială și legile rasiale și bizantinismul poliției secrete și cumplitele ierni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
un crocodil?”. Nu știu, dar sigur mai puține decît cu o femeie!... Un dramaturg cunoscut spune, În 2008, că a fost considerat ani În șir, pe vremea comunismului, ba ginerele lui Dăscălescu, ba al lui Miu Dobrescu, cînd de fapt socrul său era un anonim. Just : are dreptate. Dar, ca să fim sinceri pînă la capăt, a și profitat de aceste presupuneri, În perioada cu pricina, tăcînd... Un titlu spiritual, dintr-un ziar :” Europa este un biet continent, România este o lume
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
dezgropi morții. Să-i iei, să-i duci, să-i privești în față. Mai ales dacă sunt și din neamul tău... Săptămâna trecută am fost cu soția la ea la țară, chiar la voi, la Șoptireanca. L-au dezgropat pe socru-miu ca să-ngroape un nepot dinspre soru-sa. Apropzito. Știți cine era nepotul? Se răsuci spre Macovei. Zâmbi, făcându-i complice cu ochiul. - Băiatul tovarășei Rela, părinte. Mata trebuie s-o cunoști bine de tot. Sora mai mare a lu’ Soporan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de ajutoare? Nu-i plăcea ce citea pe hârtia cu anunțul? Îl întrista Scheihainimé, care acum se retrăsese sub un baldachin galben și părea că se zvârcolește, chinuită de crampe grozave. Inochenta îl privi în absentă și continuă: - Și cu socrii. Ei erau mai altfel, veneau din altă lume. Ei erau intimi cu alde Lahovari, Polizu, Capșa, Blarenberg. Nume de mare respect la istorie...Poate ați auzit de ei. Îi mai dă acuma pă la televizor, c-au venit copiii sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
-ntinsă cu făclii prea luminate, Căci din patru părți a lumii împărați și-mpărătese Au venit ca să serbeze nunta gingașei mirese; Feți-frumoși cu păr de aur, smei cu solzii de oțele, Cititorii cei de zodii și șăgalnicul Pepele. Iată craiul, socru mare, rezemat în jilț cu spată, El pe capu-i poartă mitră și-i cu barba pieptănată; Țapăn, drept, cu schiptru-n mână, șede-n perine de puf Și cu crengi îl apăr pagii de muscuțe și zăduf... Acum iată
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
ochii; La pământ mai că ajunge al ei păr de aur moale, Care-i cade peste brațe, peste umerele goale. Astfel vine mlădioasa, trupul ei frumos îl poartă, Flori albastre are-n păru-i și o stea în frunte poartă. Socrul roagă-n capul mesei să poftească să se pună Nunul mare, mândrul soare și pe nună, mândra lună. Și s-așează toți la masă, cum li-s anii, cum li-i rangul, Lin vioarele răsună, iară cobza ține hangul. {EminescuOpI
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
voi bea paharul, pe care Mi l-a dat Tatăl să-l beau?" 12. Ceata ostașilor, căpitanul lor, și aprozii Iudeilor, au prins deci pe Isus, și L-au legat. 13. L-au dus întîi la Ana, căci el era socrul lui Caiafa, care era mare preot în anul acela. 14. Și Caiafa era cel ce dăduse Iudeilor sfatul acesta: "Este de folos să moară un singur om pentru norod." 15. Simon Petru mergea după Isus; tot așa a făcut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
-său, cu mine, a plâns... Nu a iertat-o - deși nu prea știu pentru ce nu o ierta. Ultima dată a mai încercat să o întâlnească atunci cand s- a dus ea prima dată acasă. Aflase, și l-a rugat pe socru-meu să o roage pe Țușca să o primească. Nu a vrut, a ocolit-o până a plecat înapoi spre Canada. Așa era, ea nu stia să ierte... Nu a mai vrut să vină la mine, s-a dus direct
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
Bodega este proprietatea soției). ”Vă fac pod !”, le-a promis dl.Voiosu. “N-avem râpă !?!”, s-au arătat nedumeriți alegătorii veseli. “Va fac și râpa !”,a plusat dl.Voiosu. Apoi a continuat strategic: ”Nu am avere personală.Totul este de la socri.Am multe de realizat în acest oraș”...Aici s-a oprit și a enumerat în gând proiectele sale. (O vilă nouă,o mașina nouă,copiii la o facultate de peste hotare,o soție nouă...). ”Doresc binele orașului,să asfaltez gropile,să
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Alex era în față. (Dupa trei ani au divorțat). Altădată ar fi fost încântat să stea lângă ele.Acum se gândea la viitor. Sentimentele sale erau în conservare.Nansen îl sfatuia amical:“Ai câștigat continuă!Ai pierdut continuă!”.Petrecerea de la socri a fost umbrită de cearta unor membri ai familiei.Mia a plecat nervoasă,iar el a plecat cu Lila... După șase ani a reîntâlnit-o la birou pe Lila.Arăta superb.Soarele îi conferea o aură de frumusețe.Părul ei
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
căsătorit. Nunta s-a organizat într-o duminică însorită din luna octombrie. Parinții și rudele noastre de toate gradele au fost prezenți.Pregătirile au fost pe măsura. Cornel provenea dintr-o familie înstărită. Nunta s-a desfășurat în curtea casei socrilor. Muzică,chiuituri,mâncăruri tradiționale și băutură din belșug. Când veselia era în toi,în fața porții a oprit o limuzină argintie. A coborât o femeie elegantă,cu ten masliniu. Doi bărbați vânjoși o însoțeau.Probabil garda ei de corp.Dupa obicei
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]