5,095 matches
-
citokinin zeatina. Expresia ambelor aceste bacteriooncogene în celula gazdă este necesară și suficientă pentru formarea tumorilor de colet ale plantelor, în natură. Interferența ARN (iARN) este o formă de silențiere genică dependentă de omologie comună fungilor, animalelor și plantelor. Există specificități diferențiatoare ale acestui fenomen pentru fiecare regn, dar inițiatorul universal al iARN pare a fi un ARN dublu catenar. La plante, expresia ARN-urilor complementare din constructe transgenice introduse în cercetări experimentale s-a dovedit a fi inițiatorul rapid și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ca o asemenea strategie să ofere un spectru îngust de rezistență la tumorigeneză de colet. Admițând că A. tumefaciens nu posedă supresori de silențiere genică de tip viral, autorii au emis ipoteza că rezistența ar putea fi înalt durabilă, deoarece specificitatea este mediată de hibridarea ARN, mai curând decât de legarea de proteină. Pentru multe sisteme genice de rezistență a plantelor la patogeni, mutațiile minore în genele de avirulență ale patogenilor pot altera interacțiunile proteină-proteină, spre a iniția un răspuns de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fost însoțită de modificarea pattern-ului de metilare a genei ipt. Toți revertanții sunt extensiv demetilați în regiunea înconjurătoare a secvenței acestei gene, ceea ce a făcut ca autorii să tragă concluzia că demetilarea care însoțește reactivarea acestei gene nu prezintă specificitate detectabilă de situs în linia celulară investigată. Plante C și alte plante derivate din linia tumorală prezentau sterilitate masculină precum și alte anomalii de dezvoltare comune plantelor regenerate din linii celulare care au fost menținute timp îndelungat în cultură. Testarea stabilității
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și pentru sinteza altor compuși, dintre care unii sunt toxici pentru alte bacterii din sol. Genele utilizate de celula bacteriană codifică pentru transferul ADN în plantă, pentru inducerea stării de transformare a celulei gazdă, pentru inducerea lăstarilor și a rădăcinilor. Specificitatea genelor opinice depinde de tipul de plasmid. Genele necesare sintezei opinei sunt lincate cu genele ai căror produși intervin în catabolismul aceleiași opine, ceea ce face ca fiecare sușă de Agrobacterium să cauzeze sinteza în celulele tumorale de colet a unor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
grup de oameni (de exemplu, niște călugărițe treceau pe drum), la care răspundem prin a ne întreba „Ce fel de oameni?” Nu este și cazul textului alternativ cu „puțini”, căruia îi lipsește sensul deictic/demonstrativ (explicat la 3.4) sau specificitatea spațio-temporală; el este mai mult un comentariu de însumare (retrospectiv și descriptiv) decît narativ. Este non-specific și are o implicație negativă sau chiar nulă: comparați: A invitat cîțiva oameni la cină (= anumiți oameni la o ocazie specificată) cu A invitat
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
mai probabil să retrogradăm (decît să promovăm) propoziția 4 din funcția de candidat pentru ocuparea poziției de nucleu, în ciuda verbului finit dinamic, din cauza caracterului atît de non-specific al unicului său participant. Prin contrast, următoarea propoziție (propoziția 5) are acea specificitate identificatoare pe care o consider ca fiind caracteristica preferată a propozițiilor narative, mai ales prin modul hotărît de a descrie un anumit individ: Un bărbat ieși din ultima clădire și luă drumul spre casă. Această întîmplare ar putea fi esențială
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de interpretabilitate; le putem regăsi în rapoarte ale poliției sau în descrieri ale unui accident în scopul obținerii asigurării. Mai mult, în cadrul fiecăruia din cele șase tipuri ale raportului putem distinge un grad mai mare sau mai mic de specificitate, profunzime și înțelegere. (Vezi și demonstrațiile asupra narației, cu un grad mare de subiectivism, de Rimmon-Kenan și Bal.) Dar există și alte tipologii naratoriale ce merită consultate, inclusiv cea a lui Uspenski (1973), sau o variantă simplificată a acesteia elaborată
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
romanului, în comparație cu spectatorul (dar, într-un fel, "prea mult efort” s-a depus, creînd o „supraîncărcare” propozițională). Sărăcia propozițională a filmului, în comparație cu romanul, e discutată de Chatman, care vorbește de o "pauperizare verbală”: „Filmele ne dau plenitudine fără specificitate. Ofertele sale descriptive sînt bogate și totodată sărace din punct de vedere verbal” (Chatman, 1990:39). k. Această ultimă idee se află în legătură cu interpretarea personajului. Fie propoziția "Emma Woodhouse este, în cea mai mare parte a romanului, egoistă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
limbii literare) iar ele sînt semnificative din punct de vedere narativ, atunci avem o justificare suficientă pentru recursul la Vorbirea Directă. Opțiunea pentru reproducerea Vorbirii Directe înseamnă, de asemenea, acceptarea unui ritm scenic mai lent, o mai mare concentrare asupra specificității și a detaliilor unei interacțiuni, și o mai mare presiune asupra autorului pentru a face din text o lectură interesantă (pentru a compensa faptul inevitabil că acțiunea narată va curge - dacă totuși va curge în cursul dialogului din Vorbirea Directă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
pe teritoriul românesc. Primele alegeri se țin la 20 mai 1990, iar după acestea alte trei scrutinuri au fost organizate în România. Logica reprezentării se instalează puțin câte puțin în această parte a Europei, cu promisiunile, cu dezamăgirile și cu specificitățile sale. În ceea ce privește cazul României, ceea ce este nou în epoca recentă ține de raportul dintre alegeri și guvernare. Sistemul politic al perioadei interbelice a fost marcat de crearea "parlamentelor guvernamentale"7, întrucât toate alegerile se făceau după numirea unui nou prim-
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
După examenul sistemelor de partide ale regiunii, Voicu avansează ideea că există totuși puncte comune între cazul românesc, cel polonez și ceh: "toate sistemele din aceste țări au fost, la un moment dat, multipartite pure cu meteahnă"51. Ideea unei specificități românești care provine din perioada comunistă și a unei slăbiciuni structurale a partidelor postcomuniste se întâlnește la Alexandru Radu. Autorul opune România unor țări precum Polonia, Cehia, Ungaria și Bulgaria, constatând că în România societatea civilă este "subdezvoltată", iar partidul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
după căderea regimului comunist. Studiul pe care îl propunem se înscrie în abordarea definită de A. Roger și J-M. De Waele 1 o abordare care ține cont de tradițiile dintre cele două războaie ale acestor țări, ca și de specificitatea diferitelor regimuri comuniste în analiza sistemelor de partid postcomuniste. Obiectul acestui studiu este clivajul dintre "foștii comuniști" și anticomuniștii din Bulgaria după 1989. Interesul pentru acest clivaj particular se bazează pe faptul că opoziția între câmpul "foștilor comuniști" și cel
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
trei perioade cronologice importante: perioada dintre cele două războaie; perioada regimului comunist, perioada postcomunistă. Pe această bază am dori să formulăm prima ipoteză: importanța variabilă a clivajului studiat în diferite cazuri naționale se bazează pe mai mulți parametri legați de specificitatea tradițiilor istorice, de tipul de regim comunist (care va da naștere unui număr diferit de clivaje de esență diferită) și de căderea sa, de reușita sau eșecul, după 1989, a partidelor politice principale și promptitudinea lor în elaborarea și punerea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
un rol important în structurarea peisajului de partid; secundo, cei doi versanți ai clivajului analizat coincid și corespund celor doi versanți ai altui clivaj, cel mai important din perioada de după 1989 cel care opune pe maximaliști minimaliștilor. Este una din specificitățile cazului bulgar care face să concorde cele două clivaje principale: foștii comuniști/anticomuniști și minimaliști/maximaliști, foștii comuniști fiind de asemenea pe versantul minimalist și polul anticomunist situându-se pe versantul maximalist 10. tertio, cele două organizații de partid principale
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
depind de ele și de asemenea într-o situație în care polemicile ascuțite dintre "albaștri" și "roșii" nu ating multe persoane"54. Este dificil în aceste condiții să luăm în considerare o reîntoarcere spre modelul bipolar. 3. Concluzii Purtând urmele specificităților și tradițiilor istorice bulgare și cele ale tipului de regim comunist, clivajul anticomuniști/foști comuniști găsește în Bulgaria un teren favorabil într-o serie de factori: 1. situația socio-economică actuală de deziluzie, la paisprezece ani după căderea regimului comunist, privitoare
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
New Cleavages in Post-Communist Bulgaria", in K. Lawson, A. Römmele, și G. Karasimeonov (ed.), Cleavages, Parties and Voters. Studies from Bulgaria, The Czech Republic, Hungary, Poland and România, Westport, Connecticut, London, Praeger, 1999, pp. 109-139. 4 Asupra formării clivajelor și specificităților lor în țările Europei Centrale și Orientale, vezi J.-M. De Waele, L'émegence des partis politiques en Europe centrale, Bruxelles, Editions de l'Université de Bruxelles, 1999; Id., "Les grandes familles politiques dans les PECO", Le Courrier des pays
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
candidats", op. cit., pp. 85-96, p. 93. 7 D.L. Seiler , Les partis politiques en Occident, Ellipses, Paris, 2003, p. 166. 8 Așa cum o arată analizele peisajului politic maghiar după 1989 (vezi spre exemplu lui A. Agh, G. Markus, etc). 9 Asupra specificității peisajului politic polonez, vezi articolele lui B. Drweski, J.-M. De Waele și J.J. Wiatr in J.-M. De Waele (éd.), La Pologne et l'intégration européenne, Editions de l'Université de Bruxelles, Bruxelles, 2003. 10 P. Guerguieva, "Quels clivages
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
întâlnit pe doi dintre elevi la cancelarie. c. Vin mulți oameni la bibiliotecă; (îi) văd zilnic pe unii care vin mai des. d. La petrecerea lui (i-)a invitat pe toți prietenii. Marcarea prin pe (și clitic) este asociată cu specificitatea nominalului CD (cf. Van Peteghem, 2003-2004, pentru valorile nominalului CD în structurile cu DC). DC este imposibilă dacă nominalul CD este postpus și nemarcat cu pe: (3) *Îl chem medicul. Când CD este antepus, dublarea are rolul de a marca
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dacă nominalul CD este postpus și nemarcat cu pe: (3) *Îl chem medicul. Când CD este antepus, dublarea are rolul de a marca faptul că argumentul complement ocupă o poziție noncanonică (pentru această analiză, vezi Van Peteghem, 2003-2004), dar și specificitatea. Un CD nespecific, deși mutat, nu este dublat: (4) a. Jucători ca Hagi nu mai întâlnim acum. - set deschis, proprietate a'. *Pe jucători ca Hagi nu îi mai întâlnim acum. b. Jucătorii ca Hagi nu-i mai întâlnim acum. - set
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Pe jucători ca Hagi nu îi mai întâlnim acum. b. Jucătorii ca Hagi nu-i mai întâlnim acum. - set închis, citire individuală b'. Pe jucătorii ca Hagi nu îi mai întâlnim acum. Prin urmare, DC în general este asociată cu specificitatea complementului direct. Și în situațiile în care cliticul nu se folosește pentru dublare, ci pentru reluare anaforică, el se asociază cu specificitatea. Dacă nominalul anterior este -specific, nu se folosește cliticul de reluare anaforică. Nominalele nearticulate de mai jos au
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
b'. Pe jucătorii ca Hagi nu îi mai întâlnim acum. Prin urmare, DC în general este asociată cu specificitatea complementului direct. Și în situațiile în care cliticul nu se folosește pentru dublare, ci pentru reluare anaforică, el se asociază cu specificitatea. Dacă nominalul anterior este -specific, nu se folosește cliticul de reluare anaforică. Nominalele nearticulate de mai jos au lectura -specific, având valoarea semantică "proprietate", nu "individ". (5) a. Ai luat pâinea? Am luat-o. / *Am luat. b. Ai luat florile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
deci dacă prezența cliticului aduce informație semantică ori pragmatică. Din perechile de enunțuri de mai jos, reiese că dublarea clitică marchează uneori un complement indirect +uman, alteori un complement +specific. Dacă CI este un substantiv cu articol nehotărât, dublarea marchează specificitatea nominalului CI. În (9), nominalul unui băiat poate să fie specific sau nu, în funcție de context. În (10), nominalul unui cerșetor este nespecific, deci dublarea este puțin acceptabilă. În contextele cu reluare din (11), se poate utiliza cliticul doar dacă nominalul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în general, ca un fenomen de acord verb-complement164. Se poate remarca un mic paralelism cu româna: cliticul de dublare a complementului direct e folosit în contextele în care complementul direct are anumite caracteristici; în mare, acestea pot fi rezumate prin specificitate. Dacă un complement direct este +specific (+individualizat în context), este prezent și cliticul de dublare. Specificitatea nu se confundă cu definitudinea, dar au în comun trăsătura semantică de individualizare a referentului. Prin urmare, o constrângere privind particularitățile semantice ale complementului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cliticul de dublare a complementului direct e folosit în contextele în care complementul direct are anumite caracteristici; în mare, acestea pot fi rezumate prin specificitate. Dacă un complement direct este +specific (+individualizat în context), este prezent și cliticul de dublare. Specificitatea nu se confundă cu definitudinea, dar au în comun trăsătura semantică de individualizare a referentului. Prin urmare, o constrângere privind particularitățile semantice ale complementului direct caracterizează și utilizarea conjugării obiective (definite) în maghiară, și dublarea clitică din română. Pentru maghiară
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dacă dublarea este obligatorie, atunci probabil cliticul a fost reanalizat ca o marcă de acord (Fuß, 2005: 133). În română, fenomenul dublării clitice are un caracter opțional, fiind prezent în contextele în care nominalul argument are anumite trăsături semantice, de specificitate. Există contexte semantice în care cliticul de dublare este obligatoriu, contexte în care prezența sa este opțională (vorbitorul optează pentru a dubla sau nu) și contexte în care prezența cliticului de dublare este imposibilă. Însă fenomenul dublării clitice în sine
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]