2,407 matches
-
la mânăstiri. Iată o prevedere înscrisă într-un astfel de regulament (ziarul „Opinia", 8 iunie 1907): „Mânăstirile fiind înființate de pioșii noștri strămoși, iar noi urmașii lor având datoria creștină de a le întreține ca pe niște monumente de pietate strămoșească, suntem datori cu toții să contribuim fiecare, după puterea sa, pentru menținerea lor în bună stare. De aceea superiorul sau superioara fiecărei mănăstiri va înființa un registru, în care fiecare vizitator să treacă cu mâna sa proprie suma ce va binevoi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și chiar la curte se făcea recrutarea. Flăcăii în păr veneau la recrutare și înainte de a trage sorții, Alecsandri se ducea în mijlocul lor și le vorbea de datoria ostășească, de dragostea de neam, de țară, de Rege și de pământul strămoșesc. Flăcăii ca și bătrânii din sat, nevestele și surorile, îl ascultau cu sfințenie; apoi băiețanii intrau la recrutare cu fețele voioase, chiuind de bucurie după ce trăgeau sorții. Alecsandri ținea mult să stee în mijlocul recruților și să-i îndemne să-și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
asocierea lor în bresle. După modelul german sau polonez, membrii unor astfel de comunități se constituiau în bresle, confrăție care avea în frunte un staroste. La început, ele aveau și un caracter religios, prin faptul că existau în reședințele episcopale, strămoșești, iar starostii erau numiți de către mitropolit sau episcopi. Fiecare breaslă avea biserica sa, pe care o întreținea cu cheltuiala comună a breslei. Adesea bisericile căpătau numele breslei care o întreținea - cum era cazul la Iași cu „Biserica Curelarilor", „Biserica Tălpălarilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că, dacă 50 de deputați Te-am ales Domn, însă ai să domnești peste două milioane de oameni! Fă dar ca domnia Ta să fie cu totul de pace și de dreptate; împacă patimile și urile dintre noi, și reintrodu în mijlocul nostru strămoșească frăție''... Colaboratorul cel mai de frunte al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Kogălniceanu, este coautorul celor mai mari reforme care au făcut gloria lui Cuza - secularizarea averilor mănăstirești (1863), prin care a cincia parte din pământul țării care fusese înstrăinată prin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
întemeiat, lăcașul lor de cult dar și istoria celor care îi găzduiesc astăzi, înseamnă eternizarea numelor românești, până în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Despre prezența ori întâietatea acestor oameni acolo, departe de România, chiar dacă și-au pierdut limba lor strămoșească, cine și când, ne vor vorbi deschis, pe bază de document de arhivă, oamenii de știință români, că alții o fac?! Este adevărat, teritoriul Daciei a fost mereu în calea năvălitorilor, fie că au fost romanii, că s-au numit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îngrijit înainte de toate, între ele, una sau alta era poate plină de viață și nu aștepta decât un timp priincios pentru a crește și a înflori. A le stârpi și pe aces tea odată cu vechea tulpină însemna a lipsi ogorul strămoșesc de o podoabă, poate chiar de un scut viitor. Cât pentru pământul pe care crescuse acel arbore secular și în care era să se încerce noua cultură, el era poate încă fecund. Odinioară el purtase multe și frumoase roade; bătăturit
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
mai ales când vedem numărul mare al românilor care emigrează la America și dintre care puțini sunt care se mai reîntorc. Și pentru împiedicarea acestui rău nu e destul să dăm sfaturi poporului, îndemnându-l să nu-și părăsească vatra strămoșească, ci trebuie să lucrăm cu toate puterile noastre pentru înlăturarea cauzelor emigrării oamenilor noștri peste ocean. Oricât s-ar simți de slabi conducătorii firești ai poporului român, au totuși destule mijloace pentru a reduce la minim numărul emigranților români care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Unii dintre ei, ca de exemplu, Dumitru Felciuc, Irodia Felciuc, foloseau cuvinte rusești, fiind , probabil, ucraineni romanizați. Alți locuitori ai noii așezări au venit din Budeni, Dolheștii Mari, formându-se, lângă Dealul Basaraba, o comunitate unită în îndeletniciri și credințe strămoșești. Școală Rediu a fost ridicată după al doilea război mondial, la inițiativa învățătorilor Cristofor Micu(care a devenit, mai tarziu, directorul Casei Corpului Didactic din Iași), Mihăilescu Ștefan, care au învățat copiii în casele familiilor Vasilica și Vrabie, actuala construcție
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
evreiești care trebuie să Însemne eliminarea totală a jidanilor de pe teritoriul României”. Numeroase ziare au prezentat pedepsirea evreilor ca pe o luptă Împotriva pângăritorilor creștinismului, pângăritorilor de biserici și a credinței creștinești: „Soldați, vrășmașul care a pângărit altarul și pământul strămoșesc trebuie pedepsit”; „jidanii și bolșevicii au răstignit credința pe steaua mârșăviei lor”. La folosirea motivului creștin s-a alăturat de data aceasta Însuși Mihai Antonescu XE "Antonescu, Mihai" . Într-un discurs radiodifuzat a doua zi după pogrom a promis că
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
i-a adus înapoi Germanii, mai sunt și alții pe care i-a adus Jandarmii. Aceste stări de lucruri ne-a adus în situația: Toți indivizii care în timpul dominației Sovietice au insultat armata, și-au bătut joc de credința noastră strămoșească, care au slujit N.K.V.D. și au contribuit la deportarea și maltratarea bunilor gospodari, se plimbă nesupărați prin satele și orașele acestui Județ. Au micșorat prestigiul autorităților românești considerându-le în neputință de a lua măsuri contra acestor fel de indivizi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Socot sărbătoarea ca pe un timp și un spațiu de (re)întâlnire a omului cu divinitatea, cu Dumnezeu. Acum 150 de ani, marele om politic, gânditor și pedagog al neamului, Mihail Kogălniceanu, sublinia că trebuie „să ne ținem de obiceiurile strămoșești atât cât nu sunt împotriva dreptei cugetări, să ne ținem de limba, de istoria noastră, cum se ține un om în primejdie de a se îneca de prăjina ce i se aruncă spre scăpare". Atunci când Kogălniceanu susținea acest lucru, în
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
s-a derulat în spațiul generos al Bibliotecii “Gheorghe Asachi” din Iași, un proiect ambițios: PRACTICI DE SÂNTANDREI. Inițiat de doamna profesoară Maria Agapi, de la Școala Normală “Vasile Lupu”, proiectul a adunat de-a lungul timpului oameni care iubesc tradițiile strămoșești, care mai cred încă în puterea de expresie a neamului românesc. Costume populare, obiecte vechi din gospodăriile țărănești, păpuși din cârpe, măști de o bogată diversitate au recreat atmosfera deosebită din preajma marii sărbători. “încercarea noastră de a arăta prin expoziția
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
este învățământul. Restul, nulități". Și multe, multe alte asemenea pagini, nu doar patetice, ci și izvorâte dintr-un spirit justițiar, preocupat de destinele poporului său pe care se simte chemat să-l țină unit în jurul altarului străbun și al vetrelor strămoșești. Pentru publicistica sa, preotul }epordei a plătit cu ani grei de temniță în Siberia. Ridicat de la domiciliul său din București, în octombrie 1948, a fost judecat de un tribunal sovietic și condamnat la 25 ani de deportare în lagăre de la
Din Lacrima Basarabiei.. by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11362_a_12687]
-
mi, ne-a adunat, ne-a fost, ni, mă, să, să-l, m-ați, fire-ar să fie. Să luăm și un citat reprezentativ, pentru cititorul nostru nefilotim: "Votați cetățeni, votați/ Fiți devotați/ E-o obligație cetățenească/ De când’e glia strămoșească.// La urne nu s-a închis,/ Și noi știm deja precis./ De ce toate au coincis,/ Și de ce nu e închis?// Soarta neo merităm/ Deși votăm./ Spre noi culmi mereu înalte,/ Că el nu ne minte.// În Europa nici în NATO
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13673_a_14998]
-
conducerea României, a ordinului "Meritul Cultural" și a gradului de comandor, pentru merite în arta scriitoricească, pentru iubirea de baștină și de neamul românesc. Vă dorim multă sănătate, ani mulți și buni de muncă pentru idealul tuturor românilor reîntregirea pământurilor strămoșești și unirea tuturor românilor. Centrul Cultural Memoria Neamului, Asociația veteranilor de război ai Armatei Române, Foștii deținuți politici și deportați basarabeni în URSS în anii 1940-1988, în timpul ocupației sovietice, Fundația Culturală "Ginta Latină"
O viață închinată românității. In: Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2267]
-
blând și mângâios E cinstită ca și giulgiul Sfânt al Domnului Hristos. Și apoi, în țesătură De mătase s-a-ntrupat Cerul zilelor de vară Limpede și nepătat. Spicu-mbelșugat al holdei Ce se leagănă de vânt Sângele ce-a curs spre slava Strămoșescului pământ." Avusese el norocul Să te poarte fluturând În război când prin văzduhuri Treceau plumbii șuierând. Tamara BÂNZAR, Vărzărești
Oșteanul și drapelul. In: Curierul „Ginta latină” by Tamara Bânzar () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2320]
-
și Blaga ... Cântecul, până l-am descoperit pe Eminescu, mi-a fost manual de istorie ... și azi cântecul la noi e un manual de istorie”). Într-o realitate extreme de dură, în care tot ceea ce ținea de limba și istoria strămoșească era interzis (simpla lor rostire în perioada imediat postbelică fiind chiar pedepsită cu ani grei de gulag[5]), Eminescu, odată readus în acest spațiu cultural de Vieru, a fost trecut sub tăcere de autorități. De altfel, tulburătorul poem Legământ, publicat
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
statornic: „Nu pot - scrie el - eu însumi să trădez cauza Domnului și lupta, amestecând grâul cu pleava, virtutea cu păcatul, lumina cu întunericul. Orice ar fi să mi se întâmple, eu îmi voi păstra până la sfârșit dragostea mea față de Biserica strămoșească, cu care n-am avut nici un fel de conflict de credință“. Iar, în alt loc din același articol, afirmă, împăcat cu sine și cu Dumnezeu, credința sa nestrămutată în biruința Adevărului și a Dreptății: „Stau liniștit în fața lui Dumnezeu, în fața
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
omului - antropologia creștină (originea omului; natura omului; omul ca protopărinte; sufletul omenesc - funcțiile și spiritualitatea sa; nemurirea sufletului-argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului); 9. Starea originară a omului - deosebiri confesionale; 10. Căderea omului în păcat (originea și ființa păcatului strămoșesc; teorii privind transmiterea păcatului strămoșesc; urmările păcatului strămoșesc și deosebiri confesionale); 11. Dumnezeu Proniatorul (aspectele și realitatea providenței dumnezeiești; obiecții și combaterea lor); 12. Dumnezeu Mântuitorul (introducere; pregătirea omenirii pentru venirea Mântuitorului, proorociri despre venirea Mântuitorului; întruparea Fiului lui Dumnezeu
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
natura omului; omul ca protopărinte; sufletul omenesc - funcțiile și spiritualitatea sa; nemurirea sufletului-argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului); 9. Starea originară a omului - deosebiri confesionale; 10. Căderea omului în păcat (originea și ființa păcatului strămoșesc; teorii privind transmiterea păcatului strămoșesc; urmările păcatului strămoșesc și deosebiri confesionale); 11. Dumnezeu Proniatorul (aspectele și realitatea providenței dumnezeiești; obiecții și combaterea lor); 12. Dumnezeu Mântuitorul (introducere; pregătirea omenirii pentru venirea Mântuitorului, proorociri despre venirea Mântuitorului; întruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatică și urmările ei
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
ca protopărinte; sufletul omenesc - funcțiile și spiritualitatea sa; nemurirea sufletului-argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului); 9. Starea originară a omului - deosebiri confesionale; 10. Căderea omului în păcat (originea și ființa păcatului strămoșesc; teorii privind transmiterea păcatului strămoșesc; urmările păcatului strămoșesc și deosebiri confesionale); 11. Dumnezeu Proniatorul (aspectele și realitatea providenței dumnezeiești; obiecții și combaterea lor); 12. Dumnezeu Mântuitorul (introducere; pregătirea omenirii pentru venirea Mântuitorului, proorociri despre venirea Mântuitorului; întruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatică și urmările ei dogmatice; chenoza); 13
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
BABILONIENE ȘI ELIBERAREA 5.1 Ieremia 5.2 Daniel 5.3 Tobia 5.4 Iona 6. SF. IOAN BOTEZĂTORUL 7. SF. PETRU 8. SF. PAUL 9. SF. IOAN APOSTOL ȘI EVANGHELIST 10. FAPTELE APOSTOLILOR 10.1 Rusaliile 10.2 Biserica strămoșeasca 10.3 Viața primilor creștini lO.4 Sinodul din Ierusalim 11. SITUAȚIA BISERICII ROMÂNO-CATOLICE ÎN IMPERIUL ROMAN 12. SF. IOAN GURĂ DE AUR - SF. IRONIM - SF. AUGUSTIN 13. BISERICILE ORIENTALE 14. REFORMAȚIA LUTHERIANĂ 15. REÎNNOIREA CATOLICĂ BIBLIOGRAFIE: ● ISTORIA MÂNTUIRII (Ib.magh.
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
antropologia creștină (originea omului; natură omului; omul că protoparinte; sufletul omenesc - funcțiile și spiritualitatea să; nemurirea sufletului - argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului); 9. Starea originară a omului - deosebiri confesionale; 10. Căderea omului în păcat (originea și ființă păcatului strămoșesc; teorii privind transmiterea păcatului strămoșesc; urmările păcatului strămoșesc și deosebiri confesionale); 11. Dumnezeu Proniatorul (aspectele și realitatea providenței dumnezeiești; obiecții și combaterea lor); 12. Dumnezeu Mântuitorul (introducere; pregătirea omenirii pentru venirea Mântuitorului, proorociri despre venirea Mântuitorului; Întruparea Fiului lui Dumnezeu
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
omului; omul că protoparinte; sufletul omenesc - funcțiile și spiritualitatea să; nemurirea sufletului - argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului); 9. Starea originară a omului - deosebiri confesionale; 10. Căderea omului în păcat (originea și ființă păcatului strămoșesc; teorii privind transmiterea păcatului strămoșesc; urmările păcatului strămoșesc și deosebiri confesionale); 11. Dumnezeu Proniatorul (aspectele și realitatea providenței dumnezeiești; obiecții și combaterea lor); 12. Dumnezeu Mântuitorul (introducere; pregătirea omenirii pentru venirea Mântuitorului, proorociri despre venirea Mântuitorului; Întruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatica și urmările ei
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
protoparinte; sufletul omenesc - funcțiile și spiritualitatea să; nemurirea sufletului - argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului); 9. Starea originară a omului - deosebiri confesionale; 10. Căderea omului în păcat (originea și ființă păcatului strămoșesc; teorii privind transmiterea păcatului strămoșesc; urmările păcatului strămoșesc și deosebiri confesionale); 11. Dumnezeu Proniatorul (aspectele și realitatea providenței dumnezeiești; obiecții și combaterea lor); 12. Dumnezeu Mântuitorul (introducere; pregătirea omenirii pentru venirea Mântuitorului, proorociri despre venirea Mântuitorului; Întruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatica și urmările ei dogmatice; chenoza); 13
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]