28,530 matches
-
legiuitorul constituant prin art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. Clarificarea asupra legii aplicabile stagiilor de cotizare în vederea recalculării pensiilor a fost realizată de instanța supremă prin interpretarea coroborată a mai multor prevederi legale, fără să instituie noi norme de drept, așadar, fără să intervină în prerogativele exclusive ale puterii legislative. Soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este rezultatul unui raționament logic bazat
DECIZIA nr. 804 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251558]
-
europene; ... z) semnează adresele emise de Consiliul Concurenței în baza prevederilor Legii privind concurența neloială, a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2021, a prevederilor art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2019, a prevederilor Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 73/2012, precum și a Directivei (UE) 2019/633, astfel cum aceasta va fi transpusă în legislația națională, cu respectarea prevederilor Regulamentului de procedură și a procedurilor interne elaborate și aprobate la nivelul Consiliului Concurenței. ... (2) Președintele
REGULAMENT din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250563]
-
examinare a investițiilor străine directe și aplicarea regimului juridic al investițiilor străine directe în România; ... b) cooperează cu punctele de contact ale statelor membre ale Uniunii Europene în domeniul investițiilor străine directe; ... c) asigură coordonarea cooperării Consiliului Concurenței cu Consiliul Suprem de Apărare a Țării și cu instituțiile implicate în domenii ce țin de securitatea națională; ... d) gestionează documentele clasificate din cadrul cooperării Consiliului Concurenței cu instituțiile europene și statele membre în domeniul investițiilor străine directe pe piața românească și pe
REGULAMENT din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250563]
-
depăși intervalul de 3 ani de la data producerii infracțiunii privitoare la o pricină, săvârșite de un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată. Astfel, se susține că textul de lege criticat, în interpretarea dată de instanța supremă, încalcă dreptul constituțional la un proces echitabil și îngrădește accesul liber la justiție, pentru că impune o sarcină excesivă părții, de natură a face imposibilă recurgerea la calea de atac a revizuirii, dat fiind faptul că pretinde părții îndreptățite să
DECIZIA nr. 746 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251915]
-
de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiție. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia este nemulțumită de interpretarea dată textului de lege criticat de către instanța supremă, în cadrul competenței sale de soluționare a recursului în interesul legii, și susține că o interpretare constituțională a textului de lege criticat ar fi aceea ca în toate cazurile, data producerii împrejurărilor despre care se face vorbire în cuprinsul textului
DECIZIA nr. 746 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251915]
-
care aceste împrejurări s-au produs în mod obiectiv în realitatea factuală a cauzei penale sau de la data la care primesc valoare juridică printr-un act al autorității judiciare penale. ... 16. Prin decizia precitată, paragrafele 53 și 54, instanța supremă a statuat că momentul la care partea ia cunoștință de faptul că nu se mai poate face constatarea infracțiunii printr-o hotărâre penală îl poate constitui fie comunicarea actului organului de urmărire penală sau al instanței penale, după caz, fie
DECIZIA nr. 746 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251915]
-
nu mai este posibilă răspunderea penală a făptuitorului. Momentul obiectiv este reprezentat de împlinirea duratei de 3 ani de la data producerii împrejurărilor pentru care constatarea infracțiunii nu se mai poate face printro hotărâre penală. ... 17. Prin aceeași decizie, instanța supremă a mai statuat că termenul de 3 ani reglementat de art. 322 alin. 1 pct. 3 din Codul de procedură civilă din 1865 începe să curgă de la un moment independent de orice apreciere din partea revizuentului, și anume data
DECIZIA nr. 746 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251915]
-
menționate, dispozițiile legale criticate se regăsesc tot la art. 33 alin. (2) și au același conținut. ... 14. Prevederile art. 414^2 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968 au următorul conținut: „Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, direct, sau ministrul justiției, prin intermediul procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, are dreptul, pentru a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legilor penale și de procedură penală pe întreg teritoriul țării, să
DECIZIA nr. 780 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251874]
-
Prevederile art. 414^2 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968 au următorul conținut: „Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, direct, sau ministrul justiției, prin intermediul procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, are dreptul, pentru a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legilor penale și de procedură penală pe întreg teritoriul țării, să ceară Curții Supreme de Justiție să se pronunțe asupra chestiunilor de drept care au primit o soluționare
DECIZIA nr. 780 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251874]
-
acest sens, Curtea constată că autorul acesteia critică, în realitate, soluția dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 2 din 12 martie 2012 prin raportare la competența instanței supreme de a pronunța, prin deciziile de soluționare a recursurilor în interesul legii, soluții cu caracter obligatoriu pentru instanțele judecătorești. ... 19. Referitor la competența Înaltei Curți de Casație și Justiție de a pronunța astfel de soluții, Curtea Constituțională a reținut, în
DECIZIA nr. 780 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251874]
-
o solicitare expresă de predare adresată autorităților statului de executare care să vizeze persoana căutată și care să fi fost efectiv localizată pe teritoriul acelui stat. ... 33. Având în vedere aceste considerente, Curtea reține că similitudinea soluției pronunțate de instanța supremă prin Decizia nr. 2 din 12 martie 2012, pentru motivele reținute în considerentele acestei decizii, nu constituie o aplicare prin analogie a legii penale, ci consecința raționamentului juridic arătat de Înalta Curte de Casație și Justiție în cuprinsul aceleiași decizii
DECIZIA nr. 780 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251874]
-
fost respinse criticile și s-a constatat constituționalitatea dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004, care a fost promulgată și a intrat în vigoare. ... 26. La data de 10 octombrie 2018, având în vedere că autoritatea competentă - Consiliul Suprem al Magistraturii (C.S.M.) - nu a finalizat procedura de operaționalizare a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (S.I.I.J.), Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 90/2018 prin care a dispus o procedură derogatorie de la normele legale în vigoare, dar cu
DECIZIA nr. 871 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251854]
-
două orientări jurisprudențiale prezentate la pct. III din prezenta decizie - prin hotărârile judecătorești definitive anexate sesizării. ... ... B. Analiza problemei de drept soluționate în mod neunitar de instanțele judecătorești 29. Prealabil analizării problemei de drept se impune reformularea sesizării adresate instanței supreme. Sub acest aspect se reține că prin modalitatea de redactare a problemei de drept se induce ideea că jurisprudența neunitară a vizat doar controlul formal de legalitate a documentului constatator emis de autoritatea contractantă, fiind folosită sintagma „controlul de legalitate
DECIZIA nr. 25 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251875]
-
definitive anexate sesizării relevă că instanțele de judecată au analizat atât condițiile formale ale documentului constatator emis de autoritatea contractantă, cât și condițiile factuale în care acesta a fost emis. ... 31. În consecință, sesizarea cu care a fost învestită instanța supremă va fi analizată din perspectiva instanței competente să soluționeze litigiile având ca obiect anularea documentului constatator care conține informații referitoare la neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către contractant/contractantul asociat și la eventualele prejudicii. ... 32. Problema de drept ce face obiectul sesizării
DECIZIA nr. 25 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251875]
-
și abuz sexual, victimele fiind copii, luând în considerare că unele dintre acestea s-au produs în centrele serviciilor de tip rezidențial aflate în subordinea direcțiilor generale de asistență socială și protecție a copilului (DGASPC), întrucât „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“ și „În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului“, ținând cont că statul are obligația de a-și proteja cetățenii indiferent de vârstă, în temeiul prevederilor art. 64 alin.
HOTĂRÂRE nr. 26 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252328]
-
legislativă în raport cu obiectul ordonanței de urgență, ceea ce duce la concluzia că textul criticat nu are legătură cu obiectul ordonanței de urgență aprobate, reglementând un aspect neavut în vedere, distonant și diferit de aceasta. Parlamentul este organul legislativ suprem al poporului român, însă în procedura de legiferare trebuie să respecte exigențele constituționale referitoare la aspectele formale ale acesteia. Astfel, în procedura generală de legiferare ține de opțiunea exclusivă a Parlamentului să adopte reglementările pe care le consideră oportune sau
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
de control parlamentar asupra Guvernului sau în realizarea celorlalte atribuții constituționale, parlamentarii, în exercitarea mandatului, sunt, potrivit prevederilor art. 69 alin. (1) din Legea fundamentală, „în serviciul poporului“. Dezbaterea parlamentară a problemelor importante ale națiunii trebuie să asigure respectarea valorilor supreme consacrate de Legea fundamentală, precum statul de drept, pluralismul politic și democrația constituțională. Acesta este motivul pentru care Curtea Constituțională a considerat că „este necesară exercitarea cu bună-credință a drepturilor și obligațiilor constituționale atât de către majoritatea, cât și
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
8 alin. (1) din Constituția României, se arată că noțiunea de pluralism nu se rezumă și nu se poate rezuma doar la nivel de ansamblu al arhitecturii statale, fiind evident aplicabil și la nivel parlamentar, în calitate de organ reprezentativ suprem al poporului român și de unică autoritate legiuitoare a țării. Pluralismul constă în existența unei majorități parlamentare, a unei opoziții și, eventual, a unor parlamentari independenți, ca expresie a diversității, libertății de conștiință și de exprimare, printre altele, dovezi ale
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
efectuate cu echipamente electronice precum telefoanele tip smartphone. Scopul urmărit de legiuitorul constituant prin introducerea publicității ședințelor celor două Camere ale Parlamentului a fost acela de a transparentiza activitatea acestei autorități publice, în vederea consolidării încrederii publicului în organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. ... 56. Or, prin modificările survenite prin adoptarea hotărârii, a fost instituită de plano interdicția de a transmite în direct și de a înregistra ședințele în plen și în comisii ale Camerei
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
de control parlamentar asupra Guvernului sau în realizarea celorlalte atribuții constituționale, parlamentarii, în exercitarea mandatului, sunt, potrivit prevederilor art. 69 alin. (1) din Legea fundamentală, «în serviciul poporului». Dezbaterea parlamentară a problemelor importante ale națiunii trebuie să asigure respectarea valorilor supreme consacrate de Legea fundamentală, precum statul de drept, pluralismul politic și democrația constituțională.“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 649 din 24 octombrie 2018, precizată, paragraful 56, care trimite la jurisprudența consecventă a Curții Constituționale în materie). ... 127
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 76/2012). ... 18. Este îndeplinită și condiția ca de chestiunea de drept respectivă să depindă soluționarea pe fond a litigiului, deoarece dezlegarea dată de instanța supremă acestei chestiuni de drept se va regăsi în soluția ce va fi cuprinsă în dispozitivul deciziei ce urmează a fi pronunțată în cauză. ... 19. Prin apelul formulat, apelanta-reclamantă a susținut că șia întemeiat cererea pe dispozițiile art. 35 din Legea
DECIZIA nr. 13 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254358]
-
legiuitor, așa cum a constatat și instanța de trimitere, întrebările formulate au devenit caduce, împrejurare față de care nu mai subzistă considerentele avute în vedere la data de 29 iunie 2021, data încheierii, prin care s-a dispus sesizarea instanței supreme cu prezenta cerere de pronunțare a unei hotărâri prealabile, în Dosarul nr. 42.192/3/2018 al Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă. ... 49. În măsura în care, până la data soluționării sesizării, chestiunea de drept a fost tranșată legislativ
DECIZIA nr. 13 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254358]
-
verificare a modului de punere în aplicare, în cadrul C.N.I.C., a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală, fiind afectate, astfel, inclusiv resursele materiale și financiare ale acesteia și încărcând totodată volumul de activitate al judecătorilor de la instanța supremă. Totodată, art. II. pct. 1 și art. IV afectează regimul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, prin reglementarea controlului exercitat de președintele Î.C.C.J. sau de un judecător desemnat de acesta asupra C.N.I.C., aflat în cadrul S.R.I. ... 45. Cu privire la
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
supraveghere tehnică de către organele de urmărire penală, control care urma a fi realizat la nivelul Î.C.C.J., de președintele acesteia sau de un judecător anume desemnat de către acesta, nu se interferează în niciun fel cu regimul constituțional al Consiliului Suprem de Apărare a Țării și nici nu este afectată funcționarea acestuia, de vreme ce Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nu prevede între atribuțiile acestei autorități și pe cea privind controlul modului în
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
este abilitată să transmită instanței de contencios constituțional un punct de vedere cu privire la aspecte de neconstituționalitate ridicate în cadrul controlului constituționalității legilor înainte de promulgare de titularii dreptului de sesizare a Curții Constituționale, în cazul în care instanța supremă nu a exercitat acest drept, conform art. 146 lit. a) din Constituție, art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 și art. 25 lit. c) din Legea nr. 304/2004. Totodată, a fost atașat ultimul raport privind verificarea efectuată de președintele
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]