4,020 matches
-
Bogdănești este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bogdănești (reședința) și Filipești. Comuna se află în sud-vestul județului, pe valea Oituzului, la vest de municipiul Onești. Este traversată de șoseaua națională DN11, care leagă Oneștiul de Târgu Secuiesc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bogdănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
și Temelia. Comuna se află în partea de sud a județului, pe malul stâng al Trotușului (în dreptul municipiului Onești de pe malul opus), în bazinul hidrografic al afluentului acestuia, Pârâul Mare. Este traversată de șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre sud-vest de Onești (unde se termină în DN11A) și (deși momentan întrerupt) spre nord de Răcăciuni, Cleja, Faraoani, Valea Seacă, Sărata și Bacău (unde se termină în DN11). Din acest drum, la Dumbrava se ramifică șoseaua județeană neasfaltată DJ206B, care duce
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
Bacău ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice: așezarea eneolitică (cultura Cucuteni) din Dealul Vrăbiilor, de la marginea de est a satului Răcăciuni; așezarea fortificată din Epoca Bronzului (cultura Monteoru) aflată pe Dealul Cetățuia, la sud-vest de gara Răcăciuni; și situl de la est de zona „Zootehnică” a satului de reședință, sit ce cuprinde urmele unor așezări din epoca migrațiilor (cultura Cerneahov) și din Epoca Medievală (secolele al VIII-lea-al XVI-lea). Alte patru obiective sunt
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: așezarea eneolitică aparținând culturii Cucuteni și aflată la sud de satul Bălăneasa și așezarea din Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), aflată la 2 km sud-vest de același sat, pe malul Tazlăului. Al treilea obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este din satul Poiana, biserică construită în 1814.
Comuna Livezi, Bacău () [Corola-website/Science/300680_a_302009]
-
Oituz (în trecut, Grozești; în ) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Călcâi, Ferestrău-Oituz, Hârja, Marginea, Oituz (reședința) și Poiana Sărată. Comuna Oituz se află în sud-vestul județului, la limita cu județul Covasna, în zona cursului superior al râului Oituz. Printre principalii afluenți ai Oituzului în comună se numără pârâul Caraslău, Ghergheanoș, Brezoaia, Leșunt și Hațman. Este străbătută de șoseaua națională DN11, care leagă Oneștiul de Târgu
Comuna Oituz, Bacău () [Corola-website/Science/300687_a_302016]
-
Sărata (în ; în trecut, Dealu Nou) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bălțata și Sărata (reședința). Comuna se află în zona centrală a județului, la sud-vest de municipiul Bacău. Este traversată de șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre nord-est de Bacău și spre sud de Nicolae Bălcescu, Faraoani, Cleja, Răcăciuni, Gura Văii și Onești (unde se termină în DN11A). La Sărata, din acest drum se
Comuna Sărata, Bacău () [Corola-website/Science/300699_a_302028]
-
unde Siretul primește apele afluenților Râul Fântânele și Conțești, care curg în întregime pe teritoriul ei. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani. La Sascut, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ119A, care duce spre sud-vest la Urechești (unde se termină în DN11A) și spre sud-est în județul Vrancea la Homocea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sascut se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/300698_a_302027]
-
o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Cetățuia, Iaz, Nadișa, Petricica, Răchitișu și Strugari (reședința). Comuna se află în partea central-nordică a județului, în bazinul râului Nadișa. Este traversată de șoseaua județeană DJ118B, care o leagă spre sud-vest de Berești-Tazlău și spre nord-vest de Măgura. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Strugari se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,94%). Pentru 5,31
Comuna Strugari, Bacău () [Corola-website/Science/300703_a_302032]
-
s-au remarcat și doi eroi din Valea Seacă : soldații Cată Andrieș și Farcaș Mihai din Regimentul 13 Călărași, căzuți eroic în luptele de la Grivița (30 august 1877). Localitatea este așezată pe coasta dealurilor din dreapta Siretului la 12 km depărtare sud-vest de orașul Bacău. Valea Seacă figurează printre cele mai vechi comune cunoscute, din care s-a format în mare parte localitatea Nicolae Bălcescu. Din 1968 împreună cu celelalte comune desființate, a intrat în componența comunei Nicolae Bălcescu, județul Bacău. Este unul
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
de romi (1,86%). Pentru 2,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,25%). Pentru 2,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Comuna Cașin se află în sud-vestul județului, la sud de municipiul Onești. Este străbătută de șoseaua județeană DJ115, care o leagă spre sud de Mănăstirea Cașin (până în satul Scutaru) și spre nord de Onești (unde se termină în DN11). Acest drum a fost reabilitat, turnându-se
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Porturile sunt lipsite de gheață tot timpul anului, iar zăpada ocazională, care cade în zonele locuite, în timpul iernii, se topește foarte repede, imediat ce se așază. Aerul este de cele mai multe ori curat și deseori bate un vânt rece (mai ales în sud-vest). Adaptabilitatea la ploaie și furtună trebuie să fie crescută, pentru că există totuși zile care sunt complet stricate de aceste două fenomene. Vremea feroeză domină în întregime viața poporului din insule. Din cauza faptului că ea se schimbă în continuu, Insulele Feroe au
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
interbelic se regăsește în actualul județ Mureș, cu excepția zonei de nord-est, care se găsește în județul Harghita, și a zonei de nord-vest, care intră în componența județului Bistrița-Năsăud de astăzi. Județul se învecina la sud cu județul Târnava Mică, la sud-vest cu județul Turda, la vest cu județul Cluj, la nord cu județul Năsăud, la nord-est cu județele Câmpulung și Neamț, iar la sud-est cu județele Ciuc și cu Odorhei. Județul Mureș era împărțit inițial în șapte plăși: Ulterior a fost
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
în nord-vestul regiunii Moldova. Astăzi marea parte a teritoriului fostului județ face parte din actualul județ Neamț. Se învecina la nord cu județul Câmpulung, la nord-est cu județul Baia, la est cu județul Roman, la sud cu județul Bacău, la sud-vest cu județul Ciuc, iar la vest cu județul Mureș. În anul 1930, județul avea patru plăși: În anul 1938, județul avea cinci plăși: În afară de reședința Piatra Neamț, pe teritoriul județului mai existau două comune urbane (orașe): Târgu Neamț și Buhuși. Conform
Județul Neamț (interbelic) () [Corola-website/Science/300743_a_302072]
-
Județul Alba a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Transilvania. Reședința județului era orașul Alba Iulia. Județul se afla în partea central-vestică a României Mari, în sud-vestul regiunii Transilvania. Teritoriul său cuprindea partea centrală a actualului județ Alba. Se învecina la vest cu județul Hunedoara, la nord cu județul Turda, iar la est cu județele Sibiu și Târnava Mică. Teritoriul județului era împărțit inițial în șapte plăși
Județul Alba (interbelic) () [Corola-website/Science/300782_a_302111]
-
Brăești este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Brăești (reședința), Brătilești, Goidești, Ivănețu, Pârscovelu, Pinu și Ruginoasa. Comuna se învecinează cu comuna Chiliile la est, la sud și sud-vest cu comunele Odăile, respectiv Bozioru, la nord-vest cu Gura Teghii și cu comuna Lopătari la nord-est. În vecinătatea localității Brăești se află mănăstirea Pinul. Aflată în zona montană din nord-vestul județului, în zona masivelor muntoase din Carpații de Curbură, în
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
Județul Cahul a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Basarabia. Reședința județului era orașul Cahul. Județul se afla în partea estică a României Mari, în sud-vestul regiunii Basarabia. Județul Cahul se învecina la vest cu județele Covurlui, Tutova și Fălciu, la nord cu județul Lăpușna, la est cu județele Tighina și Cetatea Albă, iar la sud cu județul Ismail. Întinderea sa a suferit modificări în nord
Județul Cahul (interbelic) () [Corola-website/Science/300791_a_302120]
-
Poenițele. Comuna se află în Munții Siriu, pe cursul superior al Bâscăi Chiojdului. Ea este străbătută de șoseaua județeană DJ102L, care o leagă spre sud-est de-a lungul râului Bâsca Chiojdului de și mai departe de și Buzău, și spre sud-vest de comunele prahovene și și mai departe de Vălenii de Munte și Ploiești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Chiojdu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Chiojdu, Buzău () [Corola-website/Science/300807_a_302136]
-
Satul se încadrează la climatul temperat-continental, cu veri călduroase (o medie de 25 C) și ierni geroase (-3 C).Iarna se manifestă crivățul, un vânt geros și uscat ce bate dinspre nord-est, iar pe timpul verii se simte influența austrului, dinspre sud-vest. Precipitațiile sunt reduse (cca 500 mm/an). Este tipică vegetația de stepă, puternic modificată de om, care a luat în cultură majoritatea terenurilor. La marginea drumurilor și pe terenurile nelucrate vegetează pirul, colilia, știrul etc. Animalele specifice sunt rozătoarele: șoarecele
Gara Bobocu, Buzău () [Corola-website/Science/300815_a_302144]
-
așezare din Epoca Bronzului, o alta din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), două necropole din epoca migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.) și o așezare medievală din secolul al XVI-lea; pe Valea Proștii la sud-vest de aceluași sat, până la punctul de vărsare al pârâului, s-au descoperit alte două așezări, una din Epoca Bronzului și alta din perioada migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.). Al cincilea monument de interes local este clasificat ca monument de
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
istorică, se poate menționa faptul că din 1869, respectiv 1905, de când românii din fostul Imperiu Austro-Ungar au început să se reorganizeze, CRS este organizația cu cea mai lungă durată în timp și cu cele mai fructuoase realizări din spațiul de sud-vest al poporului român, în direcția păstrării identității naționale. Pe parcursul celor 15 ani de existență și activitate rodnica a unicei organizații reprezentative a românilor din Șerbia, în această regiune s-au desfășurat sute de manifestări cultural-artistice cu caracter românesc. S-au
Comunitatea Românilor din Serbia () [Corola-website/Science/300841_a_302170]
-
înconjurată de dealurile calcaroase Glimeia Mare, Glimeia Mică și Oașului (la N și NV), cu altitudini medii de 700 m, precum și de Măgura Dosului (S). În nord-vestul acesteia se află o altă depresiune de captare carstică (Depresiunea Ponoraș), iar în sud-vest Depresiunea Acre. De remarcat este și multitudinea de microforme de relief, reprezentate de doline (de forme și dimensiuni variate, adeseori alcătuind adevărate câmpuri de doline), avene (numite de localnici „poșiștaie”) sau lapiezuri („locuri rele”). Cursurile de apă sunt, în general
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
iar în timpul secerii 1 luna întreaga. La Crăciun satul dădea dregătorului că dar un iepure și fiecare casă câte o găină. Fierăria lucra 5 zile pe săptămână, producând 25 măji de fier săptămânal. Localitatea Lunca (1588 Lonka) se află în sud-vestul județului Bihor, la 84 km de Oradea, încadrându-se în ținutul Munților Codru-Moma, situată pe limită dintre cele două unități de relief (Munții Codru-Moma și Munții Bihorului) că o punte formată dintr-o zonă de dealuri la cumpăna dintre Crișul
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
prin Legea Nr. 537 din 24 septembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial Nr. 707 din 27 septembrie 2002. Comună este situată la poalele munților Călimani, la contactul cu Podișul Transilvaniei, fiind mărginita la est cu Piemontul Calimanilor, la sud și sud-vest de Dealurile Șieului, la nord-vest de Dealurile Bistriței și la nord-est de Depresiunea Livezile-Bârgău. Comună Cetate se află situată din punct de vedere geografic la intersecția meridianului de 24 grade și 38 de minute longitudine estică și paralelele de 47
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
Lechința (în , în dialectul săsesc "Lachenz", în , în trad. "Pârâul uscat") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Localitatea este situată în partea de sud-vest a județului Bistrița-Năsăud, la 28 km de municipiul Bistrița și la 28 km de orașul Beclean, într-o zonă preponderent deluroasă, cu altitudini cuprinse între 450-550 m. Amplasarea localității în zona de deal-câmpie și climatul favorabil, au condiționat popularea și
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
Telcișor este un sat în comuna Telciu din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. La recensământul din 2002 avea o populație de 1151 locuitori. Satul Telcisor se mărginește la sud-vest cu localitatea Telciu, la nord cu satul Fiad (aparținător și el de Comună Telciu), la nord-est cu Comună Romuli (Valea Frumușica), la est cu satul Parva (Comună Rebra), iar la sud-est cu satul Gersa ÎI (Comună Rebrisoara). Valea Telcisorului este
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]