3,585 matches
-
între 5 și 10 cm a arterei iliace comune și/sau arterei iliace externe care nu se extinde la nivelul arterei femurale comune. 6. Ocluzie unilaterală de arteră iliacă externă care nu se extinde la nivelul arterei femurale comune. 7. Stenoză unilaterală de arteră iliacă externă care se extinde la nivelul arterei femurale comune. 8. Ocluzie bilaterală de arteră iliacă comună. Tipul D de leziuni iliace: 9. Stenoze difuze, multiple unilaterale ce afectează artera iliacă comună, artera iliacă externă și artera
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
arteră iliacă externă care nu se extinde la nivelul arterei femurale comune. 7. Stenoză unilaterală de arteră iliacă externă care se extinde la nivelul arterei femurale comune. 8. Ocluzie bilaterală de arteră iliacă comună. Tipul D de leziuni iliace: 9. Stenoze difuze, multiple unilaterale ce afectează artera iliacă comună, artera iliacă externă și artera femurală comună (de obicei mai lungă de 10cm). 10. Ocluzie unilaterală ce afectează artera iliacă comună sau artera iliacă externă. 11. Ocluzie de arteră iliacă externă bilaterală
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
externă și artera femurală comună (de obicei mai lungă de 10cm). 10. Ocluzie unilaterală ce afectează artera iliacă comună sau artera iliacă externă. 11. Ocluzie de arteră iliacă externă bilaterală. 12. Afectare difuză afectând aorta și ambele artere iliace. 13. Stenoze iliace la pacienții cu anevrism de aortă abdominală sau alte leziuni ce necesită tratament chirurgical la nivelul aortei sau arterelor iliace. OBS: tratamentul endovascular este obțiunea terapeutică pentru tipul A de leziuni și chirurgia este obțiunea pentru tipul D. Pentru
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
de leziuni femuropoplitee: 1. Leziune stenotică unică mai mică de 3 cm a arterei femural e superficiale sau poplitee. Tipul B de leziuni femuropoplitee: 2. Leziune stenotică unică între 3 și 10 cm care nu afectează artera poplitee distală. 3. Stenoze calcificate mai mari de 3 cm. 4. Leziuni multiple, fiecare mai mică de 3 cm (stenoze sau ocluzii). 5. Leziuni multiple sau unice dar fără distalitate tibială care să permită realizarea unui by-pass. Tipul C de leziuni femuropoplitee: 6. Stenoză
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
superficiale sau poplitee. Tipul B de leziuni femuropoplitee: 2. Leziune stenotică unică între 3 și 10 cm care nu afectează artera poplitee distală. 3. Stenoze calcificate mai mari de 3 cm. 4. Leziuni multiple, fiecare mai mică de 3 cm (stenoze sau ocluzii). 5. Leziuni multiple sau unice dar fără distalitate tibială care să permită realizarea unui by-pass. Tipul C de leziuni femuropoplitee: 6. Stenoză unică sau ocluzie mai mare de 5 cm. 7. Stenoze multiple sau ocluzii, între 3 și
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
Stenoze calcificate mai mari de 3 cm. 4. Leziuni multiple, fiecare mai mică de 3 cm (stenoze sau ocluzii). 5. Leziuni multiple sau unice dar fără distalitate tibială care să permită realizarea unui by-pass. Tipul C de leziuni femuropoplitee: 6. Stenoză unică sau ocluzie mai mare de 5 cm. 7. Stenoze multiple sau ocluzii, între 3 și 5 cm, cu sau fără calcificari. Tipul D de leziuni femuropoplitee: 8. Ocluzie completă de arteră femurală comună sau superficială sau ocluzie completă de
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
fiecare mai mică de 3 cm (stenoze sau ocluzii). 5. Leziuni multiple sau unice dar fără distalitate tibială care să permită realizarea unui by-pass. Tipul C de leziuni femuropoplitee: 6. Stenoză unică sau ocluzie mai mare de 5 cm. 7. Stenoze multiple sau ocluzii, între 3 și 5 cm, cu sau fără calcificari. Tipul D de leziuni femuropoplitee: 8. Ocluzie completă de arteră femurală comună sau superficială sau ocluzie completă de poplitee și trifurcație proximală. OBS: tratamentul endovascular este obțiunea terapeutică
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
ARTEREI RENALE Stenoza de arteră renală reprezintă o afecțiune frecvent întâlnită și cu evoluție progresivă în cazul pacienților cu ateroscleroză, fiind în același timp și o cauză rară de hipertensiune. INDICAȚII CLINICE Clasa I 1. Sunt recomandate investigații pentru identificarea stenozei de arteră renală la următoarele categorii de pacienți: ● Debutul hipertensiunii arteriale la vârste mai tinere de 30 de ani (nivel de evidență B), ● Debutul hipertensiunii arteriale severe la vârste mai mari de 55 de ani (nivel de evidență B), ● Hipertensiune
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
de dimensiune între cei doi rinichi mai mare de 1.5cm (nivel de evidență B). ● Edem pulmonar acut fără o cauză decelabilă - mai ales la pacienți cu insuficiență renală (nivel de evidență B). Clasa II a 1. Investigații pentru determinarea stenozei de artera renală sunt recomandate la pacienții cu insuficiență renală fără cauză decelabilă inclusiv în cazul pacienților care vor fi supuși terapiei de substituție renală: dializă sau transplant renal. Clasa II b 1. Efectuarea arteriografiei pentru identificarea stenozei de arteră
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
pentru determinarea stenozei de artera renală sunt recomandate la pacienții cu insuficiență renală fără cauză decelabilă inclusiv în cazul pacienților care vor fi supuși terapiei de substituție renală: dializă sau transplant renal. Clasa II b 1. Efectuarea arteriografiei pentru identificarea stenozei de arteră renală poate fi indicată în cazul pacienților cu afecatare aterosclerotică multivasculară fără nici o suspiciune clinică de stenoză de arteră renală sau în cazul pacienților cu boală arterială periferică a membrelor inferioare care efectuează oricum arteriografie la nivelul arterelor
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
pacienților care vor fi supuși terapiei de substituție renală: dializă sau transplant renal. Clasa II b 1. Efectuarea arteriografiei pentru identificarea stenozei de arteră renală poate fi indicată în cazul pacienților cu afecatare aterosclerotică multivasculară fără nici o suspiciune clinică de stenoză de arteră renală sau în cazul pacienților cu boală arterială periferică a membrelor inferioare care efectuează oricum arteriografie la nivelul arterelor membrelor inferioare. (nivel de evidență B). 2. Efectuarea investigatiilor suplimentare pentru stenoză de arteră renală poate fi indicată în
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
aterosclerotică multivasculară fără nici o suspiciune clinică de stenoză de arteră renală sau în cazul pacienților cu boală arterială periferică a membrelor inferioare care efectuează oricum arteriografie la nivelul arterelor membrelor inferioare. (nivel de evidență B). 2. Efectuarea investigatiilor suplimentare pentru stenoză de arteră renală poate fi indicată în cazul pacienților cu insuficientă cardiacă fără o cauză decelabilă sau angină refractara. (nivel de evidență C). MANAGEMENTUL PACIENȚILOR ÎN STENOZA DE ARTERĂ RENALĂ (figura 8) 1. Ecografie Doppler este recomandată ca și test
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
nivelul arterelor membrelor inferioare. (nivel de evidență B). 2. Efectuarea investigatiilor suplimentare pentru stenoză de arteră renală poate fi indicată în cazul pacienților cu insuficientă cardiacă fără o cauză decelabilă sau angină refractara. (nivel de evidență C). MANAGEMENTUL PACIENȚILOR ÎN STENOZA DE ARTERĂ RENALĂ (figura 8) 1. Ecografie Doppler este recomandată ca și test de screening în stabilirea diagnosticului de stenoza de arteră renală (nivel de evidență B). 2. Angio- computer tomograf este recomandat ca și test de screening în stabilirea
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
în cazul pacienților cu insuficientă cardiacă fără o cauză decelabilă sau angină refractara. (nivel de evidență C). MANAGEMENTUL PACIENȚILOR ÎN STENOZA DE ARTERĂ RENALĂ (figura 8) 1. Ecografie Doppler este recomandată ca și test de screening în stabilirea diagnosticului de stenoza de arteră renală (nivel de evidență B). 2. Angio- computer tomograf este recomandat ca și test de screening în stabilirea diagnosticului de stenoză de arteră renală (nivel de evidență B). 3. Angio- rezonanța magnetică nucleară este recomandată ca și test
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
RENALĂ (figura 8) 1. Ecografie Doppler este recomandată ca și test de screening în stabilirea diagnosticului de stenoza de arteră renală (nivel de evidență B). 2. Angio- computer tomograf este recomandat ca și test de screening în stabilirea diagnosticului de stenoză de arteră renală (nivel de evidență B). 3. Angio- rezonanța magnetică nucleară este recomandată ca și test de screening în stabilirea diagnosticului de stenoză de arteră renală (nivel de evidență B). 4. Când suspiciunea clinic�� de afectare de arteră renală
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
B). 2. Angio- computer tomograf este recomandat ca și test de screening în stabilirea diagnosticului de stenoză de arteră renală (nivel de evidență B). 3. Angio- rezonanța magnetică nucleară este recomandată ca și test de screening în stabilirea diagnosticului de stenoză de arteră renală (nivel de evidență B). 4. Când suspiciunea clinic�� de afectare de arteră renală este foarte mare iar testele imagistice neinvazive sunt neconcluzive se recomandă angiografia invazivă pentru stabilirea diagnosticului (nivel de evidență B). Clasa III 1. Scintigrama
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
arteră renală este foarte mare iar testele imagistice neinvazive sunt neconcluzive se recomandă angiografia invazivă pentru stabilirea diagnosticului (nivel de evidență B). Clasa III 1. Scintigrama renală cu captopril nu este recomandată ca test de screening pentru stabilirea diagnosticului de stenoză de arteră renală (nivel de evidență C). 2. Măsurarea reninei în venele renale nu este recomandată ca test de screening pentru stabilirea diagnsoticlu de stenoză de arteră renală (nivel de evidență B). 3. Determinarea activității plasmatice a reninei nu este
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
Scintigrama renală cu captopril nu este recomandată ca test de screening pentru stabilirea diagnosticului de stenoză de arteră renală (nivel de evidență C). 2. Măsurarea reninei în venele renale nu este recomandată ca test de screening pentru stabilirea diagnsoticlu de stenoză de arteră renală (nivel de evidență B). 3. Determinarea activității plasmatice a reninei nu este recomandată ca test de screening pentru stabilirea diagnosticului de stenoză de arteră renală (nivel de evidență B). 4. Testul la captopril (măsurarea activității plasmatice a
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
reninei în venele renale nu este recomandată ca test de screening pentru stabilirea diagnsoticlu de stenoză de arteră renală (nivel de evidență B). 3. Determinarea activității plasmatice a reninei nu este recomandată ca test de screening pentru stabilirea diagnosticului de stenoză de arteră renală (nivel de evidență B). 4. Testul la captopril (măsurarea activității plasmatice a reninei după administrarea de captopril ) nu este recomandat ca test de screening pentru stabilirea diagnoticului de stenoza de arteră renală (nivel de evidență B). INDICATII
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
ca test de screening pentru stabilirea diagnosticului de stenoză de arteră renală (nivel de evidență B). 4. Testul la captopril (măsurarea activității plasmatice a reninei după administrarea de captopril ) nu este recomandat ca test de screening pentru stabilirea diagnoticului de stenoza de arteră renală (nivel de evidență B). INDICATII DE REVASCULARIZARE LA PACIEN��II CU STENOZA DE ARTERA RENALĂ SEMNIFICATIVĂ HEMODINAMIC Stenoza asimptomatică Clasa IIb 1. Revascularizarea percutanată poate fi recomandată în cazul pacienților cu stenoză bilaterală de artere renale asimptomatică
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
B). 4. Testul la captopril (măsurarea activității plasmatice a reninei după administrarea de captopril ) nu este recomandat ca test de screening pentru stabilirea diagnoticului de stenoza de arteră renală (nivel de evidență B). INDICATII DE REVASCULARIZARE LA PACIEN��II CU STENOZA DE ARTERA RENALĂ SEMNIFICATIVĂ HEMODINAMIC Stenoza asimptomatică Clasa IIb 1. Revascularizarea percutanată poate fi recomandată în cazul pacienților cu stenoză bilaterală de artere renale asimptomatică sau a pacienților cu rinichi unic și stenoză de arteră renală cu semnificație hemodinamică (nivel
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
screening pentru stabilirea diagnoticului de stenoza de arteră renală (nivel de evidență B). INDICATII DE REVASCULARIZARE LA PACIEN��II CU STENOZA DE ARTERA RENALĂ SEMNIFICATIVĂ HEMODINAMIC Stenoza asimptomatică Clasa IIb 1. Revascularizarea percutanată poate fi recomandată în cazul pacienților cu stenoză bilaterală de artere renale asimptomatică sau a pacienților cu rinichi unic și stenoză de arteră renală cu semnificație hemodinamică (nivel de evidență C). 2. Beneficiul revascularizării percutanate a stenozei unilaterale de arteră renală semnificativă hemodinamic asimptomatică nu a fost stabilit
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
IIb 1. Revascularizarea percutanată poate fi recomandată în cazul pacienților cu stenoză bilaterală de artere renale asimptomatică sau a pacienților cu rinichi unic și stenoză de arteră renală cu semnificație hemodinamică (nivel de evidență C). 2. Beneficiul revascularizării percutanate a stenozei unilaterale de arteră renală semnificativă hemodinamic asimptomatică nu a fost stabilit și nu e clinic dovedit (nivel de evidență C). Hipertensiune arterială Clasa IIa 1. Revascularizarea percutanată este recomandată în cazul stenozei de artera renală semnificativă hemodinamic care asociază: hipertensiune
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
de evidență C). 2. Beneficiul revascularizării percutanate a stenozei unilaterale de arteră renală semnificativă hemodinamic asimptomatică nu a fost stabilit și nu e clinic dovedit (nivel de evidență C). Hipertensiune arterială Clasa IIa 1. Revascularizarea percutanată este recomandată în cazul stenozei de artera renală semnificativă hemodinamic care asociază: hipertensiune accelerată, hipertensiune rezistentă, hipertensiune malignă, hipertensiune și rinichi mic unilateral fără cauză decelabilă, hipertensiune și intoleranță la medicație (nivel de evidență B). Insuficiență renală Clasa II a 1. Revascularizarea percutanată este indicată
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
hipertensiune rezistentă, hipertensiune malignă, hipertensiune și rinichi mic unilateral fără cauză decelabilă, hipertensiune și intoleranță la medicație (nivel de evidență B). Insuficiență renală Clasa II a 1. Revascularizarea percutanată este indicată în cazul pacienților cu insuficiență renală cronică progresivă și stenoză bilaterală de arteră renală sau prezența stenozei la nivelul rinichiului unic funcțional (nivel de evidență B ). Clasa II b 1. Revascularizare percutanată poate fi luată în discuție și în cazul pacienților cu stenoză unilaterală de arteră renală și insuficiență renală
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]