7,703 matches
-
interesele securității naționale 349. Economia era ultimul punct de dezbătut și, totodată, cel mai important pentru Statele Unite. Departamentul de Stat și Misiunea Americană din București studiaseră economia românească încă de la începutul anului 1945. Rezultatul era dezolant. Economia era sărăcită și sovieticii puseseră stăpînire pe multe din avuțiile României prin condițiile impuse de Armistițiu, prin prevederile de la Potsdam, prin ocupația militară, controlul exercitat de Comisia Aliată de Control și acordurile bilaterale încheiate cu Bucureștiul 350. Economia românească era subjugată Uniunii Sovietice prin
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu Bucureștiul 350. Economia românească era subjugată Uniunii Sovietice prin trei articole ale Armistițiului. După cum menționam mai sus, prin Articolul 10, România era obligată să suporte cheltuielile de întreținere a trupelor sovietice din România. Articolul 11 prevedea condițiile achitării despăgubirilor. Sovieticii s-au hotărît să accepte, în mare parte, produse petroliere ca daune. Ei reduceau astfel șansele Bucureștiului de a comercializa petrol în schimbul unor credite occidentale și măreau dependența României de economia sovietică 351. Prin Articolul 12, România era obligată să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în mare parte, produse petroliere ca daune. Ei reduceau astfel șansele Bucureștiului de a comercializa petrol în schimbul unor credite occidentale și măreau dependența României de economia sovietică 351. Prin Articolul 12, România era obligată să înapoieze toate bunurile confiscate de la sovietici în timpul războiului. La început, aceștia evaluaseră bunurile respective la 1000 miliarde lei, dar pe 11 septembrie 1945 au redus valoarea la 948 miliarde lei, urmînd ca în decembrie 1946 să se mai scadă 300 miliarde de lei352. Prin Declarația de la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ca în decembrie 1946 să se mai scadă 300 miliarde de lei352. Prin Declarația de la Potsdam, Moscova avea dreptul de a revendica și bunurile românești ce fuseseră proprietate germană, în contul celor 300 milioane de dolari, pentru despăgubiri. Prin urmare, sovieticii au pus mîna pe aproape tot ce au dorit, etichetînd bunurile respective ca proprietate germană 353. Prin prezența fizică a Armatei Roșii în România și poziția dominantă a Moscovei în cadrul Comisiei Aliate de Control, sovieticii puteau conduce România după bunul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dolari, pentru despăgubiri. Prin urmare, sovieticii au pus mîna pe aproape tot ce au dorit, etichetînd bunurile respective ca proprietate germană 353. Prin prezența fizică a Armatei Roșii în România și poziția dominantă a Moscovei în cadrul Comisiei Aliate de Control, sovieticii puteau conduce România după bunul lor plac. Pentru a-și asigura controlul asupra economiei românești după război, conducerea de la Moscova a încheiat cîteva acorduri bilaterale cu Bucureștiul. Primele două au fost semnate pe 8 mai 1945, ziua în care s-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dezastruoasă din ultima perioadă istorică 357. Rapoartele Misiunii Americane din București scoteau în evidență încă un factor: scăderea moralului poporului român. Observațiile Misiunii erau, fără îndoială, colorate și de faptul că disidenții care erau împotriva regimului Groza și/sau a sovieticilor se simțeau în largul lor. Se preciza, totuși, că pînă în toamna anului 1946 se simțea un "optimism mai curînd de suprafață" printre afaceriștii și industriașii români, ce venea din credința că, după încheierea tratatului de pace, dificultățile economice ale
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la intrarea în vigoare a tratatului, o clauză reciprocă a "națiunii celei mai favorizate" în tot ceea ce privește comerțul, industria, transportul maritim și alte forme de activitate comercială din România", cu excepția aviației civile. Deși veneau în contradicție cu întregul concept, sovieticii au oferit un amendament ce excludea prevederile "incluse de regulă în tratatele comerciale încheiate de către România înainte de război, care privesc relațiile cu țările vecine... Și prevederile referitoare la reciprocitatea acordată de fiecare țară din Națiunile Unite vor putea face obiectul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
război, care privesc relațiile cu țările vecine... Și prevederile referitoare la reciprocitatea acordată de fiecare țară din Națiunile Unite vor putea face obiectul excepțiilor incluse de regulă în tratatele comerciale încheiate de acea putere". România era "o țară vecină" și sovieticii nu voiau ca acordurile lor speciale cu Bucureștiul să fie anulate prin acordarea de oportunități economice egale celorlalte națiuni. Molotov preciza că amendamentul lui nu făcea decît să enunțe o practică obișnuită, "tolerată de Statele Unite, în cazul Cubei și al
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Marea Britanie și Statele Unite au ripostat imediat cu propria lor propunere, aproape identică cu amendamentul sovietic, doar că nu conținea mențiunea "care privește relațiile cu țările vecine"361. Cele două amendamente au continuat să fie aprig dezbătute în tot cursul verii. Sovieticii acuzau Statele Unite că acestea vor să-și folosească puterea economică pentru a "exploata" forțele rivale. Puterile occidentale au replicat că cei puternici nu au conceput "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru a-i înrobi pe cei slabi. Byrnes declară: "Ar
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la Tratatul de Pace Guvernul român a întîmpinat cu entuziasm publicarea Tratatului de Pace. Bucureștiul anunța că tratatul "a șters trecutul rușinos", permițînd "forțelor democratice" să conducă o Românie nouă. Regimul comunist scotea în evidență eforturile pe care le făcuseră sovieticii pentru a limita, pe cît posibil, măsurile represive, cu observația că singurul domeniu în care Moscova nu reușise să facă acest lucru era cel al despăgubirilor. În ciuda eforturilor sovieticilor, puterile occidentale insistaseră să fixeze pentru aceste daune o valoare mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nouă. Regimul comunist scotea în evidență eforturile pe care le făcuseră sovieticii pentru a limita, pe cît posibil, măsurile represive, cu observația că singurul domeniu în care Moscova nu reușise să facă acest lucru era cel al despăgubirilor. În ciuda eforturilor sovieticilor, puterile occidentale insistaseră să fixeze pentru aceste daune o valoare mai mare decît putea România să achite. Presa comunistă ataca, de asemenea, și "Clauza națiunii celei mai favorizate" din tratat, descriind-o ca pe un mijloc prin care țările "bogate
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
al doilea val de arestări în masă, în urma căruia au fost închise peste o mie de persoane 374. Nimeni nu ținea cont de protestele Washingtonului. Berry spunea că aflase, din surse demne de încredere, că Moscova este în spatele acestor arestări. Sovieticii considerau că Groza permisese prea multă libertate prin faptul că lăsase partidele de opoziție să se consolideze. Această consolidare era compensată prin arestări și acuzîndu-i pe cei arestați de aderare la organizațiile fasciste, întemnițările se justificau prin Art. 5, din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se justificau prin Art. 5, din Tratatul de Pace375. Pînă în mai, numai conducerea de la Washington protestase împotriva încălcării drepturilor omului. Britanicii se săturaseră de proteste inutile și nici nu credeau să existe suficiente dovezi care să-i incrimineze pe sovietici, ca să poată ridica problema în fața Comisiei Aliate de Control 376. Ministerul de Externe al Marii Britanii a trecut, însă, la acțiune, în urma acestor arestări repetate. Guvernul londonez se temea că o inactivitate prelungită s-ar putea solda cu înlăturarea tuturor forțelor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
385. Prin urmare, SUA au votat împotriva primirii României în Națiunile Unite de cinci ori în 1947, la toate cererile de aderare ale Bucureștiului 386. Între timp, pe 23 august, România a ratificat Tratatul de Pace și, după două săptămîni, sovieticii au făcut și ei același lucru. Pe 15 septembrie, cele trei puteri au depus simultan, la Moscova, tratatele ratificate 387. Articolele Tratatului de Pace înlocuiau acum directivele Comisiei Aliate de Control, principalul instrument prin care Aliații controlaseră politica internă a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
chestiune internă a României" și nu permiteau intervenția externă; și, în cele din urmă și cel mai semnificativ era că plîngerile privind respectarea Tratatului trebuiau să vină din partea celor trei șefi de misiuni printr-o "acțiune la unison" și de vreme ce sovieticii nu reclamaseră nimic, Bucureștiul nu putea lua în considerare plîngeri venite din partea reprezentanților britanici și americani 410. Răspunsul Anei Pauker nu l-a surprins pe Schoenfeld. El o caracterizase mai demult ca fiind "o comunistă extrem de înverșunată", care chiar "de la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un comunist moderat. Unii aveau să-l asemene mai tîrziu cu Tito, liderul nonconformist al Iugoslaviei 414. În 1946, Pătrășcanu vădise sentimente puternic naționaliste și ceruse Partidului Comunist să conserve valorile patriotice ale României. Înverșunarea sa naționalistă îi deranja pe sovietici, așa încît, la ședința Comitetului Central al PCR, din noiembrie 1946, Gheorghiu-Dej l-a criticat. Dar Pătrășcanu a continuat să se opună influenței sovietice asupra României. Cu toate acestea, în februarie, cel mai bun prieten al său, Teohari Georgescu, l-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Hotărîrea comisiei trebuia să țină de ambele partide 418. În nota respectivă, Ana Pauker insista asupra semnificației acționării "la unison". Departamentul de Stat știa prea bine că era foarte posibil ca Articolul 37 nici să nu fie invocat vreodată, pentru că sovieticii nu voiau să "acționeze la unison"419. Singura procedură de soluționare a litigiilor care mai rămăseseră era Articolul 38; care putea fi interpretat de vreme ce, spre deosebire de Articolul 37, nu prevedea necesitatea ca cele trei puteri să "acționeze la unison". Londra, însă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
-i furnizeze informații despre forțele de poliție. Bucureștiul a acceptat să pregătească informațiile, cu condiția să le furnizeze doar la cererea celor trei șefi de misiuni. Pe 4 mai, Schoenfeld a convocat o întrunire a șefilor de misiune. Britanicii și sovieticii au acceptat, iar Schoenfeld a propus ca reprezentantul sovietic, ambasadorul Kavtaradze să aleagă data. Și acesta a ales ziua de 17 mai. Membrii Legației Americane începuseră să parieze că ambasadorul se va "fofila" pentru a scăpa de ședință. Și pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România să respecte prevederile militare ale Tratatului. Puterile occidentale și-au dat seama că prin proteste repetate au prea puține șanse să realizeze ceva și că acestea puteau avea, de fapt, un "efect dezavantajos" prin faptul că îi încurajau pe sovietici să cerceteze problema implementării clauzelor militare din Tratatul cu Italia 424. Ambasadorii americani din toată Europa împărtășeau frustrarea și neajutorarea lui Schoenfeld. Tocmai de aceea, Departamentul de Stat a convocat, la Roma, o întrunire a consilierilor economici și militari de la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încălcărilor unor prevederi nu numai că aveau să arate lumii întregi că SUA erau preocupate de soarta Europei de Est, dar puteau fi de "ajutor" în cazul unei eventuale îndepărtări a popoarelor balcanice față de propriile guverne și de supraveghetorii lor sovietici". Mai mult chiar, protestînd în mod continuu, Statele Unite aveau destule motive pentru a se opune mai departe aderării acestor state-satelit la Națiunile Unite 426. Hotărîrile luate la această conferință s-au reflectat în strategia adoptată de Departament în 1948. Evoluția
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în mod legal o situație deja existentă", de vreme ce comisia se aflase întotdeauna sub controlul Ministerului de Externe. Acum, Schoenfeld trebuia să trimită reclamațiile legate de violările Tratatului direct Anei Pauker 427. Desprinderea lui Tito de Moscova i-a determinat pe sovietici să impună un control și mai puternic asupra României. Pe 12 ianuarie 1949, guvernul a adoptat un decret care prevedea înființarea de "consilii populare" în toate satele, orașele și comunele, pentru a institui "ordinea socialistă" la nivel local. În aprilie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
își deschidea lucrările Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Thompson a luat ca exemplu România, anticipînd că aceasta avea să respingă plîngerile SUA, ceea ce îndreptățea Washingtonul să solicite o întrunire a celor trei șefi de misiune, la București. Fără îndoială că sovieticii aveau să refuze și atunci Statele Unite puteau solicita instituirea unei comisii alcătuite din trei membri: un reprezentant al României, unul al SUA și unul ales de comun acord. Thompson se aștepta să nu se ajungă la un consens și în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
remediere a violărilor drepturilor omului, Washingtonul a ajuns la concluzia că există un "diferend" "privind interpretarea și aplicarea Tratatului". Și cum problema nu putuse fi rezolvată prin negocieri bilaterale, Statele Unite se hotărîseră să lase problema în competența reprezentanților britanici și sovietici din București, conform prevederilor Articolului 38 al Tratatului 434. Acesta le acorda celor trei șefi de misiune un răstimp de două luni pentru rezolvarea problemei. Sovieticii au răspuns și ei pe 11 iunie. Din punctul lor de vedere, România își
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prin negocieri bilaterale, Statele Unite se hotărîseră să lase problema în competența reprezentanților britanici și sovietici din București, conform prevederilor Articolului 38 al Tratatului 434. Acesta le acorda celor trei șefi de misiune un răstimp de două luni pentru rezolvarea problemei. Sovieticii au răspuns și ei pe 11 iunie. Din punctul lor de vedere, România își îndeplinea obligațiile stipulate în Tratat și diferendul nu avea nici un temei. Așadar, nu avea nici un sens să se convoace o întrunire a șefilor de misiune 435
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
îndeplinea obligațiile stipulate în Tratat și diferendul nu avea nici un temei. Așadar, nu avea nici un sens să se convoace o întrunire a șefilor de misiune 435. Pe 30 iunie, Washingtonul a trimis Moscovei încă o notă prin care le cerea sovieticilor să-și reconsidere poziția. Refuzul acestora de pe 19 iulie le-a permis americanilor să-și pună în aplicare și ultima parte a planului lor436. Pe 1 august, Legația Americană din București a trimis guvernului român o notă prin care cerea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]