3,238 matches
-
asemenea noțiunea de context al situației; autoarea explică raportul dintre stabilitate și unicitate În comunicare prin jocul permanent dintre subiectivitate și intersubiectivitate. În interacțiunea creată prin actul de comunicare, subiectivitatea „... trebuie cumva transformată În intersubiectivitate”. Ceea ce este intersubiectiv este public; subiectivitatea (percepția, focalizarea pe un anumit aspect relevant, propria perspectivă asupra a ceea ce este relevant etc.) se face publică prin utilizarea codurilor semiotice. Unicitatea actului de comunicare este asigurată de caracterul subiectiv al modului de focalizare asupra unui anumit aspect al
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
unei convorbiri radio standard; În afara oricăror alte posibile interpretări, el transmite, În acest context, o „instigare” la dezordine, la insubordonare, la nerespectarea standardelor, la ieșirea din circumstanțele firești ale activității În care erau implicați; altfel spus, se induce posibilitatea interferării subiectivității În procesul de dare și executare a ordinelor. Evident, prin 326 nu este la Bacău, Startul i-a transmis, indirect, lui 326 că el este cel care cunoaște situația sa reală și, implicit, ceea ce trebuie făcut pentru a o soluționa
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
este foarte simplă: singurul context În care un enunț este interpretat este mintea interpretului. Contextul astfel văzut are o puternică amprentă personală, subiectivă pentru că el nu reprezintă altceva decât istoria memorată a propriei experiențe existențiale a interpretului. Această notă de subiectivitate a contextului oferă o explicație mai temeinică a imposibilității ca același enunț să fie interpretat identic de către receptori diferiți ; diferențele, nuanțele și eșecul În comunicare apar astfel ca aspecte normale ale acesteia. 4.1. Modelul cognitiv Dacă aruncăm o privire
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
o poziție necanonică. Tipologic, româna aparține limbilor de tip head first: topica firească, nemarcată a adjectivului este postpunerea. Într-o primă etapă, antepunerea sa poate dobândi valori stilistice, antrenând valori emfatice. Construcția cu de presupune deja un grad superior de subiectivitate. Cât privește specificul construcției în limba română, pot fi făcute câteva observații legate de natura morfologică și sintactică a elementelor N1 și N2: (a) Româna permite apariția unui adjectiv substantivizat în poziția N1 (posibilitatea există și în spaniolă și în
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
derivare și compunere; ● se păstrează structurile relativ stabile, catacretice, cu adjective calificative pe prima poziție, de tipul: frumosul/urâtul/idiotul/prostul de Ion, însă, pe baza lor, sunt construite adesea unități lexicale sinonimice, mult mai expresive și profund marcate de subiectivitatea emițătorului; ● există o serie de creații ocazionale, decodabile numai în contextul actual, care trimit în special la viața politică, socială și culturală. 5. ANEXĂ CHESTIONAR Nume (poreclă, pseudonim) Școala Clasa Vârsta Chestionarul pe care ți-l propunem urmărește obținerea unor
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
caracter procesual, reprezentând actul discursiv de a convinge sau persuada, și un caracter dialetic, deconstruind anumite teze și propunând altele. Tezele vehiculate argumentativ țin în general de opinabil și mai puțin de “episteme” proprie demonstrației. Acest opinabil dă seama de subiectivitatea și imprevizibilul argumentării, acestea implicând imposibilitatea stabilirii unei căi standard de a impune aceeași opinie la mai mulți interlocutori. Eficiența unei argumentări în impunerea unei opinii ține de mai mulți factori: personalitatea și competența interlocutorilor, forța argumentelor puse în scenă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
rămâne distincția și la Kant pentru care convingerile sunt rezultatul considerării a ceva ca adevărat în baza unor principii sau temeiuri ale raționalității umane iar persuasiunea este efectul considerării a ceva ca adevărat în baza unor principii sau temeiuri ale subiectivității (sensibilități, activități) umane. Trecerea distincției din domeniul cunoașterii în domeniul discursivității, limbajului este justificată prin faptul că prin discursivitate putem înțelege caracterul discontinuu, “pas cu pas” al gândirii, cogniției sau oricărei producții lingvistice, dar și de faptul că, cunoașterea izvorăște
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de decizie, în categoria obiectelor de studiu și cea a autorilor de studii. Feminismul liberal construiește pe baze pozitiviste, pornind astfel de la premisa că obiectivitatea studierii relațiilor internaționale este deopotrivă posibilă și necesară. Ca atare, nu va detecta limitele și subiectivitatea ascunse în abstractizările larg împărtășite ale descrierii lumii internaționale, limitându-se la a fi reformist, nu revoluționar. Pe agenda de cercetare a acestei abordări a politicii internaționale se regăsesc subiecte precum: evaluarea gradului în care drepturile omului, așa cum sunt ele
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
ritmurilor multiple Sesizarea lui este adesea independentă de numărare pentru că ritmul este ca un val, ca un mecanism ondulatoriu care atrage atenția într un fel lipsit de monotonie. În Swung Subjectivity in Jacques Reda, Eric Prieto valorifică teoriile deconstructive ale subiectivității, formulate de Philippe Lacoue-Labarthe și Henri Meschonnic, pentru a arăta că orice fel de ritm se află în relație cu recurența, variația, intensitățile fluctuante și diferența și că mișcarea ritmică a jazzului depinde de un idiom muzical și deschide un
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
conducă cu maximum de eficiență relațiile cu părinții, transformându-și în aliați și colaboratori prezumtivii „inamici”. Principalele cauze ale unei comunicări ineficiente cu părinții sunt: problemele de ascultare, lipsa conexiunii inverse, falsa conexiune inversă, rezistența la critică, percepția selectivă și subiectivitatea, obținerea informației prin manipulare discretă, inadvertențe de limbaj, bariere culturale etc. * problemele de ascultare - profesorul are falsa impresie că întotdeauna comunicarea cu părinții înseamnă doar a-i informa pe aceștia pe scurt despre diverse probleme, ignorând nevoia părinților de a
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
corecte; * rezistența la critică - neacceptarea de către cadrul didactic a criticilor venite din partea părinților. Dezvoltarea acestor relații profesorpărinte nu se pot întemeia pe duplicitate, pe minciuni și pe lingușiri, ci pe adevăr comunicat cu realism și cu bun-simț; * percepția selectivă și subiectivitatea cadrului didactic - se referă la faptul că unele cadre didactice au tendința de a selecta din informațiile transmise de părinți pe acelea pe care dorește el să le vadă / care se potrivesc cu preconcepțiile sale, nu pe acelea care sunt
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
cunoască și să o interiorizeze la nivelul mobilurilor, care prezidează opțiunea pentru o variantă posibilă de acțiune. Doctrina liberului arbitru închide însă calea de acces spre o autentică libertate de acțiune pentru că asociază fără temei descoperirea virtuților de creativitate ale subiectivității umane cu abandonarea determinismului. A patra interpretare a conceptului de libertate tratează libertatea exclusiv ca LIBERTATE EXISTENȚIALĂ (subiectivă ) și dacă nu în ordine istorică, în ordine logică se situează undeva pe traiectoria care aduce dinspre libertatea - indiferență și liberul arbitru
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
întregime argumentarea lui Sartre . Logica vieții conduce personajele sartriene care se autoiluzionează că ar fi libere să și inventeze viața cum vor, angajându-se în acțiuni obsedate de fascinația actului, de dorința de a înfăptui ceva care să poarte pecetea subiectivității lor, spre o totală discordanță între intenții și realizare. Personajele din romanele lui J.P.Sartre sunt sistematic frustrate de consecințele actelor lor. Si atunci își vor converti orgoliul egoist al unei libertăți fără fundament într o jalnică lamentație : „ s-ar
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
absolută a voinței, pledând, astfel, pentru o libertate umană nelimitată. Un alt moment important al problematicii libertății este alegerea din multitudinea posibilităților devenirii, a acelora care, prin temeiurile lor concordă atât cu necesitatea obiectivă, cât și cu dorințele și aspirațiile subiectivității creatoare, posibilități care întrunesc, deci, condițiile necesare și suficiente ale transformării în realitate. Acest moment al alegerii, care, după cum se constată, are și un caracter subiectiv - moral, a fost exacerbat în filosofia existențialistă. Exponenții acesteia susțin că a fi liber
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
lui John Locke , Charles de Secondat Montesquieu și Jean-Jacques Rousseau găsim răspunsuri diferite, orientate însă după același scop și menite să răspundă la aceeași întrebare pe care am formulat-o mai sus. II.2.1.3. Cogito ergo sum: filosofia subiectivității René Descartes (1596-1650) a fost primul care a apelat la justificările moderne al filosofiei, în Meditațiile metafizice . Toate cunoștințele dobândite ale oamenilor trebuie supuse unei examinări critice. Metoda prin care se efectuează această examinare este îndoiala, chestionarea pretenției de-a
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
întoarcere la sine. Eul, ființă rațională, se află la baza întregii cunoașteri. Această calitate a eului poartă denumirea latină de sub-iectum. Filosofia modernă, care pleacă de la premisa existenței Eului ca bază a cunoașterii poate fi astfel pe drept numită filosofia subiectivității. La Descartes, filosofia teoretică, metafizica, se află în centrul atenției. Noua filosofie a subiectivității vizează însă și filosofia practică. Omul ca Eu, înzestrat cu introspecție și cu posibilitatea de evaluare a propriilor capacități, va servi ca sursă de inspirație și
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
a eului poartă denumirea latină de sub-iectum. Filosofia modernă, care pleacă de la premisa existenței Eului ca bază a cunoașterii poate fi astfel pe drept numită filosofia subiectivității. La Descartes, filosofia teoretică, metafizica, se află în centrul atenției. Noua filosofie a subiectivității vizează însă și filosofia practică. Omul ca Eu, înzestrat cu introspecție și cu posibilitatea de evaluare a propriilor capacități, va servi ca sursă de inspirație și pentru filosofia practică și politică. Filosofia politică a subiectivității se concentrează pe oameni, întrebând
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
centrul atenției. Noua filosofie a subiectivității vizează însă și filosofia practică. Omul ca Eu, înzestrat cu introspecție și cu posibilitatea de evaluare a propriilor capacități, va servi ca sursă de inspirație și pentru filosofia practică și politică. Filosofia politică a subiectivității se concentrează pe oameni, întrebând de ce au aceștia nevoie să-și reglementeze statal conviețuirea. Ea răspunde la această întrebare cu un experiment. Ea ignoră tot ceea ce omul datorează conviețuirii statale, plasându-l într-o stare fără stat, într-o stare
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Antropologia pesimistă vede statul ca pe o structură dotată cu puteri nelimitate. Antropologia optimistă se bazează pe încrederea acordată de cetățeni statului, care îi conduce în mod drept, astfel încât nu este nevoie decât un minimum de stat. Filosofia politică a subiectivității pleacă de la premisa determinării omului, de la o antropologie politică. Aceasta motivează necesitatea existenței statului ca garant al siguranței auto-prezervării, ca garant al conviețuirii pașnice, gradul de înzestrare a statului cu putere depinzând direct de principiile antropologice. Dacă Aristotel definise scopul
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Chiar dacă țelul acestei atitudini îl reprezintă „demascarea” și „echilibrarea” tendinței dominante, cât se poate de reale, cea de masculinizare abuzivă a trecutului, credem, totuși, că obiectivul cercetării științifice îl reprezintă vânarea, sub orice formă accesibilă, a obiectivității, și nu fetișizarea subiectivității. Altfel spus, absența anumitor categorii de vârstă și sex din cercetarea anumitor culturi umane, cert mediată de rațiuni epistemologice, trebuie criticată în primul rând pentru faptul că impietează accesul științific la cunoașterea realității efective a acestor culturi (Kamp 2001: 25
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
și înțelegere a mesajului; se produce ieșirea sub formă de memorare (de scurtă sau lungă durată). Evident, că acest proces poate fi perturbat de zgomote, oboseală, limbaj nefamiliar, starea de emoție, pierderea atenției, pierderea concentrării, convingerile proprii (prejudecăți, opinii diferite, subiectivitate, antipatie), dificultățile de memorare și de dorința de a transmite concomitent un mesaj de răspuns. Auditorul trebuie să realizeze acordarea sa dar și a auditatului pe aceeași lungime de undă pentru ca participarea la procesul de comunicare să-i determine să
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
a fi mai ușor de identificat ideile. a)Conectori ai argumentării: -verbe de opinie: a crede, a considera, a presupune (eu cred, eu consider, eu presupun, consider că, presupun că) -adverbe sau locuțiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivității: probabil că, probabil, desigur, fără îndoială, cu siguranță. conjuncții și locuțiuni conjuncționale cu rol argumentativ pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, final sau conclusiv; deoarece, din cauză că, încât, așadar, deci, ci, dar, însă, sau, ori. -formule ca: în primul rând..., în
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
este prezentat ca inițiatorul unei « treceri » elegante și înțelepte spre un nou tip de acțiune, “acțiunea prin spirit, în care omul rămîne întreg dar se și întregește, desăvârșidu-se”. Se valorifică astfel conținutul activ, creator al Cogito-ului, care include în ordinea subiectivității, voința unei treceri exprimată limpede în îndemnul cartesian : “ Să nu lăsăm spiritul să lenevească !”, întrucât Cogito-ul este rezultatul unei acțiuni, aceea a răsucirii permanente a gîndirii către sine, condiție sine qua non, a conservării certitudinilor existenței. Așadar, Cogito-ul este înțeles
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
și Descartes. Secolul al XVII-lea este un secol al contradicțiilor, antinomiilor și dualismului, dar și un secol de trecere de la contradictții conflictuale, la înțelegerea antinomiilor spre avansarea, în plan uman, unui dualism ce va culmina cu o metafizică a subiectivității, a unui om rupt de natură, un om care ține de o paradigmă nouă. Este vorba de “modelul modernității, ce-și face o virtute din valorizarea prezentului și cucerirea viitorului .“) Era necesară o nouă ordine, care s-a manifestat mai
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
fapt el pune în mișcare un imens domino al spiritului critic ce va marca și va orienta filosofia veacurilor următoare. În 1638, după ce publicase Discursul, scrie unui corespondent necunoscut că respectarea unor opinii și judecăți ) Cogito-ul însuși închide în ordinea subiectivității voința unei treceri: cea de la paradigma tradițională degenerată într-un tradiționalism stupid, încremenită într-o sterilitate incurabilă, către noua paradigmă a mișcării spiritului. Prin cogito spiritul uman își reia tinderea către libertatea absolută, începînd un drum creativ a cărui parcurgere
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]