7,943 matches
-
a atenției și de înțelegere a unui raționament complex, scăderea notabilă a capacității de muncă însoțită de pasivitate față de impresiile exterioare. c) Tulburări de somn cu un caracter polimorf: dificultatea de a adormi, pierderea senzației de a fi dormit, somn superficial și neliniștit, trezire matinală cu impresia de a nu se fi odihnit, stare de somnolență diurnă asociată cu agripnie nocturnă. d) Tulburările neurovegetative sunt frecvente și se manifestă sub forma unei cefalee „în cască” asociata cu senzația de „tensiune interioară
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personalități anormale” și care nu trebuie privite neapărat ca „diagnostice psihiatrice”. Acestea sunt următoarele: 1) Psihopații hipertimici sau activi Aceștia au o dispoziție veselă, un temperament sangvin și sunt activi. Buni și serviabili, adesea tumultoși, sunt capabili de randament însă superficiali, neserioși și nesiguri. Au puțin simț critic, sunt independenți și ușor influențabili. Naivi și vanitoși, optimiști, comportamentul lor este fără formă, fără distanță și neinhibat. Unii dintre ei sunt agitați și excitați, certăreți și instabili, dar se reconciliază ușor. 2
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Această categorie cuprinde două subgrupe de psihopați și anume: a) Personalitatea histrionică, caracterizată prin tendința la dramatizare, reactivitatea excesivă la influența evenimentelor minore, tentative permanente de a atrage atenția celorlalți asupra lor, impresia de a fi perceput de ceilalți ca superficial și lipsit de autenticitate, dependență, nevoia imperioasă de activitate și de senzații tari. b) Personalitatea dependentă se caracterizează printr-o stare de dependență, nevoia de a fi sprijinit și securizat, condus de alții. F. Personalitatea compulsivă Opinia referitoare la acest
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cântece, gesticulație largă, adesea dezordonată; e) tulburări de ordin intelectual manifestate prin atenție distributivă, de o mare labilitate, dar incapabilă de a se fixa pe ceva anume, o exaltare a memoriei, fugă de idei, gândire prin asonanță, asociații rapide, dar superficiale, imaginație bogată, eliberarea automatismelor prin dezinhibiție. II) Tulburările somato-fizice ale acestor bolnavi se caracterizează prin următoarele tipuri de manifestări: insomnii, stare digestivă saburală, scăderea sau creșterea apetitului alimentar, scăderea în greutate, tulburări endocrine (hipertiroidie, tulburări ovariene, dismenoree etc.). Formele clinice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Din punct de vedere psihopatologic se caracterizează printr-o stare continuă de excitație psihomotorie dezordonată, logoree, neliniște și instabilitate, polipragmazie. Ea poate îmbrăca două tipuri de tablouri clinico-psihiatrice: a) Mania cronică simplă, caracterizată prin excitație psihomotorie dezordonată, logoree, asociații ideative superficiale, asonanță, putând ajunge la o stare de incoerență și acte de violență. b) Mania cronică delirantă, care asociază la tabloul clinic al precedentei idei delirante, de regulă difuze, nesistematizate, dar, în unele cazuri, și un delir sistematizat tematic ce poate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt atât somatice, cât și psihice, ele condiționându-se reciproc. Aceată categorie de „bolnavi dificili” (A. Păunescu-Podeanu), reprezintă „cazuri complicate”, greu de abordat și extrem de rezistente la tratament, care sunt, de regulă, „evitate” de medicii de medicină generală, priviți destul de superficial și fără un interes deosebit de către psihiatri, dar care constituie un mare procent al clientelei psihanaliștilor și a altor psihoterapeuți, precum și marea masă a celor care se adresează „sistemelor terapeutice nemedicale”. În toate cazurile de care am pomenit, ne aflăm
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
absolut original, interesant și cu particularități proprii în sfera patologiei medicale generale. El cuprinde acuze somatice, psihice, psihosomatice sau combinate. Deși această categorie de „bolnavi dificili” considerată de regulă ca „bolnavi imaginari”, acuzând suferințe sine materia, sunt evitați sau tratați superficial de medici, ei reprezintă o tematică extrem de importantă asupra căreia și psihopatologia este invitată să reflecteze. Iatrogeniile sunt patologii, suferințe reale, numai dacă acceptăm suferința ca pe o experiență sufletească interioară a persoanei bolnavului. Elementul esențial care intră în joc
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o acțiune competitivă. DSM-III-R include în acest grup de personalități patologice, următoarele varietăți: personalitatea histrionică, personalitatea dependentă și personalitatea pasiv-agresivă. Le vom analiza în continuare. a) Personalitatea histrionică se caracterizează prin următoarele tipuri de manifestări: este percepută de ceilalți ca superficială și lipsită de autenticitate în pofida unei aparențe de căldură și de farmec personal, egocentric, preocupat de sine, indiferent față de alții, vanitos și exigent, dependent, slab, neliniștit, înclinat către amenințări, gesturi sau tentative de suicid în scop de manipulare pentru obținerea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clișee. Peisajul social se va transforma într-o lume de iluzii. În locul culturii superioare, care cultivă valorile autentice, se va instaura cultura de masă, o cultură simplificată, vidă de conținut, lipsită de gust, de valoare, supusă fluctuațiilor modei. Această sub-cultură, superficială și exaltată, va genera neliniște, angoasă, nevroză colectivă. Cultura de masă propagă mișcarea, agitația, trepidațiile, suspansul, atacurile, violența, sexualitatea liberă, descărcarea pulsională primară în absența oricărei cenzuri. Ea va genera angoase, fobii, conduite de violență, acte delictuale. În planul gândirii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestuia; mai mult chiar, are iluzia unei „autoafirmări”. De fapt, fiind dizolvat în grupul respectiv, el nu-l mai poate părăsi, pentru că s-ar pierde, devenind vulnerabil prin lipsa de sens. Omul manipulat de mijloacele de propagandă în masă este superficial, pierde capacitatea de aprofundare, de reflecție, de a judeca în mod independent. El simte, acționează și gândește după „șabloanele” care-i sunt impuse și pe care le acceptă în mod necondiționat. Caracteristicile personalității omului manipulat sunt următoarele (J. Ellul): Este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în aceste condiții de viață socio-culturală, economică, morală? J. Folliet descrie un veritabil sindrom de degradare al personalității umane caracterizat prin următoarele aspecte: golirea interioară a persoanei, slăbirea acesteia, dependență și pasivitate; discontinuitatea conștiințelor, a responsabilității, imaturitate și regresiune; caracterul superficial al emoțiilor și sentimentelor, epuizare, pierderea capacității creatoare, a inițiativei; slăbirea sentimentelor altruiste, de compasiune, milă și solidaritate afectivă; ]nchiderea în sine egocentrică, cultivarea intereselor egoiste materiale, duritate, agresivitate etc.; transformată într-un „automat uman”, persoana va deveni ușor manipulabilă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de dragoste dintre un intelectual între două vârste (de data aceasta, nepot al lui Amărășteanu) și o studentă. Plasată prin anii ’70 (cutremurul din ’77 este înglobat în narațiune), legătura celor doi sfârșește printr-o ratare, explicabilă atât prin alegerea superficială a femeii, cât și prin pasivitatea „intelectuală” a bărbatului. Romanul e construit prin aceeași tehnică a juxtapunerii de fragmente cu statut cvasiindependent și prin jocul perspectivelor, alternând persoana întâi cu a treia. În culegerea de nuvele Atelierul de tatuaje (2002
TABARAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290032_a_291361]
-
feminine - al cărei nume o predispune la valoare de simbol, poate chiar mai mult decât frumusețea ei, care stârnește pasiunea bărbaților și ura femeilor -, schițată în tablouri ce recompun o biografie cu eșecuri și succese, părând a nu depinde decât superficial de voința Evei. Deși construit ușor schematic, personajul central nu este lipsit de viață, o parte din farmecul cărții fiind dat și de pictura mediului constănțean, cu proximitatea senzuală a plajelor și cu dramele familiilor de marinari. T. se dedică
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
urmă au făcut gloria Dionisiilor prin ceremoniile orgiastice la care participau vestitele bacante; de aceea sărbătorile se numeau bacanale. Toate sărbătorile erau legate de struguri și vin și se bazau pe bine cunoscuta „nebunie bahică” - dar ar fi cu totul superficial să reducem aceste misterii la beție. Dionisiile celebrau o zeitate care se regenera și se reproducea anual fără să moară, precum Demetra, Persefona. Diferența dintre grâu și vița-de-vie avea o semnificație profundă, întrucât cea din urmă reușea să evite Hadesul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
importanța sa în istoria filosofiei și în schimbarea miraculoasă a mentalității vechilor elini. Dar cercetarea gândirii sale paideutice, în ciuda străduințelor repetate 1, după opinia mea, n-a fost niciodată suficient de sagace și nu a dat la iveală decât aserțiuni superficiale pe care, probabil, Socrate însuși le-ar fi luat în râs. Dar Hegel a intuit cu subtilitate că „principiul filosofării lui Socrate coincide cu însăși metoda ca atare”2 și a stăruit asupra a ceea ce uimitorul sophos elin numea maieutica
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fabuloasa opera practică. Nu este cert însă dacă „Socrate platonicul” este chiar „Socrate-cel-real”. Dar, începând cu Aristotel (Metaphysika) și continuând cu numeroși exegeți antici, medievali și moderni, cercetarea operei paideutice a lui Socrate pare să fi fost influențată de anecdotica superficială a lui Diogene Laerțiu (Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C. Balmuș, Editura Academiei, București, 1963, II, V). Totuși, pot fi găsite intuiții subtile, deși fugare, cu privire la profunzimea gândirii pedagogice a lui Socrate la: W.D. Ross, „The Problem
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de faptul că numerele arabe încă nu apăruseră și că grecii foloseau numere geometrice. Dar și așa, textul ne arată că Theaitetos se afla în preajma descoperirii algebrei (cu 1000 de ani înaintea arabilor!). 15. Socrate nu aduce doar un elogiu superficial mamei sale. În text este folosită expresia genaía" te kai blosurav", care înseamnă „caracter nobil și impunător”. Găsim și în Republica (Opere, vol. V, în traducerea lui A. Cornea, p. 338) expresia gennaiás te kai blosyras. Ultimele două epitete sunt
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dar care oferă o cale disciplinată și riguroasă de înțelegere a experiențelor educaționale în profunzime și în modul cel mai autentic cu putință. Pedagogia fenomenologică este de fapt pedagogia superioară a marilor educatori, pedagogia care trece dincolo de aspectele formale și superficiale ale educației, sesizând sensurile ei adânci și semnificațiile ei elevate ce nu pot fi cântărite, numărate, măsurate etc. Ambiția supremă a pedagogiei fenomenologice este sesizarea, decriptarea și descrierea „componentelor inefabile” și a „fenomenelor originare” ale formării personalității umane. Exploratorii acestei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să orienteze, să orchestreze, să conducă aceste procese vitale, trudnice și de mare profunzime prin care se făurește însăși umanitatea dinlăuntrul fiecărui membru al speciei noastre. Cercetarea educațională fenomenologică se concentrează asupra acestor „fenomene”. Ea nu seamănă deloc cu analiza superficială privind componentele curriculumului sau modul în care trebuie organizate școlile pentru a produce absolvenți „competenți”, capabili să îndeplinească „performanțe standardizate”. Fenomenologia răspunde unei probleme care părea fără soluție: oferă o teorie a fenomenului unic, o „teorie a singularității”, o cunoaștere
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
condiția sine qua non a contemplației. Nu poți gândi dacă hălăduiești prin lume. Nomadul, migratorul, turistul nu cugetă; ei văd lumea, adică „vizionează” lucrurile și ciudățeniile ei, așa cum apar ele ochiului, minunându-se necontenit, fără să înțeleagă ceva. Această cunoaștere superficială este proprie tinereții și necesită aventură. Când era tânăr, „azvârlit fiind în lume” (Geworfenheit, cum ar spune Heidegger), Ulise s-a lăsat pradă văzului, trăind năvalnic, izbit de necazurile vieții, ispitit de plăceri, sfâșiat de pasiuni și lovit de nenoroc
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-i reconstitui acesteia mecanismele și logica. Efectele acestei repoziționări epistemologice au fost considerabile. Nu numai că istoria vieții de zi cu zi a integrat, acum, noi domenii care, până atunci, îi fuseseră interzise sau - precum sexualitatea - nu depășiseră stadiul extrem de superficial (am văzut) al descrierii (în cazul amintit, cel al fertilității cuplurilor). Ea și-a înnoit simțitor și instrumentarul de lucru, apelând la împrumuturi conceptuale și metodologice chiar din sfera disciplinelor ale căror surse începeau a fi exploatate pe scară largă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de specificul rememorării trecutului (ce pare a fi devenit, între timp, un domeniu independent de cercetare, grație tocmai abordării sale din acest unghi). Astfel redefinit, obiectul istoriei cotidianului lasă impresia că reactualizează mai vechiul interes al practicanților ei pentru formele superficiale (și banale) ale vieții, deopotrivă cu descriptivismul cel mai pur, după modelul atât de criticat, odinioară, de fondatorii școlii franceze a „Analelor”. O asemenea acuză i-a și fost, de altfel, adusă, și nu numai o dată6. În realitate, lucrurile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu discutam politică atunci când ne întâlneam, chiar evitam astfel de subiecte, vorbeam fleacuri, nimicuri, cântam, spuneam bancuri, eram veseli... Când cineva făcea o aluzie politică, deja era privit ca suspect, îl priveam ca și cum ne-ar întinde o capcană”. O existență superficială, un joc dublu, o existență fracturată. Un sistem interacțional care năștea comportamente de fațadă, artificiale, contrafăcute. Un judecător, deja invocat aici, rezuma această falsificare a relațiilor sociale normale: „Ca o culme a demenței, dusă până la paroxism, a relației stat-cetățean și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de viață cotidiene. Doar nu ai, decenii la rând, de-a face cu situații revoluționare amenințătoare sau lupte de clasă! Viața nu așteaptă ritmul înțelegerii noastre și nici nu este tolerantă cu vreo explicație dată „în fugă” sau cu logica superficială de moment, de multe ori inaplicabilă, fapt ce a generat improvizații și paradoxuri în lanț. A existat, bineînțeles, și o frică de a-ți construi singur explicațiile, se risca lipsa de conformitate cu sistemul, așadar era mult mai simplu să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și „liniștirea” spiritelor. Este religiozitatea crescută de la noi o formă de prelucrare a trecutului? D.G.: Din păcate, nu putem analiza decât retroactiv unele fenomene - crezi că excesul de biserică poate fi semnul unei religiozități de profunzime? „Crescută” sună cantitativ și superficial; s-a pierdut mult din autenticitatea sentimentului religios prin felul cum ne-am repezit să ne punem sub protecția crucii. Naziștii au făcut la fel, dar ei nu au ponegrit Biserica așa cum au făcut comuniștii. Biserica noastră este pentru mine
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]