10,694 matches
-
cerul și pământul" (Facere 1, 1) până la "Amin! Vino Doamne Iisuse!" (Apocalipsă 2, 20). Revelația este curcubeul legământului arătat de către Dumnezeu lui Noe, iar teologia este contemplarea neîncetată cu bucurie, liniște și seninătate a acestui curcubeu. Revelația este Teofania de la stejarul Mamvri, iar teologia este alergarea și închinarea în duh și adevăr înaintea Persoanelor Preasfintei Treimi, precum patriarhul biblic (Facere 18, 1-2). Revelația este nesfârșita și luminoasa Scară a cerului de la Betel, iar teologia este așezarea pietrei de căpătâi ca altar
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
credincioși. Biserica în sensul de locaș de cult, clădire are aici un rol secundar. [22] Dogmatica, I, p.42 [23] Acest termen grecesc înseamnă „interpătrundere”, „interioritate reciprocă”, adică sunt una în alta și nu pot exista una fără alta. [24] Stejarul are ca fruct ghinda care, deși mică, are putere să dea rod la un nou stejar. Fără stejar nu se face ghinda, iar fără ghindă nu se poate înnoi stejarul. Așa se întâmplă și cu Tradiția (stejarul) și Scriptura (ghinda
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
I, p.42 [23] Acest termen grecesc înseamnă „interpătrundere”, „interioritate reciprocă”, adică sunt una în alta și nu pot exista una fără alta. [24] Stejarul are ca fruct ghinda care, deși mică, are putere să dea rod la un nou stejar. Fără stejar nu se face ghinda, iar fără ghindă nu se poate înnoi stejarul. Așa se întâmplă și cu Tradiția (stejarul) și Scriptura (ghinda). [25] Afirmație care aparține papei Pius al IX: „Eu sunt Tradiția!” [26] Aici cuv. „taină” nu
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
42 [23] Acest termen grecesc înseamnă „interpătrundere”, „interioritate reciprocă”, adică sunt una în alta și nu pot exista una fără alta. [24] Stejarul are ca fruct ghinda care, deși mică, are putere să dea rod la un nou stejar. Fără stejar nu se face ghinda, iar fără ghindă nu se poate înnoi stejarul. Așa se întâmplă și cu Tradiția (stejarul) și Scriptura (ghinda). [25] Afirmație care aparține papei Pius al IX: „Eu sunt Tradiția!” [26] Aici cuv. „taină” nu trebuie înțeles
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
în alta și nu pot exista una fără alta. [24] Stejarul are ca fruct ghinda care, deși mică, are putere să dea rod la un nou stejar. Fără stejar nu se face ghinda, iar fără ghindă nu se poate înnoi stejarul. Așa se întâmplă și cu Tradiția (stejarul) și Scriptura (ghinda). [25] Afirmație care aparține papei Pius al IX: „Eu sunt Tradiția!” [26] Aici cuv. „taină” nu trebuie înțeles numai în sens sacramental („cele 7 Taine”), ci și ca mister al
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
fără alta. [24] Stejarul are ca fruct ghinda care, deși mică, are putere să dea rod la un nou stejar. Fără stejar nu se face ghinda, iar fără ghindă nu se poate înnoi stejarul. Așa se întâmplă și cu Tradiția (stejarul) și Scriptura (ghinda). [25] Afirmație care aparține papei Pius al IX: „Eu sunt Tradiția!” [26] Aici cuv. „taină” nu trebuie înțeles numai în sens sacramental („cele 7 Taine”), ci și ca mister al cunoașterii lui Dumnezeu, învățătură despre taina vieții
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
vreau în straturi de pământ, Te vreau în lavă de vulcan arzând, Te vreau în mare, Te vreau în vânt. curând îți spun de locul unde mor ... Nu-i trist,nici fad. E luminat de o pădure veche, mută de stejar. Dar din iubire am uitat in hol Un clopot de rugină. îmi e cutremur îmi e pământ îmi e eclipsă de lună și de tine. Stelele au rămas acum puține. GRENA Pentru ea, Cea cu eșarfa Grena Sfârșit. Afară ploua
POEME GRENA de ANDREEA CRISTINA VÎRLAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340591_a_341920]
-
că domnia sa nu caută cetăți medievale, ci acele cetăți ale creației - adică atelierele marilor pictori impresioniști - Monet și Cezanne. Am ales cu grijă spre a vă comenta câteva din tablouri și voi începe cu o lucrare plină de forță, intitulată „Stejar din pădurea Fointainebleau”, Atunci când am descoperit lucrarea pe simenze am vrut să îi spun autorului, că mai putea intitula această lucrare „Autoportret” deoarece seamănă mult cu acest copac ce năzuiește spre cer. Detașându-se de pădure, stejarul amplasat în centrul
TRIMITERI SPRE PICTURA SUBTILĂ TRANSPUSĂ CU MĂIESTRIE DE MIHAI COTOVANU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340579_a_341908]
-
de forță, intitulată „Stejar din pădurea Fointainebleau”, Atunci când am descoperit lucrarea pe simenze am vrut să îi spun autorului, că mai putea intitula această lucrare „Autoportret” deoarece seamănă mult cu acest copac ce năzuiește spre cer. Detașându-se de pădure, stejarul amplasat în centrul compozițional al lucrării, este modelat cu ajutorul culorii, dar organizează și spațiul prin intermediul dispunerii crengilor sale. O gamă restrânsă de culori dau o mai mare profunzime lucrării. Marea cu subtilele sale tonuri de la turcoaz la albastru pătrunzător este
TRIMITERI SPRE PICTURA SUBTILĂ TRANSPUSĂ CU MĂIESTRIE DE MIHAI COTOVANU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340579_a_341908]
-
am crescut când eram mic atâția ani, (îmi scrisese că nu poate să-și dea sufletul până nu mă vede), mi-am aruncat privirea și am căutat sub nucul cel bătrân dacă se mai păstrează scăunelele noastre din chituci de stejar, pe care bunicul tău le făcuse în mod special pentru noi. Probabil că se gândise că nu trebuie să le mai cărăm după noi (ca pe cele din scândură de brad) și să călărim pe căluții noștri înaripați, ce ne
SCRISOARE UITATĂ (MAMEI CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340525_a_341854]
-
Bietul Will va fi mereu real Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 112 Ești viața mea, o spune tata Will, De nu l-aș crede, n-aș mai fi aici Sunt ca stejaru-n care-un duh febril Călătorește printre fibre, priculici Stejarul pare mort în ramuri largi Desfășurat cu tot disprețul morții sale Tu poți să-i dai viață, fără magi O șoaptă doar și, în ascuns, o sărutare Își doarme somnu-n veșnicie tata Will, Să-l mai citim, iubirea este-n
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
Calea multora aflați la început de drum. Partea a III-a-Spovedania unui deținut Deținutul profet-lucrare de o mare amploare și atitudine teologică este sortită unui Testament mistic cu caracter național și universal. Autorul-Fiu al Gliei noastre străbune a răsărit ca un Stejar de veghe la cumpăna dintre milenii, din ghinda celor mai falnici străbuni, s-a înălțat viguros cu corola iubirii înmiresmate spre cer, și-a înfipt adânc rădăcinile în osemintele sacre ale martirilor, și-a făcut din infinitul nădejdii, Coloană spre
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
Frâncești, județul Vâlcea, la aproximativ 25 de km Sud de municipiu Râmnicu Vâlcea și 5 km de orașul Băbeni, Vâlcea. Cea mai veche mărturie despre apariția mănăstirii într-un ținut de un farmec deosebit, la margine de pădure seculară cu stejari asemeni, ne vine din însemnările călătorului pe meleagurile Țărilor Române, diaconul arab creștin Paul de Alep. Acesta pe la 1653-1658, însoțind pe Patriarhul Macarie al Antohiei, susține că un călugăr a găsit într-o scorbură a unui stejar secular icoana Maicii
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
pădure seculară cu stejari asemeni, ne vine din însemnările călătorului pe meleagurile Țărilor Române, diaconul arab creștin Paul de Alep. Acesta pe la 1653-1658, însoțind pe Patriarhul Macarie al Antohiei, susține că un călugăr a găsit într-o scorbură a unui stejar secular icoana Maicii domnului. Mai spune că acesta aude o voce care l-a îndemnat să construiască în acel loc o biserică din acel stejar secular. O altă mărturie scrisă existentă de la 29 iulie 1745 a mitropolitului Neofit Cretanul, spune
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
Patriarhul Macarie al Antohiei, susține că un călugăr a găsit într-o scorbură a unui stejar secular icoana Maicii domnului. Mai spune că acesta aude o voce care l-a îndemnat să construiască în acel loc o biserică din acel stejar secular. O altă mărturie scrisă existentă de la 29 iulie 1745 a mitropolitului Neofit Cretanul, spune că un cioban cu numele de Radu, în timpul domniei lui Alexandru Vodă (1568-1577) a visat Icoana Maicii Domnului, despre care amintește Paul de Alep și
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
O altă mărturie scrisă existentă de la 29 iulie 1745 a mitropolitului Neofit Cretanul, spune că un cioban cu numele de Radu, în timpul domniei lui Alexandru Vodă (1568-1577) a visat Icoana Maicii Domnului, despre care amintește Paul de Alep și tăind stejarul în care a fost găsită icoana, a făcut din lemnul ei o bisericuță, numită din această pricină Dintr-un lemn . Alte eseuri fac referire la personalități de seamă din rândul preoțimii și a oamenilor de cultură: Domnițele din Cetatea Făgărașului
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
frunze, gândul mă doare de trei singurătăți cu rădăcina în pustiul de pământ care sunt. GÂNDURI PICURATE Cântecul dimineții picură pe geana râului ce curge, fărâmă cu fărâmă. * Dumnezeu are degetul la gură și stă în genunchi pe scândura de stejar din biserica desenată în sufletul pârâului ce picură din pleoapa Anei. * Am să te ronțăi seara la ceai, când pădurea coboară înspre sat ca un copil săturat de joacă, zăvoiul răsună în mierle și bruma cară cerul în sâni. George
POEZII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340704_a_342033]
-
pentru rugul aprins de Sậnziene - nu știu cậtă neghină-oi mai cerne, de-oi mai iubi și alte Elene, dar m-oi înfrupta cu nesaț din mireasma vậntului străveziu - și-i voi pretinde prea-milostivului vis să se mistuie că un stejar biruit de ultimul meșter pentru o ușă, ori pentru o fereastră - își va afla liniște dulce într-un cuib nou, de pasăre măiastra, sub flamura de curcubeu, ori într-o doina a lui Barbu lăutar- Referință Bibliografica: ELOGIU BĂLȚILOR / Ion
ELOGIU BĂLŢILOR de ION MARZAC în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340743_a_342072]
-
cer. Nici nu-și dădu seama că soarele trecu cu mult de miezul zilei. Și, parcă făcându-i în ciudă, îi ieșiră în cale încă o mândrețe de sat, iar în spatele satului un eleșteu înconjurat de o magnifică pădure de stejari. Cum să le lase deoparte? Timp nu era deloc. Totuși, se hotărâ să înconjoare și acel sat, cu eleșteul, cu pădurea, cu tot. Dar pentru asta trebuia să alerge și mai aprig. Ocoli satul, pădurea din zare, apoi o coti
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
Mirose-a flori de câmp și-a moaște de iubire Presimt că până mâine va fi doar amintire, Tristețea din trecutul în care te-am iubit, Presimt că până mâine ce-a fost s-a isprăvit. 30 mai 2004 Volumul " Visul stejarului " https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 http://mariusrobu.wordpress.com/ Referință Bibliografică: MIROS DE FLORI DE CÂMP / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1130, Anul IV, 03 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marius Robu : Toate
MIROS DE FLORI DE CÂMP de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341170_a_342499]
-
domniile voastre, dar, nu v-am recunoscut! Principele vostru sosea de obicei cu mare alai și își anunța venirea cu câteva zile înainte printr-o solie rapidă ... - Trebuie să-ți dau ție explicații? Deschide odată! - Deschideți! - strigă străjerul. Uriașele porți de stejar masiv sunt larg deschise. Din dosul lor apare un tânăr căpitan care anunță cu voce răsunătoare: - Principele Valdescu din Ținutul Vâlcelelor! Călăreții descalecă și urcă în grabă treptele care duc în sala de primiri. Principele din Ținutul Severinelor le iese
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
boierul cel în vârstă care nu scotea nici un grai. După vreun ceas cei patru călăreți alergau ca niște năluci, lăsând în urma lor un nor uriaș de praf. Către înserat ajung în ținutul Vâlcelelor, iar în amurg poposesc la umbra unor stejari bătrâni. Aici, Principele Pătru Valdescu îl trage deoparte pe căpitanul Preda și, luându-l părintește de după umeri, îi zice cu blândețe: - Căpitane Preda, mi-ai fost credincios ca un câine și pentru serviciile tale doresc să te răsplătesc. - Măria Ta
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
patul domniei voastre. - Mai puțină liniște, căci gândurile și dorul de nevasta mea mă vor năpădi din nou. Ele mă ucid cu fiecare zi care se scurge. O aștept să mă viziteze iarăși de la miezul nopții până în zori. Ajunși sub stejarii seculari încălecară și fără grabă porniră la un trap printre copacii stufoși pierzându-se în adâncurile codrului. După câteva săptămâni, mâhnit și decepționat că nu se înțelesese cu fratele său, Radu, prințul slăbise și pălise îngrozitor. Dorul de soție îl
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
importante. Apoi, să faci cale întoarsă și să nu-ți arunci înapoi nici măcar o singură privire. A doua zi, dis-de-dimineață, căpitanul Preda încălecă pe murgul său, țâșni ca o săgeată pe sub arcada de la poartă și se pierdu printre trunchiurile bătrânilor stejari. Pe la prânz ajunse la poalele Munților Căpățânii. Pentru el nu era un ținut necunoscut, fiindcă aici se retrăsese de multe ori, își organizase ceata de voinici și apoi năvălise asupra celor ce le încălcau principatul, alungându-i până la apele Oltului
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
larg deschise, descalecă și dispare pe o scară întunecată. Pentru o clipă o lumină orbitoare spintecă noaptea și aproape instantaneu, undeva în apropiere, se produce un trăsnet iar animalul dispare în pădurea întunecată. Îngroziți, câțiva oșteni închid uriașa poartă de stejar. Prin zid trece o umbră, se furișează în curte, apoi se zărește la lumina fulgerelor cățărându-se pe ziduri până în turnul unde principele își așteaptă musafira. Trei zile și trei nopți nimeni nu află ce se petrece acolo sus. Doar
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]