8,775 matches
-
propriilor sale idei, reprezentări sau activități. Din aceste considerente atenția are un rol deosebit de important în procesul de orientare și adaptare în realitate, ca o participare activă a individului la mediul său de viață. Atenția poate fi voluntară, involuntară sau spontană și post-voluntară. Ca ea să se poată produce este necesar ca persoana să vină în contact cu anumiți stimuli din exterior sau din interiorul său, care să-i trezească interesul. Din aceste motive, calitatea atenției unei persoane este dată de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acesta (J. Sutter). După J. Delay, conștiința reprezintă „funcția vigilă” și ea comportă diferite grade ierarhice după cum urmează: a) inconștientul, realizat în cursul somnului; b) subconștientul, domeniu al actelor și comportamentelor automate; c) conștiința clară sub forma sa imediată și spontană, caracterizată prin starea de reverie; d) conștiința clară și mediată sau reflectată, care presupune un efort, un grad superior de tensiune psihologică. Ea este actul de „luare la cunoștință” care realizează sinteza mintală sub forma sa cea mai perfectă. H.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
instabilitatea post-viscerală și post-coree; c) instabilitatea post-encefalitică; d) instabilitatea post-traumatică. Tulburările de memorie Aspecte psihologice generale Se vorbește despre memorie ori de câte ori comportamentul unui individ se organizează în raport cu o experiență trăită anterior. Pentru P. Janet, memoria constă în recunoașterea sau evocarea spontană a amintirilor. Procesul memoriei constă în fixarea, evocarea și recunoașterea datelor anterior achiziționate de persoană. În ceea ce privește tipurile de memorie se descriu următoarele: - memorie mecanică, de înregistrare automată a unor date; - memoria asociativă, legată de intenționalitate; - memoria de evocare ce implică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
paragramatismul lui Kleist, în care, deși în parte este conservată sintaxa, individul o utilizează greșit, rezultând „jargonofazia”; - afaziile nominale, cuprind următoarele tipuri de tulburări: afazia nominală motorie a lui Lichtheim sau afazia transcorticală a lui Wernicke, în cursul căreia limbajul spontan este abolit, fiind posibil numai limbajul repetat;. în schimb înțelegerea vorbirii și a lecturii sunt conservate, ca și limbajul interior, surditatea nominală sau afazia senzorială transcorticală a lui Wernicke, corespunde, în parte, cu afazia nominală a lui Head; tulburările predomină
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
înlocuit cu perifraze; - afaziile pure sunt reprezentate prin următoarele forme clinice: surditatea verbală a lui J. Dèjerine sau afazia senzorială subcorticală a lui Wernicke; ea este o tulburare de înțelegere a limbajului vorbit cu conservarea, limbajului interior și a vorbirii spontane, lecturii și a scrisului, anartria sau afazia motorie pură subcorticală sau afazia verbală a lui Head, privește funcția de elocuțiune, de articulare a limbajului, fără a fi însoțită de tulburări ale funcțiilor nominale sau sintaxice; limbajul interior, scrisul și cititul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
verbale izolate, stare de anxietate și ușoară confuzie. 5) Sindromul Kandinski-Clérambault, sau sindromul de automatism mintal, constă din asocierea pseudohalucinațiilor cu delirul de persecuție sau de influență. A. Porot, notează faptul că „prin automatism mintal se înțelege funcționarea independentă și spontană a întregului sau a unei părți a vieții psihice, în afara oricărui control al voinței sau chiar al conștiinței”. H. Claude l-a numit „sindrom de acțiune exterioară”, P. Guiraud vorbește de „fenomene xenopatice” iar G. de Clérambault la numit „automatism
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
musculare sau „faza clinică”. În cursul atacului convulsiv, respirația este suprimată datorită contracțiilor musculare. Bolnavul, nemairespirând, se cianozează. Secrețiile bucale apar în comisurile buzelor sub forma unei spute roșii datorită faptului că bolnavul își mușcă limba. Pot apare și emisiuni spontane de urină sau fecale. d) Când atacul convulsiv a încetat, bolnavul își reia respirația. O respirație ritmică, sacadată, stertoroasă. În această fază bolnavul nu este încă revenit la starea de conștiință clară. Este faza de comă post-accesuală, de scurtă durată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din cele de mai jos: Polul hiperkinetic Polul akinetic - creșterea mișcărilor expansive și reactive; - vorbire incoerentă și ocazională; - alternanță afectivă rapidă (ridicată-anxioasă-iritativă-depresivă); - severă distragere a atenției de la stimulii externi (distragere hiperactivă). - scăderea sau diminuarea mișcărilor expansive și reactive; - pierderea vorbirii spontane, mutism; - mișcări voluntare lente sau absente. Existența acestui grup de psihoze ciclice, precum și cel al schizofreniei afective, ne obligă în mod serios să reflectăm la raporturile sau mai exact la frontierele psihopatologice dintre grupul psihozelor afective pure și grupul psihozelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pe o tulburare de gândire, în sens psihopatologic, ca pe o creație mintală morbidă, în raport cu psihobiografia bolnavului, ca pe un accident ontologic, sau ca o stare de regresiune. J. Suter a arătat că un delir nu apare niciodată în mod spontan, ci el este precedat în evoluția sa de o stare pre-delirantă, în cursul căreia se pregătește „geneza delirului”. Aceasta este „anticipația delirantă”. Pentru E. Hy, în geneza delirului au rol două elemente care stau în mod obișnuit la baza cunoașterii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dercalizare, extaz). Autism: izolare, închidere în sine patologică, refuzul oricărei comunicări exterioare. Este considerat ca o formă de narcisism, de dereism sau ca un simptom psihotic. Polarizarea întregii vieți psihice asupra lumii interioare a bolnavului. Automatismul mintal: funcționarea independentă și spontană a vieții psihice fără controlul voinței și al conștiinței bolnavului. Este o tulburare descrisă de G. de Clérambault care reunește tulburări de gândire, limbaj, halucinații, automatisme. Automatismul mintal cuprinde toate fenomenele psihice parazitare de adiție sau inhibiție pe care bolnavul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
însuși într-un model instrucțional extrem de coerent. În plus, Bloom a atașat modelului său numeroase alte rezultate ale cercetărilor behavioriste dedicate învățării, năzuind să-i confere acestuia un caracter cât mai „natural”, adică mai apropiat de procesele reale de învățare spontană. În acest fel se părea că „visul de mărire științifică” al pedagogiei fusese împlinit cu aceleași metode obiective verificate ale științelor experimentale și pozitive. În aceeași perioadă s-a născut „tehnologia educației” (educational technology). Era o expresie cu vădite conotații
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
faptul că, în 1965 și 1970, Gagné a ignorat mecanismul învățării prin descoperire (learning by discovery), deși menționa fenomenul de „iluminare bruscă” studiat de Kohler, probabil părându-i-se inadmisibil faptul că unele maimuțe pot învăța prin descoperire și intuiție spontană. În 1974, când a publicat Essentials of Learning for Instruction 10, a admis însă acest al nouălea mecanism, dar i-a atribuit descrierea sa lui J.S. Bruner, și nu gestaltiștilor. După Gagné, instruirea eficientă este dublu condiționată. Condițiile interne sunt
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
exactă a situației gândirii curriculare și a practicii educaționale în lume, precum și tendințele de evoluție a acestora în viitorul previzibil. Gândirea curriculară postmodernă și practicile pe care ea le antrenează își au originea în pedagogia educațională modernă. O emergență aproape spontană, cu multe deschideri și cu orizonturi surprinzătoare. Gândirea curriculară postmodernă a colonizat, în scurtă vreme, domenii ignorate, domenii uitate sau domenii tabu pentru gândirea pedagogică modernă. Încătușată în regulile metodei științifice, gândirea modernă nu a îndrăznit să se aventureze în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
impresionistă, recurgând la analogii și interpretând unele noțiuni și principii științifice riguroase ca metafore revelatoare. Un exemplu concludent îl constituie interpretarea teoriei „ordinii din haos”, formulată de Prigogine în termeni riguroși, matematici, ca demonstrație a „imaginației naturii” și a „creativității spontane”. Termeni precum dezechilibru, perturbare, transformare și creație, care au sensuri precise la cercetători precum Piaget, Prigogine și Bruner, sunt interpretați poetic de Doll jr. și asamblați într-o teorie personală pe care a numit-o fecunditatea haosului (fecundity of chaos
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Weltbild, Ullstein Verlag, Frankfurt am Main, Berlin, Viena, 1977, p. 108). Prigogine și Stengers comentează: „Dacă în textele științifice mai abundă ființele atotștiutoare, demonul lui Laplace, al lui Maxwell, Dumnezeul lui Einstein, aceasta nu înseamnă arhaism, simplă naivitate sau «filosofia spontană a savantului»” (op. cit., p. 85). Ar rezulta că întreaga istorie a științei este o istorie a „dezvrăjirii lumii” (M. Gaucet), o „istorie a abandonării lui Dumnezeu” și a instaurării realității obiective. Rămâne de lămurit de ce „moartea lui Dumnezeu” nu a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să înțelegem mai bine originea câtorva dintre particularitățile noastre culturale (în sens antropologic) cele mai contrariante: lipsa de respect față de lege, dificultatea de a adopta, la nivel instituțional, norme, reguli și proceduri de acțiune stabile și transparente, preferința pentru aranjamentele spontane, gustul pentru improvizație în dauna construcției răbdătoare și temeinice etc., toate nefiind, în fond, altceva decât expresiile unor vechi obiceiuri cotidiene, devenite reflexe sociale. Orice istorie își are, desigur, sursele ei. În cazul care ne interesează aici, nu există decât
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tip de personalitate creat conform „nevoilor” tipului de societate. Această „impregnare” a individului de către context, realizată prin experiențele sale în cadrul grupului social, prin comunicare socială (transmisie orală, interacțiuni instituționale sau mediatice) și prin însușirea limbajului natural, cotidian, expresie a cunoașterii spontane naive, Moscovici (1984) o mai numește și „sens comun” - o cunoaștere fondată pe observație și experiențe proprii, sancționată de practică, ce se convertește apoi într-un „spirit colectiv”, în imagini și legături mentale, în stil acțional. Ce se întâmplă dacă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
particularizează. Homo sapiens este totodată și un „homo socius” (Berger și Luckman, 1999). „Impregnarea” acestuia se realizează prin experiențele sale în cadrul grupului social, prin comunicarea socială (transmisie orală, interacțiuni verbale sau mediatice) și prin limbajul natural, cotidian, expresie a cunoașterii spontane „naive”, pe care Moscovici (1984) o mai numește și „sens comun”, oferindu-i un statut apropiat de cunoașterea științifică. Sensul comun este însă o altfel de cunoaștere, fondată pe tradiție și credințe împărtășite, pe observație și experiențe, sancționate de practică
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
obsesiile, incertitudinile care impregnau acest mod de viață au hrănit furia împotriva tiraniei ce le generase”. Cartea lui Câmpeanu, o adevărată monografie a cozii, analizând relațiile endogene (concurența, de-ierarhizarea, relațiile normative) și pe cele exogene (cumpărarea, schimburile subsecvente, raționalizarea spontană), precum și relația dintre timpul cozii și efectele sale, poate fi consultată ca un ghid de analiză a acestui fenomen, ca un manual. Noi am vrut să verificăm cum au perceput actorii sociali implicați fenomenul la care au participat. Iată câteva
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
-mi-se secretarul Sindicatului Înv. Superior Cluj.- Valeriu Butură, conferențiar de Geografie Regională, Universitatea din Cluj.- I. Chelcea, conferențiar de Etnografie, Univ. Iași.- Autobiografiile din dosarul de personal (A.d.p.) se încadrează în tipul biografiilor oficiale provocate (curriculum vitae). Nefiind spontane, ci, dimpotrivă, obligatorii, nu se mai pune problema de ce erau scrise. Când sunt folosite ca sursă de informații, sociologul trebuie însă să stăruie asupra modului cum au fost scrise. Istoria nu numai că își pune amprenta asupra biografiei (vieții oamenilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se contractă: despre unele evenimente sau perioade de timp se povestește mult, iar despre altele, cu aceeași durată sau cu semnificație socială asemănătoare, foarte puțin sau chiar deloc. Fenomenul de dilatare/contractare a timpului se întâlnește și în (auto)biografiile spontane, dar după o altă logică decât în cazul A.d.p. În acest din urmă caz avem de-a face cu o „logică socială” (se dilată episoadele dezirabile social în momentul expunerilor); în (auto)biografiile spontane dobândesc preeminență, sunt povestite pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
întâlnește și în (auto)biografiile spontane, dar după o altă logică decât în cazul A.d.p. În acest din urmă caz avem de-a face cu o „logică socială” (se dilată episoadele dezirabile social în momentul expunerilor); în (auto)biografiile spontane dobândesc preeminență, sunt povestite pe larg întâmplările cu rezonanță afectivă în momentul consumării lor: avem de-a face cu o „logică psihologică”. Unele intervale de timp se contractă atât de mult, încât dispar pe de-a-ntregul. Apare fenomenul de „amnezie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
bind („Vaai, doamnă, ce rău am ajuns... Da’ să știți că nu Tovarășul e de vină. El nu știe, săracul, cățeii ăștia din jur îi ascund...”). Coada era mediul conducător de zvonuri, propice oralității. Prospera aici un folclor special, parte spontan, parte pus în undă de „laboranții” secu. „Băieții” testau psihologia colectivă (pe care o cunoșteau) și mai dădeau drumul la supapele defulatorii, spuneau (ei primii!) bancuri politice, etalau nemulțumiri, vorbeau de „Europa Liberă”, să vadă cum reacționează lumea, mai ales
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de rééducation dans les prisons Pitești, Gherla), Vremea, București. „Mici defecțiuni”: 1977, 1987tc "„Mici defecțiuni”\: 1977, 1987" Ruxandra Cesereanutc "Ruxandra Cesereanu" Greva minerilor din Valea Jiului, 1977 Începutul În primele zile ale lui august 1977, în Valea Jiului are loc o mișcare spontană de revoltă a minerilor din zonă. Aceștia sunt nemulțumiți de aprovizionarea minimă, de munca prelungită peste program (lucrându-se inclusiv duminicile), de indiferența regimului comunist față de situația de mizerie în care trăiau. Punctul nodal îl reprezenta însă înaintarea limitei de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
disensiunea cu minerii și că greva din Valea Jiului îi demonstrase că regimul comunist român nu funcționa deloc perfect. Inițial, greva minerilor nu a fost o mișcare anticomunistă și nici măcar anticeaușistă, ci o revoltă de ordin economic și sindical, o revoltă spontană legată de noua lege a pensionării care îi persecuta pe mineri. Mișcarea nu a avut deci la început un caracter politic, ci unul socioeconomic: nu era criticat comunismul ori ceaușismul, ci condițiile grele de muncă și viață. Dar după sechestrarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]