3,200 matches
-
Brul. 4.Abdomenul mat, rugos, lipsit de o punctuație vizibilă. ♂ au la vârful elitrei un spin exterior ascuțit și unul intern teșit (fig.82a, pag.90)...........................4 spinosus Stev. -.Suprafața abdomenului prezintă o punctuație accentuată. ♂ la vârful elitrei au atât spinul extern cât și cel intern ascuțite (fig.82b, pag.90)....................5 bispina Reiche 1 Berosus signaticollis Charpentier (aericeps Curt.) Corpul oval, puternic convex, ventral negru. Capul negru, cu un luciu verde metalic sau arămiu, prevăzut cu o punctuație deasă și
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
postmedian. Prosternul prezintă o carenă fină. Mezosternul cu o carenă înălțată sub forma unei lamele care se întinde până la nivelul coxelor mediane. Pro, mezo și metasternul până la nivelul femurelor, precum și sternitele abdominale în totalitate prezintă o pubescență deasă. Tibiile cu spini deși, prevăzute cu pinteni apicali inegali. Pretarsele scurte, cu vârful oblic-trunchiat. Corpul negru cu un luciu metalic slab. Insectele trăiesc în apele stătătoare printre plantele acvatice. În fauna noastră o singură specie cu 3 varietăți. Hydrobius fuscipes Linné (scarabaeoides F.
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
elitrei (văzută din profil) prezintă o depresiune semicirculară (fig.90b, pag.104 ) .......................................................................................15 excisa Kiesw. --.Marginile laterale ale elitrelor cu o bordură care se lățește posterior. Fiecare elitră în mod izolat are vârful rotunjit, în dreptul suturii nu este vizibil un spin mucronat (fig.90d, pag.104 ).............. ...................................................16 emarginata Rey 17.Punctuația din jumătatea posterioară a elitrelor evident mai fină decât cea anterioară. Proeminența metasternului subțire, carenată.........17 minutissima Steph. --.întreaga suprafață a elitrelor dispune de o punctuație fină, uniformă. Proeminența metasternului
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
meridionalis Rey Capul și pronotul verzui sau roșcate cu un luciu metalic accentuat. Elitrele galben-roșcate de nuanță deschisă sau gălbui. Antenele și picioarele galbene. Specie răspândită în ape salmastre. l=1,6-2 mm. ♂ Porțiunea externă a bazei mandibulelor prezintă un spin ascuțit (100x). 11 Familia Hydrochidae Capul cu ochii mari, emisferici, îngustat în dreptul tâmplelor, este la fel de lat sau puțin mai îngust decât pronotul. Fruntea lată, scurtată anterior. Antenele scurte, cu primele 4 articole glabre, iar ultimele 3 formează o măciucă pubescentă
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
și cade Într-un somn adânc. Căprioara se apropie de prințul adormit; el se trezește, o mângâie și o ia cu el. În momentul când prințesa Își deplângea soarta rea, prințul și credinciosul său o aud, iar șiretlicul plănuit de Spin Lung Împreună cu mama sa iese la iveală. În toate aceste narațiuni, ursitoarele (dar și Îngerii) capătă identitatea unor voci ale destinului, pentru că ele prezic ceea ce destinul a fixat pentru un anume individ. b. Ursitorul creator de destin Basmul Ursătoru prezintă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
-nece În fântâna din curte când va Împlini 16 ani. Părinții astupă fântâna, dar copilul este găsit mort Într-o gaură de șoarece ce ducea la puț, sau se Îneacă pe pânza cu care este acoperită fântâna, ori moare sub spinii de pe fântâna astupată. Aceeași istorie se repetă În legenda consemnată de Adrian Fochi, În Datini și eresuri populare: femeie născuse un prunc. Noaptea au venit ursitorile ca să menească viața celui născut. Una din ele i-a dat minte, alta i-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cum sî-i dau la fata aia. [SÎ rămâi] cum a ursit-o Dumnezeu și ursâtorile. O altă narațiune prezintă cazul copilului care moare pe ghizdurile fântânii. Tatăl aude ursirea, astupă fântâna dar la 16 ani Băiatul Își făcuse loc sub spini și acolo murise. Tot În Mitologie românească, T. Pamfile consemnează că ursitoarele fac sau torc firul unui om, care este cotit prin toate locurile pe unde cel venit pe lume va umbla În viața lui, de la ursală până la moarte. Se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pot ținea, cade În toate părțile; sunt slabi, Înșirați și cu picioarele moi; nu pot umbla și nu pot vorbi, cine știe până la câți ani. O modalitate magică de a provoca restituirea copilului adevărat este torturarea odraslei diavolești cu nouă spini: În Siret era una, Mardăreasa, care avea un copil schimbat, era de vro patru ani și tot În leagăn ședea. Ea lua seama că toată mâncarea ce lăsa În cale și talgere o mânca cineva. Niște vecini au Învățat-o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cale și talgere o mânca cineva. Niște vecini au Învățat-o să pândească și a văzut cum copilul din leagăn se Întindea și mânca totul. I-au spus să-l puie Într-un sac și să-l bată cu nouă spini crescuți În acel an, nu tare ghimpoși, până ce a zice: «Lasă-mă, nu mă omorî, că ți-l voi aduce pe al tău.» Ea a făcut așa și i-a adus copilul, dară până În trei zile a murit. [Niculiță-Voronca, I
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
verbul poetic încercà sà restituie - magic - armonia lumii, iar poetul este asemeni unui nou Crist: "Lepàdatu-m-am de toate cele,/ toate cîte-au fost s-au depàrtat,/ doar de tine nu m-am lepàdat,/ cum de pîntecele maicii mele" (Ronsetul 44), "Doar spinii-au mai ràmas de așezat,/ càmașa doar de aruncat la gloatà./ În trupul care nu-i decît o cioatà/ mi-e sîngele cu tine botezat..." (Ronsetul 45). Nu întîmplàtor, forma ronsetului gàzduiește texte de descîntec, invocații càtre o divinitate obosità
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
aici: Ion Cantacuzino, Alexandru Slătineanu, Mihai Ciucă. GRIGORE T. POPA „Cântau ierburile sure cu liane, a netrăire În amurgul mort de flăcări și prăpăstii de lumini, În pădurile din creste șuierau cânt de pieire Spre stihiile vrăjmașe, șerpilor ascunși în spini”. Având ca preambul aceste versuri, s-ar părea că prezentăm nu un medic și profesor de excepție, ci un poet și publicist „cel dintâi poet din satul lui”, Șurănești (Emil Racoviță, acum), comuna Dănești, județul Vaslui, unde a văzut lumina
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
CAPITOLUL FAMILIA Limbă și comunicare Moduri de expunere: descrierea și narațiunea Testul nr. 8 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Text A Ardeau ca niște facle vii, în vârf de firave tulpini. Își înălțau râzând zglobii obrazul roșu dintre spini[...] Dar când acasă-am încercat să-i strâng într-un aprins buchet, toți macii mei s-au scuturat ca niște lacrimi pe parchet. (Magda Isanos, Macii) 1.Indică o temă literară a fragmentului. (1p.) 2.Comentează succint o comparație din
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
nu pot fi privite ca realitate; mecanica cuantică nu este înțeleasă încă". Niels Bohr afirmă că, atunci când împreunăm mâinile, unim de fapt o enormă cantitate de spațiu gol, cu o cantitate minusculă de particule și ingrediente energetice în mișcare de "spin" (cuanta provine din cuvântul latin "cât"). Dacă reușim, înțelegem că constituenții materiei nu au o structură fizică absolută (ca o grămadă de bile de biliard) și că teoria conform căreia conștiința crează realitate este stupidă. Dar, înțelegând realitatea ca un
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Atâta timp cât suntem conștienți că, pentru a exista, elementele structurale de bază ale creierului viu sunt carbonul (C), hidrogenul (H) și restul elementelor, nu putem nega existența nucleului protonic și a orbitelor sale electronice. Nu putem nega existența protonilor cu mișcări "spin" permanente și nici a celorlalte componente cuantice, inclusive particula Higgs. După ce am căpătat cunoașterea-conștiință a existenței anatomice, histologice și biochimice a creierului, nu putem nega existența sa infinitezimală, deci existența sa cuantică sau, simplu zis, a "creierului cuantic". Caracteristicile "creierului
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Probabilitatea ca electronii (1) și (2) să se găsească într-un volum dat , în același timp, este dată de produsul probabilităților pentru atomii separați. Legătura covalentă, conform principiilor mecanicii cuantice, constă deci dintr-o interacțiune a celor doi electroni cu spini antiparaleli. Observație. Electronii posedă o mișcare orbitală în jurul nucleului și o mișcare în jurul axei proprii denumită spin. între cei doi electroni cuplați se realizează o atracție puternică și se formează un sistem stabil. Un aemenea sistem are un caracter dinamic
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
dată de produsul probabilităților pentru atomii separați. Legătura covalentă, conform principiilor mecanicii cuantice, constă deci dintr-o interacțiune a celor doi electroni cu spini antiparaleli. Observație. Electronii posedă o mișcare orbitală în jurul nucleului și o mișcare în jurul axei proprii denumită spin. între cei doi electroni cuplați se realizează o atracție puternică și se formează un sistem stabil. Un aemenea sistem are un caracter dinamic, nu electrostatic, ca în cazul legăturii ionice. Mecanica cuantică precizează sensul fizic al valenței. O covalență este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
o atracție puternică și se formează un sistem stabil. Un aemenea sistem are un caracter dinamic, nu electrostatic, ca în cazul legăturii ionice. Mecanica cuantică precizează sensul fizic al valenței. O covalență este dată de o pereche de electroni cu spini cuplați (antiparaleli). Legătura covalentă se formează prin suprapunerea orbitalilor atomici. în teoria orbitalilor moleculari (TOM) covalența se interpretează ca rezultat al mișcării simultane a electronilor în câmpul tuturor nucleelor din moleculă care formează geometria acesteia. Funcțiile de undă ψ , care
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
legătura între energia potențială, energia totală și poziția componentelor sistemului. Legăturile covalente formate de alți atomi se interpretează similar moleculei de hidrogen, ca rezultat al suprapunerii orbitalilor atomici ai electronilor necuplați. Un atom poate realiza atâtea covalențe câte cuplări de spin poate forma până la dobândirea unei configurații electronice stabile cu electronii cuplați. Nivelele interioare de electroni nu contribuie la formarea legăturilor ci numai la atenuarea prin efect de ecranare a atracției electrostatice a electronilor exteriori de către nucleu. In funcție de modul cum
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
mică decît covalențele σ , fiind mai reactive decît acestea. I.2.3. Hibridizarea orbitalilor In multe cazuri direcțiile după care sunt orientate covalențele din moleculele diverselor substanțe nu corespund cu cele ale orbitalilor atomici inițiali, care prin suprapunere și cuplarea spinilor electronici neîmperecheați, formeaza legături covalente. Pe de altă parte, factorul principal care determina numărul de de covalențe pe care îl formeaza un atom, este determinat de configurația electronică a stratului de valență al acestuia. Există numeroase cazuri, când numărul de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
distribuția lor spațială cât mai simetrică în jurul nucleului. Pe noii orbitali hibrizi egali ca număr cu cei inițiali, electronii se repartizează în ordinea crescătoare a energiei, și principiului excluziunii al lui Pauli (în aceeși stare pot exista doar electroni cu spini opuși). Un exemplu de hibridizare este dat în Fig.I.7 care prezintă structura etenei. I.2.4. Legătura metalică Pentru a explica proprietățile metalelor, s-a admis existența unor electroni liberi în metale, fie că acestea sunt solide sau
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
28) abu log −= Aici M este masa moleculară iar a și b sunt niște constante care depind de concentrația și proprietățile substanței. De fapt se poate face calibrarea instalației ca să se citească direct masele moleculare. VI.3.REZONANȚA ELECTRONICĂ DE SPIN (RES) Tehnicile studiate mai înainte dau informații despre forma și mărimea macromoleculeor biologice. O descrire detaliată a structurii macromoleculeor implică tehnici diferite. VI.3.1. Proprietățile magnetice ale atomilor. Configurația electronică a atomilor este de mare importanță pentru stabilirea proprietăților
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ale atomilor. Configurația electronică a atomilor este de mare importanță pentru stabilirea proprietăților magnetice ale atomilor. Atomii posedă momente cinetice și magnetice care se datoresc mișcării electronilor în jurul nucleului (mișcarea orbitală), cît și în jurul axei proprii de rotație (mișcarea de spin). Aceste momente sunt cuantificate (au valori discrete). Astfel momentul cinetic orbital al atomului cu un singur electron este definit de relația fiind masa particulei aflată în mișcare (electronul) cu viteza v la distanța r față de centrul de rotație. Mecanica cuantică
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fi explicate considerând doar mișcarea orbitală a electronului au condus la formularea ideii că electronul, pe lângă mișcarea orbitală, în jurul nucleului, posedă și o mișcare de rotație în jurul axei proprii (analog mișcării Pământului). Acestei ultime mișcări îi corespunde momentul cinetic de spin Valoarea momentului cinetic corespunde regulii de cuantificare, Aici s este numărul cuantic de spin cu valoarea Proiecția momentului cinetic de spin este: , m este numărul cuantic magnetic de spin. Numărul cuantic magnetic de spin, ca și în cazul mișcării orbitale
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
electronul, pe lângă mișcarea orbitală, în jurul nucleului, posedă și o mișcare de rotație în jurul axei proprii (analog mișcării Pământului). Acestei ultime mișcări îi corespunde momentul cinetic de spin Valoarea momentului cinetic corespunde regulii de cuantificare, Aici s este numărul cuantic de spin cu valoarea Proiecția momentului cinetic de spin este: , m este numărul cuantic magnetic de spin. Numărul cuantic magnetic de spin, ca și în cazul mișcării orbitale, ia valori în intervalul m respectiv cele 2 valori egale cu ; Celor două valori
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și o mișcare de rotație în jurul axei proprii (analog mișcării Pământului). Acestei ultime mișcări îi corespunde momentul cinetic de spin Valoarea momentului cinetic corespunde regulii de cuantificare, Aici s este numărul cuantic de spin cu valoarea Proiecția momentului cinetic de spin este: , m este numărul cuantic magnetic de spin. Numărul cuantic magnetic de spin, ca și în cazul mișcării orbitale, ia valori în intervalul m respectiv cele 2 valori egale cu ; Celor două valori ale proiecției momentului cinetic de spin pe
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]