22,065 matches
-
fi foarte discret, cu aceeași atitudine pe care mi-am impus-o. De fapt, nici nu prea are cum să și dea seama de lucrul acesta. În majoritatea timpului cât suntem „Împreună”, doarme. Pe la 16 - 17 se trezește umflată de somn și dispare În baie, unde rămâne uneori și aproape o oră. De acolo iese proaspătă și plină de viață, cu mișcări agile, de om tânăr, În floarea vârstei. Machiată puțin cam strident, cu părul foarte gros, pieptănat În jos. Nu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
am lungit cu greutate. Lola nu-mi ieșea din cap. Mă privea de acolo, din spațiul nebulos al memoriei, cu ochii ei metalici, aproape perverși. Nu am adormit imediat. M-am zvârcolit minute bune, după care am căzut Într-un somn greu. Spre dimineață, cred, am auzit bătăi puternice În ușă. Am sărit să deschid. Nu am tras bine zăvorul și ușa a fost violent izbită de perete. În cameră intră zgomotos un cal negru, uriaș, urmat de un altul, de
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
gândul că ar putea fi alături de Ina, într-o secție cu mai puțin stres, pusese stăpânire pe întreaga ei ființă. Această obsesie îi albea chiar unele nopți, lipsind-o de bucuria ce s-ar fi cuvenit să bată la poarta somnului ei în care visele nu-și mai găseau loc. Într-o dimineață, când Ina abia își punea halatul pe ea, îi apăru în cadrul ușii Olga. - Bună, colega, ce mai faci? zise ea, cu un zâmbet care se vedea de la distanță
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
lac de transpirație, ca după o baie de aburi. Acest vis obsedant îl asocia cu întâmplările de peste zi. Avea certitudinea că nu se poate ca neprevăzutul să nu-i joace vreo festă. Cum adormea, același vis îi bătea la porțile somnului. Reflectând, când zorii zilei strecurau o lumină lichidă prin ferestrele dormitorului său, înțelese că primejdiile cele mai mari nu îi veneau din afară, ci din lăuntrul său. În toate împrejurările, se apărase cu îndârjire de alții, mai ales de cei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
prin raza aceea, trebuie să mă strecor afară, își spuse, și-și subție toate gândurile ca să fie în stare să iasă la libertate, să se debaraseze de ireal. După un efort, care-i stoarse toate puterile, reuși. Când ajunse dincolo de somn, se trezi. Nu bănuia că va fi întâmpinat de un vânt furtunatic ce alunga în neștire frunzele arămite ale copacilor, ca pe niște pagini de carte uitate mult timp sub dogoarea soarelui. Privea nostalgic aceste foi pe care vara scrisese
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
să vezi, ascult-o pe mama ta. Sub mângâierile mamei sale, Îndulcite de cuvinte duioase pe care numai o mamă e în stare să le pună pe rănile sufletești ale copilului ei, Olga adormi. Din când în când, tresărea prin somn de parcă cineva ar fi biciuit-o cu un harapnic. O dureau cumplit toate aceste lovituri. Corpul i se arcuia, își revenea la normal, ca numai după câteva momente scena să se repete. Mama sa o privea neputinciosă. Ochii i se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
rău, frumosul de urât, lumina de întuneric. Și mama, deși nu avea nici un chef de împletit, își luă lucrul - un pulover început cu mult timp în urmă - și se așeză pe un scaun lângă patul fetei pentru a-i veghea somnul. Spasmele unor vise se succedau. Olga avu un somn zbuciumat. Pe planul subconștientului probabil reveneau, ca Într-un film, scene nedorite ale unor fapte și întâmplări pe care, de cele mai multe ori fetele le tăinuiesc cu multă grijă, le închid în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
deși nu avea nici un chef de împletit, își luă lucrul - un pulover început cu mult timp în urmă - și se așeză pe un scaun lângă patul fetei pentru a-i veghea somnul. Spasmele unor vise se succedau. Olga avu un somn zbuciumat. Pe planul subconștientului probabil reveneau, ca Într-un film, scene nedorite ale unor fapte și întâmplări pe care, de cele mai multe ori fetele le tăinuiesc cu multă grijă, le închid în ele, socotindu-le ca fiind numai ale lor... În
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
patul acesteia, și scotea medicamentele din flacoane, unul câte unul, simțea că o ia amețeala. Doamna Aurelia, dintre pernele umplute la refuz cu pene de gâscă, îi dădea tot felul de sfaturi - ceaiuri de plante, inhalații, masaj, picături și mult somn. Mara îi zâmbi cât timp îi așeză pernele la spate și se hotărî să își ia două zile de concediu. — De ce să nu-ți iei? E vară, e cald, cu mine poate să stea și Nela. — Cum să stea Nela
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
orice organ pentru a-și plăti locul de care n-o să mai aibă nevoie. De la ultimul etaj al spitalului, singurul rămas neinundat, simțea fiecare picătură de ploaie cum îi udă fața și îi înmoaie trupul, deteriorându l. I se făcu somn. Înainte să adoarmă avu timp și putere să semneze declarația în favoarea operației pe cord deschis. Adormi și nu mai simți nici o durere. Apa acoperise și cele mai înalte clădiri și continua să crească. Din loc în loc pluteau tot felul de
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
târziu vă veți aminti. — Ca de o zi pierdută. — Dacă așa considerați. — Acum pot să apăs pe buton? Nimeni nu dădu atenție întrebării. De oboseală, se așezară pe podea, apoi mâncară pizza și băură Coca-Cola. Spre dimineață li se făcu somn și fură brusc copleșiți de tristețe și milă. Simțeau din ce în ce mai acut lipsa spațiului liber plin de oxigen, mișcare și viață. În primele zile au rezolvat problema oxigenului printr-o serie de găuri date în cabină și prin deschiderea tavanului; gaura
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
și îi puse sub cap haina sa. Aproape fără să se miște, ea adormi imediat. Trăgându-și mâna de sub capul ei, bărbatul atinse un obraz ud de lacrimi și tresări. Îi mângâie părul cu vârful degetelor, o văzu zâmbind prin somn și se gândi că vor ieși din cabina liftului, vor merge acasă, se vor spăla și vor mânca împreună. Era din ce în ce mai încrezător că undeva există un dormitor cu cearșafuri albastre mirosind a balsam proaspăt și o cadă de baie cu
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
funcționa. Majoritatea călătorilor zăceau în cabine, doborâți de răul de mare, care îi făcuse să treacă peste limita indiferenței, dincolo, spre teama unei posibile catastrofe marine. A doua zi spre prânz furtuna încetă, frica de moarte se pierdu într-un somn profund. După câteva ore se treziră în zgomotele făcute de stewarzii care așezau la loc pe punte șezlongurile numai ca să dea o notă de normalitate. Nimeni nu mai ieși să facă plajă în toate zilele care au urmat. După furtună
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
cameră. Am trecut repede pe lângă masa din sufragerie. Câteva felii uscate de prăjitură zăceau fărâmițate lângă biscuiții cu vanilie. Nimeni nu le dădu atenție. Am ieșit pe hol. Aerul rece de dimineață, părul zbârlit al lui Cristi abia trezit din somn, strigătul lui Woody din televizor și claxoanele autobuzelor ne aduceau înapoi la viață. Numai unii au mai zăbovit puțin și au întors privirea spre pat, simțindu-se într un fel vinovați că nu au avut destulă răbdare cu unchiul Traian
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
este o jucărie și o să-l iubească și mai mult. Uneori se întâmpla să adoarmă și atunci așteptarea lui Levi se prelungea și peste noapte. Mama și tata nu veneau decât seara târziu, iar lui i se închideau pleoapele de somn; mama vedea jucăriile întinse și credea că el se jucase în tot acest timp. Degeaba le spunea că se pregătește să fie jucărie, mama îl punea în pat, un sărut grăbit pe frunte, plapuma până sub bărbie, lumina stinsă și
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
secunde ar fi dispărut asemeni steluțelor din focurile de artificii. — Ce-ai rămas așa, ca o stană de piatră? Ești cam palid. Te simți bine? N-am nimic, puțin obosit. — Tu ai văzut cât e ceasul? — Nu. — Obosit de atâta somn; tu ce crezi? — Nimic. Nu ai și tu o părere, măcar așa, de ochii lumii? — Nici măcar de ochii lumii. Dar ce am spus, dragă? Mirosul din bucătărie îi apăsa și mai greu tâmplele; un aer închis din cauza mâncării care se
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
ceva, sunt indivizi perverși, periculoși, așa să știi! În momentele următoare, Ina adormi. Olga reveni în salon, o înveli pe Ina cu o pătură ușoară și luând un scaun, îl trase mai aproape de patul acesteia, cu intenția să-i vegheze somnul. Dar nu apucă bine să se așeze, că-și aminti de mama Inei care se afla în sala de așteptare și căreia nu se găsise nimeni să-i spună cum se derulase evenimentul aducerii pe lume a nepotului său, să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Se irita din te miri ce! Deși ea făcea eforturi vizibile în acest sens, nu reușea să-i intre în voie. Bunul și dragul ei soț începuse să vină noaptea la ore când oamenii așezați au trecut deja de primul somn, șprițuit și pus pe glume. Încercările lui de a-și înveseli soția nu se lipeau de starea acesteia, precum nu se lipesc mărcile poștale de proastă calitate de o scrisoare. Uneori Victor își schimba brusc atitudinea. Intuind că iritarea și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
tată...! Cu greu îl convinse Olga că cerința lui nu poate fi îndeplinită, cel puțin deocamdată. O asistentă ce se afla din întâmplare în preajmă îi spuse că acum copilul doarme și unui bebeluș nu trebuie să-i fie întrerupt somnul. Deși nu înțelese prea bine motivația asistentei, Victor acceptă până la urmă, după ce i se promise că la vizita următoare va putea, cu siguranță, să se bucure de odorul lui. Olga nu îndrăznise să-i mărturisească despre handicapul copilului și câtă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
cel ce a fost întotdeauna și a rămas Împăratul Întunericului. În acest context rezumat, ce s-ar fi cerut poate detaliat, o colegă de serviciu îi relată Inei o serie de informații care-i încețoșară multă vreme tihna zilelor și somnul nopților, umplându i cerul vieții cu mâhniri și îndoieli. Întâlnind-o întâmplător pe Ina, Adela, o asistentă de la contagioase, începu o discuție aluzivă, afișând cu dezinvoltură că cele ce urmau a fi spuse au valoarea unui fapt divers: - Ina, tu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Dură doar câteva minute. Când ajunse ea în dormitor, Alex întorcea o ciurdă de porci cu sforăitul lui. Ina își luă o pernă și un pled și se culcă în sufragerie. Dimineață, Alex o găsi ghemuită pe canapea unde, desigur, somnul nu-i fusese deloc confortabil. - De ce m-ai părăsit astă-noapte, scumpo!? - Tu erai cu porcii la păscut și... - Sforăiam tare, așa-i!? Scuză-mă. Știi că nu mi se întâmplă des acest lucru, se vede că am fost foarte obosit
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
de la gândurile care o împresuraseră nu cu mult timp în urmă. Acasă, Alex se achită conștiincios de obligația asumată. Spălă vasele, le rostui pe un grătar la uscat, apoi se așeză pe pat cu gândul să fure o oră de somn. Ce bine i-ar fi prins puțină odihnă! Dar... când puse capul pe pernă și voi să o așeze pentru a se simți confortabil, dădu de un obiect dur. Căută. Scoase la lumină un caiet voluminos pe care tronau scrise
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
de pe timpul școlarității. Cântărindu-l în mână, foiletând la repezeală paginile scrise, nu se putu abține să nu exclame: Măi să fie! soția mea a scris aici un adevărat roman. Curiozitatea de a-l lectura îi alungă total dorința de somn, de odihnă. Citi la întâmplare mai multe însemnări: unele mai interesante, altele purtând amprenta unor întâmplări care nu-i erau străine, toate însă erau elaborate cu grijă. El știa, dar i se întări și mai mult convingerea, că Ina era
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
făcea Ina, și mai privi o dată spre locul acela unde se afla înscrisă culpabilizarea lui. Avea impresia că vorbele acelea, care conțineau un adevăr incontestabil, ieșeau ca niște flăcări prin învelișul pernei, gata-gata de a o incendia. Recules, renunță la somn și la odihna proiectată. Plecă la lucru. Tot drumul până la șantier se gândi cum să soluționeze o situație care putea deveni o problemă, dacă el nu găsea o rezolvare rezonabilă. În fond, fata avea vina ei, toate avansurile acelea chemătoare
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
permanentă stare de curățenie și de bun gust. Seara, pleca la culcare, devreme. Mânca ce mânca, sorbea o cană cu lapte proaspăt, amestecat, cu de vacă, de oaie și de capră, și se lăsa, moale, ca un copil ostenit, în somnul dulce al nopții parfumată cu de toate câte se găseau în marea sa grădină. Într-o noapte, că sosi și o asemenea noapte, dracii s-au înfățișat și-n casa lui. Îmbrăcați, toți, în negru. Pe cap - cu cagule. În
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]