3,853 matches
-
vă aștept. Philinos: Ei, dragă Basilokles, ne-am plimbat și noi agale, presărând Încolo și Încoace sămânță de vorbă, iar apoi secerând cu iuțeală În toiul disputei acele semințe ce fără de vlagă Încolțeau aținându-ne calea și sumețindu-se Împotrivă ca Sparții 1. BA: Bine, și acum oare să chem pe vreunul aflat atunci de față, sau ți-ar face chiar ție plăcere să ne povestești pe Îndelete cine și ce a spus? PH: După cum se pare, Basilokles, este o sarcină ce
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
toată./ Păzească i cinstea pronia cerească,/ Regină a Evropei să domnească!// Frumoasă coz, dar fără nfumurare;/ Ani fragezi, dar în toate cumpătată;/ Virtutea - steaua-i călăuzitoare;/ Mereu supusă, aspră niciodată;/ Întrînsa-i gingășia întrupată;/ Iar inima-i-locaș de neprihană,/ și mâna - mână spartă la pomană.”752 Faima unei astfel de donna angelicata nu putea decât să facă înconjurul lumii, ajungând până în Siria și făcându-l pe sultanul de aici să o dorească mai presus de orice. Donna angelicata este mai mult o iluzie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
iute ca săgeata! Nu mă-ndoi/ Că 882 Ibidem, p. 379. 883 Ibidem. 884 Ibidem, p. 380. 885 Charles A. Owen, art. cit., p. 301. (trad. n.) 886 „Slăvească cine-o vrea căsătoria,/ Eu știu că-i numai grijuri, pungă spartă/ și viață grea de bucurii deșartă” afirmă prietenul lui Ianuarie, Justin. (Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 384.) 238 vei afla în viața de apoi/ Că nu-i atât huzur în căsnicie/ Pe cât socoți...”887 Ironia naratorului se dezvăluie chiar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fiecăreia dintre funcțiile primare ale acesteia. Aici voi urmări o schemă asemănătoare pentru a trece În revistă distrugerile. Cuvântul fracaso („eșec”) are o etimologie interesantă. Vine din cuvântul francez casser, care Înseamnă „a sparge”. Eșecurile lasă Întotdeauna În urmă oale sparte. Studiul va avea patru mari părți: 1) Eșecurile cognitive; 2) Eșecurile afective; 3) Limbajele eșuate; 4) Eșecurile voinței. Când vom ajunge la final, vom vedea dacă mai trebuie adăugat vreun capitol. II. Eșecurile cognitivetc "II. Eșecurile cognitive" 1 Într-un
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
nu-l vadă lumea cu mine, pentru că Îi e rușine... Când Îi duc un mic cadou, dacă nu Îi place, Îmi strigă „tâmpito” sau „retardato”, Îl strică sau Îl aruncă furios la gunoi. Întotdeauna eu sunt cea care plătește oalele sparte. Zilele trecute i-am dus o felie de tort și, fiindcă i s-a părut cam mică, a aruncat-o și a călcat-o În picioare... Am Început să plâng... M-a jignit și mi-a spus să plec din
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Moldovei !!! De unde se vede că destui tâmpiți, bețivi sau analfabeți nu știu unde pun ștampila când au ciudatul sentiment că de ei depinde lumea, în cabina de vot. Cum, așteptăm campania adevărată de "locale", 'încălzirea" din noiembrie e un fel de barometru spart, doar ca și la inundații, viitură electorală ! * La Referendum rămâne... cum am spus: mare și costisitoare porcărie ! Subliniez: ce-am scris în ultimele 4 editoriale sunt sinteze ale opiniilor din public. Nimic altceva ! (MERIDIANUL, An IX, nr.47 (725), joi
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
dosare trucate cu ajutorul avocaților sau de renunțarea de a mă reprezenta (a unui prieten al meu) pe criteriul de frică politică. Și multe alte exemple ! Mă mulțumesc să spun că e nevoie de avocați câtă vreme dreptatea umblă cu capul spart și cât banul, ochiul dracului, e la mijloc. Deci, a fost și va fi nevoie de avocați. Dar de câți ? Nu de alta, dar ăștia se pare că au cam dat-o dracului. Păi, dacă-s mai mulți decât pricinașii
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a intrat la o mare adâncime, sau de care omul nu se poate debarasa timp Îndelungat reprezintă un mare pericol. Oamenii au Încercat, În mod intuitiv, să dezamorseze aceasta bombă, să scape de sentimentul de supărare. Modalitățile au fost plânsul, spartul veselei, Înjurăturile. Atunci când Însă supărarea este Ținută timp Îndelungat ea devine de câteva ori mai periculoasă și lovește nu doar În cel care o Ține dar și În copii lui. Oamenii sănătoși nu-și permit să Țină supărări. În Liturghia
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
paranteze, cerute de faptul că percepția limitată a personajului principal, care ocupă o mare parte a textului, nu poate furniza informațiile respective, ca în exemplul următor: "Ce e drept, plescăitul apei nu se mai auzea așa de tare în burlanul spart, dar vântul se întețise și izbea cu putere în ferestre"304. Naratorii din opera lui Soljenițîn exercită, în plus, funcția evaluativă, prin care pronunță judecăți intelectuale sau morale asupra istoriei și asupra actorilor implicați. Discursuri de acest tip abundă în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
musafir sparge un pahar sau scapă jos un tacâm, îi vom spune: „Nu este nimic. Nu vă faceți griji, i se poate întâmpla oricui”. Și imediat îi înlocuim paharul sau tacâmul. Dacă cumva musafirul se oferă să ne plătească paharul spart, refuzăm politicos. Nu este politicos să ne lăudăm cu mâncărurile și băuturile pe care le servim la masă. Îi lăsăm pe oaspeți să le laude. Nu aducem animalele de casă în camera în care se servește masa. Cât timp avem
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
atenieni. Persanii au înfrânt-o cu cruzime, în 495 căzând Miletul. Darius a hotărât pedepsirea grecilor. O primă flotă trimisă împotriva lor a fost distrusă de o furtună în dreptul muntelui Athos. Un an mai târziu, toate marile cetăți grecești, cu excepția Spartei și a Atenei, erau supuse de perși. În 490, o mare armată persană a debarcat pe câmpia mlăștinoasă de la Maraton, la 42 km de Atena. Grecii, folosind cu pricepere terenul și având arme superioare, au reușit să învingă uriașa armată
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
faci tu când vei fi mare?". Răspunsurile au fost dezarmante. Cu excepția câtorva, care se visau gunoieri ca alde Prigoană, toți voiau să se facă polițiști, ninja sau alți profesioniști în ale smardoielii. încă de la vârsta ceea fragedă visau la capete sparte, gâturi rupte, fălci mutate din loc, dinți scoși, pistoale și sânge. Deci și ei, luând exemplul celor deja ajunși „mari", tot către smardoială și putere s-au orientat. Nici măcar unul de leac, n-a zis că ar fi vrea să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
văpăi spre pământul secătuit. ............................................................................................. - Ce s-a întâmplat aici? V-au bombardat? Insul slab, deșirat, cu mărul lui Adam proeminent pe un gât care parcă nu se mai termina, cu ochi obosiți, se oprise la spatele lui întrebând cu voce spartă. Mihu mârâi ceva nedeslușit, se uită în sus, văzu epoleții de ofițer și însemnele de medic militar. O scânteie de speranță i se aprinse undeva în creier. Sări în picioare apucând mâna ofițerului care luat prin surprindere și-o retrase
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
grele, batjocoritoare și de aceea rămânea întotdeauna singur în urmă cu căruța lui în care deșerta până în zori gunoiul luat cu dexteritate cu fărașul cu coadă lungă din grămezile strânse de măturători. A văzut firma cu litere scorojite, unele chiar sparte, care la un loc ar fi trebuit să însemne „Restaurant” și a intrat cu pași neauziți pe holul prelung, cotit, acoperit pe jos cu mochetă roșie și alese masa din colțul cel mai îndepărtat. Puse pe scaunul de alături geanta
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
săpată fântâna. Și peste tot unde-ți aruncai privirea, vedeai împrăștiate, ca de o furtună gigantică, mii de nimicuri care se strâng parcă singure pe lângă casa omului și care de fapt îl fac să se simtă acasă. Acum aceste vaze sparte, tablouri ieftine de bâlci pictate pe sticlă ordinară în culori crude, naive, cățeluși de plastic, fără picioare, linguri ruginite, hârtii, sumedenie de hârtii, măreau și mai mult dezolarea, starea aceea de cimitir părăsit. Peste tot o liniște adâncă, acea liniște
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
imediat făcu un gest al cărui motivație nu ar fi găsit-o niciodată. Lovi cu toată puterea suprafața lucie , care se prăvăli deodată în jos în mii de cioburi ce se strânseră la picioarele ei. Zuruitul aproape metalic al sticlei sparte, în mintea ei încă înfierbântată, se transformă în acel huruit groaznic, auzit de două ori până acum. Se aplecă și începu să adune cu luare aminte cioburile, sorbind cu luare aminte acea liniște profundă lăsată parcă dintr-odată. Parcă se
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a se apropia de pământ. Trebuia să ajung acolo, peste acel deal înnegurat unde se auzea acel sunet de sirenă al locomotivei, de unde un tren mă va duce spre marele oraș. Mă îndreptai cu pași greoi spre movila de piatră spartă ce se vedea într-o latură a drumului ca o pată murdară pe câmpul gălbui de toamnă. O dungă sinuoasă care tăia câmpul acela ocolind acea movilă se dovedi a fi un pârâu cu apă limpede și puțină. Puntea de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a impresionat așa de mult încât prima imagine să-ți revină mereu și mereu în amintire. Poate că m-a impresionat faptul că părea singura ființă omenească de pe tot întinsul acela până la orizont. I-am dat „Bună ziua” cu un glas spart, inexplicabil alterat de o emoție neașteptată și de abia atunci el a tresărit de abia sesizabil, dar asta s-a întâmplat poate doar în închipuirea mea, fiindcă el nu a făcut decât să ia din nou o piatră din aceea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
n-am înțeles nici până acum de ce toată valea aceea se umpluse deodată de o apă albăstrie, spălăcită... Unghiul drept Culai doar o noapte ne desparte de oraș.” Cuvintele îi țâșniră aproape fără voie, speriate cumva, spuse cu o voce spartă ce se auzi până departe în liniștea marginii de pădure înțepenite sub Carul mare care parcă strălucea acum mai tare, mai plină de promisiuni viitoare. Culai mormăi un „Îhî” monoton, doar ca să spună ceva, fiind acum prea preocupat să cerceteze
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
tovărășia celorlalți cocoși care de acum ar fi trebuit să vestească miezul nopții. Culai se înfioră ca de un duh său, își ridică fără să gândească la ceva anume curelele geamantanului pe umerii săi slăbuți și zise cu o voce spartă, parcă străină: „Doamne, este miezul nopții și tocmai trebuie să trecem pe la mormântul acela. Eu nici ziua nu trec așa cu inima-npăcată pe lângă el, și-am spus eu că plecam prea devreme de acasă, acum poftim, dacă... Niță se burzului
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
apărare împotriva inundațiilor și până la o bună bucată de vreme după revoluție nu s-a mai auzit de inundații. După ce copoșii țărăniști au făcut ceea ce au făcut, cum au venit ploile au început să apară și inundațiile strecurate prin digurile sparte sau chiar distruse, apa neavând cum să se evacueze în siguranță, să fugă la vale sate întregi, fiindcă perdelele de salcâmi plantate pentru stabilizarea solului au fost defrișate la îndemnul criminal al acelorași copoși. Să nu credeți că numai în
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
toate direcțiile, în învălmășeala ce s-a produs în fața "Ambasadei", Bidaru și-a pierdut tocul de la pantoful drept. Orice încercare de a-l recupera era zădarnică. S-ar putea ca cineva să îl fi aruncat chiar în unul din geamurile sparte deja ale "Ambasadei" sau în parbrizele celor câtorva autoturisme întoarse cu roțile în sus de mulțimea tinerilor furioși. Se considera un om distrus. Erau singurii lui pantofi și pentru zilele de lucru și pentru cele de sărbătoare. Americanii își vor
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cules acum se va strica, sunt sigur de acest lucru, dar așa am primit ordin. Eu execut, nu am drept de decizie. Dacă nu mă supun, toate neregulile din ceape se vor sparge în capul meu. Voi plăti toate oalele sparte, voi fi țapul lor ispășitor și mă voi trezi și cu vreo sancțiune care, pusă la dosar, mă va trage înapoi toată viața. Asta îmi trebuie mie acuma?" Replica explica destul de limpede faptul că și inginerul luase exemplu de la moluște
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
careu, nu era decât un maidan în care erau îngrămădite, unele peste altele, sumedenie de obiecte fără valoare: cazane ciuruite, umplute până la refuz cu tot felul de alte vechituri, butoaie betegite din metal sau din lemn cu doage lipsă, oale sparte, sobe ruginite, somiere peticite, cu arcurile rupte și miros specific de putregai, într-un cuvânt tot felul de hârburi aruncate de locuitorii cartierului. Proprietara acestui ansamblu de locuințe, doamna Dan, era cunoscută nu numai în cartier ci în întregul oraș
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
omul poate dori sfințenia și e capabil de a intra în legătură cu Dumnezeu”. Ortodoxia este categorică atunci când afirmă existența unor puncte aperceptive de legătură a celor două realități: harul și liberul arbitru. Prin acestea ,,sufletul omului e chipul lui Dumnezeu, alterat, spart dar nu distrus și înclină spre Dumnezeu, dorindu-L”. Teologia ortodoxă asimilează doctrina lui Cassian ca pe a ei proprie pentru că evită atât exagerările lui Augustin, care tăgăduia libertatea omului ajungând la predestinaționismul absolut, cât și exagerările lui Pelagiu, care
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]