3,752 matches
-
fiind dependentă de sarcină și de feedback-ul social, stima de sine este o componentă dinamică a conceptului de sine și se află într-o continuă schimbare și dezvoltare. Există trei tipuri de stimă de sine (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002).: Stima de sine cronică este descrisă ca o trăsătură de personalitate realtiv persistentă sau ca o stare dispozițională care se manifestă în mod constant în diverse situații. Este rezultatul unor experiențe anterioare și se axează pe competențele subiectului. Încrederea în propriile
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
dispozițională care se manifestă în mod constant în diverse situații. Este rezultatul unor experiențe anterioare și se axează pe competențele subiectului. Încrederea în propriile competențe direcționeaz ă individul în situații care vor necesita utilizarea acelor competențe (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Stima de sine în sarcini specifice este propria percepție asupra competențelor cu privire la o sarcină specifică. Este rezultatul feedbackului, care r evine direct din observații asupra rezultatelor obținute (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Stima de sine influențată social este funcția așteptărilor celorlați și
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
vor necesita utilizarea acelor competențe (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Stima de sine în sarcini specifice este propria percepție asupra competențelor cu privire la o sarcină specifică. Este rezultatul feedbackului, care r evine direct din observații asupra rezultatelor obținute (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Stima de sine influențată social este funcția așteptărilor celorlați și rezultatul comunicării sau feedbackului de la membrii din grupul de referință sau din partea societății ca întreg, cu privire la valoarea unei identități sau abilitatea individului de a împlinii așteptările grupului de referință sau a
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
a sinelui sau ca mijloc de a obține obiecte de valoare care devin extensii ale sinelui (Tang 1992 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Banii mai pot de asemenea să funcționeze ca un mijloc de auto transformare, simbolizând putere, succes, stimă., identitate de gen și bunăstare (Goldberg 1995 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Banii pot fi orice, au fost percepuți ca un instrument, ca putere, ca libertate și este ceea ce faci tu din ei să fie. În secolul XXI, percepția
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
oamenii și de a cumpăra prietenii (Hoon și Lim, 2001). Aceste rezultate sunt congruente cu cele ale lui Hanley și Wilhelm (1992 apud Hoon și Lim, 2001), din studiul lor care susținea că banii reflectă abilitatea simbolică de a spori stima de sine a indiviziilor. Tailandezii, care au fost loviți mai tare de criza financiară, erau mai mândrii de victoriile lor financiare, pe care le făceau cunoscute apropiațiilor. Indivizii care au fost privați de lucruri valoroase pentru ei, au tendința de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
pentru a le înlocui cu altele mai dezirabile. Conducerea poate focaliza atenția angajaților înspre aspectele pozitive ale vieții prin celebrarea victoriilor și realizărilor, dar și prin recompensarea eforturilor pe care aceștia le depun la serviciu cu scopul de a întări stima de sine. Echipa de conducere poate impulsiona angajații, care sunt preocupați de circumstanțele financiare dificile, prin oferirea de recompense în funcție de performanță și conștinciozitate. Prin sublinierea unor realizări simple, angajații consideră că eforturile lor au un scop, ajungând în cele din
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
brusc, puține persoane au avut timp și ocazia să prevină și să controleze situația. Din moment ce banii sunt echivalenți cu valoarea de sine, iar indivizii nu au mai putut obține la fel de mulți bani, ca înainte, ei au trebuit să-și echilibreze stima de sine, făcând atribuții externe pentru incapacitatea lor de a face la fel de mulți bani ca înainte (Hoon și Lim, 2001). Implicațiile manageriale ale acestei descoperiri despre atitudinea față de muncă relevă faptul că echipa de conducere ar trebui să ofere suport
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
extinsă. Rezultatul a relevat șase factori: Obsesie, Putere/Cheltuire, Economie, Securitate/Conservatorism, Inadecvat și Efor/Abilitate (Furnham și Okamura, 1999). Hanley și Wilhelm (1992 apud Furnham și Okamura, 1999) au folosit instrumentul creat de Furnham pentru a investiga relația dintre stima de sine și atitudinea față de bani. Ei au aflat, după cum se prevedea, că persoanele care cheltuie compulsiv au o stimă de sine mai scăzută decât consumatori normali, și că deține credințe despre bani care reflectă abilitatea simbolică a acestora de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Hanley și Wilhelm (1992 apud Furnham și Okamura, 1999) au folosit instrumentul creat de Furnham pentru a investiga relația dintre stima de sine și atitudinea față de bani. Ei au aflat, după cum se prevedea, că persoanele care cheltuie compulsiv au o stimă de sine mai scăzută decât consumatori normali, și că deține credințe despre bani care reflectă abilitatea simbolică a acestora de a influența stima de sine (Furnham și Okamura, 1999). Lynn (1991 apud Furnham și Okamura) a folosit de asemenea o
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
și atitudinea față de bani. Ei au aflat, după cum se prevedea, că persoanele care cheltuie compulsiv au o stimă de sine mai scăzută decât consumatori normali, și că deține credințe despre bani care reflectă abilitatea simbolică a acestora de a influența stima de sine (Furnham și Okamura, 1999). Lynn (1991 apud Furnham și Okamura) a folosit de asemenea o parte din itemii din scala lui Furnham, pentru a cerceta diferențele naționale a atitudinii față de bani în 43 de țări. S-a relevat
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
să cheltui bani”; „Aproape întotdeauna îmi cumpăr ce îmi doresc, indiferent de preț” fiind mai sănătoși și mai fericiți decât cei care se abțineau să cheltuie. Cei care au obținut un scor ridicat la „economisire până la ultimului bănuț” aveau o stimă de sine mai scăzută și erau mai puțin satisfăcuți de finanțe, dezvoltare personală, prieteni și loc de muncă. De asemenea aveau tendința să fie mai pesimiști cu privire la viitorul propriu și cel al țării, mulți semnalând simptome psihosomatice clasice cum ar
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
a tăcerii”- s-a dorit a fi punctul de plecare în inițierea și promovarea colaborării dintre tinerii cu deficiențe de auz și auzitori din România și Turcia, prin împărtășirea de experiențe, schimburi de bune practici, creșterea încrederii în sine, a stimei de sine a tinerilor. Liderul grupului LONCA a prezentat oportunitățile de integrare profesională a tinerilor cu deficiență de auz din Turcia și evantaiul diversificat de specializări pe care școlile de arte și meserii le oferă tinerilor. La această întâlnire a
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficiențe de auz Prof. Ady Cristian Mihailov Prof. Ana Rotaru Prof. Demmys Rusu Grup Școlar „V.Pavelcu” Iași Integrarea implică „subordonarea individului față de ansamblul social în care viețuiește.” (Fl. Georgescu, 1998, p. 111). „Procesul integrării
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
masura înaintării în vârstă și a maturizării, trăirile afective, sentimentele și pasiunile devin mai nuanțate și mai stabile. Succesul în diferite activități (școlare, sportive) și în comunicarea interpersonala contribuie la atenuarea sentimentelor de inferioritate, la echilibrarea psiho-emotională, la formarea unei stime de sine pozitive. Stima de sine poate fi definită că o evaluare personală a valorii proprii, exprimată în atitudinea individului față de sine însuși. În dinamică formării stimei de sine, A. Muchielli desprinde mai multe etape în ontogeneza. La nivelul vârstei
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
și a maturizării, trăirile afective, sentimentele și pasiunile devin mai nuanțate și mai stabile. Succesul în diferite activități (școlare, sportive) și în comunicarea interpersonala contribuie la atenuarea sentimentelor de inferioritate, la echilibrarea psiho-emotională, la formarea unei stime de sine pozitive. Stima de sine poate fi definită că o evaluare personală a valorii proprii, exprimată în atitudinea individului față de sine însuși. În dinamică formării stimei de sine, A. Muchielli desprinde mai multe etape în ontogeneza. La nivelul vârstei corespunzătoare școlarizării sunt prezentate
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
interpersonala contribuie la atenuarea sentimentelor de inferioritate, la echilibrarea psiho-emotională, la formarea unei stime de sine pozitive. Stima de sine poate fi definită că o evaluare personală a valorii proprii, exprimată în atitudinea individului față de sine însuși. În dinamică formării stimei de sine, A. Muchielli desprinde mai multe etape în ontogeneza. La nivelul vârstei corespunzătoare școlarizării sunt prezentate următoarele aspecte: Persoanele care au o stima de sine ridicată sunt în general mai fericite, mai sănătoase, având mai mult succes în acțiunile
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
fel, mai mult sau mai putin adecvată decât cei corespunzători ei. Adaptarea socială în termenii psihologiei perceptive este posibilă acolo unde persoană crede că este adecvată, isi trăiește pozitiv propria demnitate, integritate, valoare. Lelord, F. și André, C. susțin că stima de sine se fundamentează pe „trei ingrediente” (Lelord, F., 1999, p. 13-20): încrederea în sine, concepția despre sine (evaluarea calităților și defectelor proprii) și iubirea necondiționată de sine; între aceste trei componente există legături de interdependenta: iubirea de sine facilitează
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
știut că o stima de sine pozitivă ne permite să acționăm eficient, să ne simțim bine în propria noastră piele, să facem față dificultăților existenței. Într-o etapă a dezvoltării ontogenetice, precum adolescență, tinerii trebuie încurajați să-și construiască o stima de sine pozitivă care să-i ajute să relaționeze mai bine cu ceilalți, care să-i ajute să se exprime mai bine, să comunice mai ușor, să acționeze mai eficient, să persevereze, să- și găsească „calea” în viață și s-
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
care să-i ajute să se exprime mai bine, să comunice mai ușor, să acționeze mai eficient, să persevereze, să- și găsească „calea” în viață și s-o urmeze chiar cu prețul unor eșecuri și înfrângeri. O prezentare a fațetelor stimei de sine sunt descrise în Scală de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S., elaborată în 1991 de N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis. Scală de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S. a fost concepută astfel încât să permită
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
mai ușor, să acționeze mai eficient, să persevereze, să- și găsească „calea” în viață și s-o urmeze chiar cu prețul unor eșecuri și înfrângeri. O prezentare a fațetelor stimei de sine sunt descrise în Scală de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S., elaborată în 1991 de N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis. Scală de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S. a fost concepută astfel încât să permită reflectarea percepției pe care subiectul o are în raport cu sine, la nivelul
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
prețul unor eșecuri și înfrângeri. O prezentare a fațetelor stimei de sine sunt descrise în Scală de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S., elaborată în 1991 de N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis. Scală de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S. a fost concepută astfel încât să permită reflectarea percepției pe care subiectul o are în raport cu sine, la nivelul a cinci subdiviziuni ale stimei de sine: sinele emoțional (E) - autoevaluarea controlului asupra emoțiilor și impulsivității; „un control eficient al
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
în 1991 de N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis. Scală de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S. a fost concepută astfel încât să permită reflectarea percepției pe care subiectul o are în raport cu sine, la nivelul a cinci subdiviziuni ale stimei de sine: sinele emoțional (E) - autoevaluarea controlului asupra emoțiilor și impulsivității; „un control eficient al afectelor permite o organizare adecavtă a activităților, facilitează planificarea și elaborarea realistă a scopurilor și strategiilor prin care acestea pot fi atinse” (N. Oubrayrie, C.
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
a efectuat o etalonare în anul 1999 pe o populație de 360 de adolescenți români (17-20 de ani), în funcție de sex și de statutul lor școlar. Scopul cercetării Scopul cercetării este acela de a identifica modalitățile și mijloacele de îmbunătățire a stimei de sine la deficienții de auz. Obiectivul cercetării Evidențierea influenței diferitelor tipuri de activitate desfășurate cu succes de elevii din școala (Grupul Școlar „V.Pavelcu” Iași) - activitate școlară, activitate sportivă, activitate artistică - asupra stimei de sine. Ipotezele cercetării 1. Stima
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
modalitățile și mijloacele de îmbunătățire a stimei de sine la deficienții de auz. Obiectivul cercetării Evidențierea influenței diferitelor tipuri de activitate desfășurate cu succes de elevii din școala (Grupul Școlar „V.Pavelcu” Iași) - activitate școlară, activitate sportivă, activitate artistică - asupra stimei de sine. Ipotezele cercetării 1. Stima de sine totală este mai ridicată la grupul sportiv comparativ cu grupuri. 2. Stima de sine socială este mai ridicată la grupul sportiv comparativ cu grupuri. 3. Stima de sine școlară este mai ridicată
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
stimei de sine la deficienții de auz. Obiectivul cercetării Evidențierea influenței diferitelor tipuri de activitate desfășurate cu succes de elevii din școala (Grupul Școlar „V.Pavelcu” Iași) - activitate școlară, activitate sportivă, activitate artistică - asupra stimei de sine. Ipotezele cercetării 1. Stima de sine totală este mai ridicată la grupul sportiv comparativ cu grupuri. 2. Stima de sine socială este mai ridicată la grupul sportiv comparativ cu grupuri. 3. Stima de sine școlară este mai ridicată la grupul de elită comparativ cu
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]