4,737 matches
-
și-ar putea periclita urmărirea propriilor lor interese naționale. Aceasta s-a dovedit a fi o sarcină dificilă, în ciuda progresului evident în dreptul muncii, în abolirea sclaviei, în emanciparea politică a femeilor în Occident, în tratamentul popoarelor indigene și în sfârșitul supremației albe în Africa de Sud. Crearea de coduri legislative, instrumente și instituții importante în perioada de după cel de al Doilea Război Mondial este o măsură a reușitei în domeniu. Cele mai importante instrumente sunt Declarația universală a drepturilor omului (1948), Pactul internațional
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dacă este necesară alegerea între ele. "Revolta împotriva occidentului" este subiectul următoarei secțiuni, dar una din dimensiunile sale, cererea de egalitate rasială, are relevanță pentru discuția de față. Bull (în Bull și Watson 1984) și Vincent (1984b) argumentau că respingerea supremației albe a fost o temă centrală în tranziția de la societatea europeană la prima societate universală de state. Cererea de egalitate rasială demonstra că ordinea internațională nu poate dura atât timp cât popoarele lumii a treia nu-și realizează aspirațiile fundamentale de dreptate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
rasială demonstra că ordinea internațională nu poate dura atât timp cât popoarele lumii a treia nu-și realizează aspirațiile fundamentale de dreptate. Cu toate că ordinea era și ea o problemă dezordinea din partea de sud a Africii a fost posibilă în perioada regimurilor de supremație albă problema cea mai profundă era de fapt imoralitatea apartheidului. Această dimensiune de revoltă împotriva inegalității rasiale confirmă opinia lui Wight că societatea modernă de state diferă de predecesoarele sale prin faptul că face din legitimitatea sau ilegitimitatea formelor particulare
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
internațională. Atent la competiția ideologică dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică, Bull adăuga că înțelegerea asupra apartheidului a fost tema care a suscitat cel mai înalt nivel de consens moral global din anii '70 și '80 (Bull 1982: 266). Revolta împotriva supremației albe dezvăluie cum pot fi făcute progrese către o mai mare solidaritate. După cum aprecia Bull (1977: 95), dacă "există dovada unui consens în societatea internațională ca întreg în favoarea unei schimbări considerate a fi corectă, în special dacă acest consens este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cea de-a doua fază în acest proces. În acest caz, fostele colonii care își pierduseră independența cereau eliberarea de sub dominația colonială. Revolta rasială împotriva Occidentului, care includea lupta pentru abolirea sclaviei și a comerțului cu sclavi precum și toate formele supremației albe, a fost a treia parte a bătăliei pentru libertate și demnitate; o a patra dimensiune a fost revolta economică împotriva formelor de inechitate și exploatare, asociate cu sistemul comercial și financiar global dominat de Occident. A cincea revoltă, cea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
marea puterea acordată domnitorului investit cu dreptul de veto absolut, ci și În unele reglementări cu privire la exercitarea drepturilor civile dar păstra inegalitatea drepturilor politice, prin introducerea sistemului electoral censitar. Din cele 4 colegii electorale, 2 aparțineau moșierimii care-și asigura supremația În Adunare. Senatul, creat pentru a cenzura activitatea Adunării Deputaților era compus din membri eligibili, pe baza unui cens foarte ridicat. De asemenea, articolul 7 din constituție, contrar proiectului inițial acorda celor de religie creștină un regim preferențial În câștigarea
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
noastră estetică dacă operele ar fi supuse unui control mondial al prețurilor? Capitalul vesel Arta s-a născut în secolul al XV-lea, odată cu primul capitalism, în centrele urbane ale economiei-lume de atunci: Veneția, Florența, Brugest, Amsterdam. Era vizualului corespunde supremației capitalului financiar (monedă contra monedă) asupra capitalului industrial (monedă contra marfă). Semnele prevestitoare ale acestei schimbări se ivesc la începutul secolului XX, dacă prima pânză abstractă este Acuarela lui Kandinsky, datând din 1910. Jean-Joseph Goux a arătat concomitența între lovitura
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
societății spectacolului". Dacă există o catastrofă, aceasta este. Eram în fața imaginii, acum suntem în vizual. Forma-flux nu mai este o formă de contemplat, ci un parazit: zgomotul ochilor. Întreg paradoxul celei de-a treia vârste rezidă în faptul că acordă supremație auzului și face din privire un mod de ascultare. Înainte, termenul de "peisaj" era rezervat ochiului, iar cel de "mediu" sunetului. Or, vizualul a devenit o ambianță cvasi-sonoră, iar vechiul "peisaj" un mediu sinestezic și învăluitor. Fluxus e numele epocii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
geometria obișnuită nu pare să ajungă cu ușurință. JEAN-VICTOR PONCELET Prima descoperire - geometria proiectivă - a luat naștere în vârtejul războiului. În anii 1700, între Franța, Anglia, Austria, Prusia, Spania, Olanda și alte țări exista o mare rivalitate, din cauza dorinței de supremație. Alianțele se formau și se destrămau în permanență; au apărut noi dispute teritoriale din cauza coloniilor, iar națiunile se zbăteau să ajungă să dețină controlul asupra traseelor comerciale către și dinspre Lumea Nouă. Franța, Anglia și alte țări s-au tot
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
axiale și reprezentări concentrice Axis mundi și reprezentările axiale. Centrul și reprezentările concentrice. Ilustrări. Secvențialitate și sincronicitate. Reinterpretare în cheie tridimensională: unitatea reprezentărilor. I.3 Despre religii Despre egalitatea și unicitatea religiilor ca precondiții ale dialo gului interreligios autentic. Despre supremația politică a religiilor abrahamice și utilizara neadecvată a termenului „idolatrie“. Studii de caz: 1. Moise și vițelul de aur; 2. Pipa sacră și Marele Spirit. Despre religie și dimensiunea religioasă: nuanțări și redefiniri conceptuale. Despre ierarhiile divine - recontextualizare. I.4
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
însă unul elocvent și, din păcate, viu. Constituirea unei teologii nu dă nicidecum seamă de superioritatea unei religii. Dimpotrivă, este foarte posibil, la fel ca în cazul „marilor civilizații“, să reprezinte mai degrabă semnul unei decadențe incipiente (ori galopante). Impunerea supremației în virtutea unor elemente care definesc unicitatea unei religii este abuzivă. A supraevalua anumite trăsături ori dimensiuni și a le ridica la nivel de unitate de măsură, pe o scară a valorilor părtinitor și subiectiv constituită, înseamnă a impune cu obstinație
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
blond, nu poți im pune acest atribut drept criteriu pentru afirmarea superiorității. Ar urma ca toți cei care nu au părul blond să fie considerați inferiori. Continuarea ne este bine cunoscută... Dorința de a impune propria religie în defavoarea celorlalte, pentru supremație politică, are, prin natura ei, ceva bolnăvicios. Religiile nu se impun celorlalți, nici nu se demonstrează, ci se urmează și sunt practicate, individual ori în comunitate, de cei ce le îmbrățișează prin voință liberă. Practicantulautentic nu va dori să se
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
cel ce se închină în fața prezenței divine prin chipul de piatră nu îl transformă pe acesta într-o icoană? Prezentul studiu nu anulează și nici nu minimalizează importanța vreuneia dintre religiile „monoteiste“, ci o reafirmă ca unicitate, însă fără impunerea supremației în fața altor tradiții. Către ce anume trimit religiile și care este miza ierarhiilor divine ca tărâm privilegiat al oricărei tradiții religioase? Ierarhiile divine reprezintă, în același timp, expresia autentică a experienței religioase personale și „împământenirea“ acesteia în forma secularizată ori
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
abrahamice, au fost atent analizate de Jan Assmann în lucrarea sugestiv intitulată Prețul monoteismului. Această prerogativă, în esență politică și ideologică, a contaminat viziunea cu privire la religie în spațiul european, care a impus această diferențiere pentru a-și justifica și afirma supremația. De aici până la „războaiele sfinte“ și instituirea religiei ca „religie de stat“ pașii au fost foarte mici și întru câtva previzibili. Propun, prin urmare, o instrumentalizare a termenului „monoteism“, astfel încât utilizarea lui să devină legitimă, cel puțin în registrul academic
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
a religiilor „inferioare“. Intenția anulării și distrugerii registrelor anterioare în momentul descoperirii unui nou registru se naște ca gest dintr-o altă deficiență: aceea de a te identifica cu noul registru sau de a ți-lapropria în moduri nelegitime. Aroganța preluării supremației asupra noului „tărâm“ este consecința imediată a unei viziuni deformate, potrivit căreia o „parte“ sau o treaptă din ierarhie este decupată și asumată ca „proprietate“, prin „depășirea“, excluderea ori chiar distrugerea celorlalte părți sau trepte. Oare nu în această paradigmă
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
unei teologii, ci transformarea omului (pentru care sunt chemate să lucreze teologiile). Această înțelegere a ecumenismului ar putea constitui, cred, pasul următor în dezvoltarea comunicării interreligioase. Dar cum se prefigurează această nouă etapă a ecumenismului? De la conflictul interreligios și impunerea supremației unei religii ca religie a puterii, prima treaptă în ierarhia comunicării este cea a toleranței religioase, care presupune anularea de iure a supremației doctrinale a unei religii asupra celorlalte. Superioritatea numerică poate deveni astfel, în lipsa prerogativelor politice, criteriul și instrumentul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
dezvoltarea comunicării interreligioase. Dar cum se prefigurează această nouă etapă a ecumenismului? De la conflictul interreligios și impunerea supremației unei religii ca religie a puterii, prima treaptă în ierarhia comunicării este cea a toleranței religioase, care presupune anularea de iure a supremației doctrinale a unei religii asupra celorlalte. Superioritatea numerică poate deveni astfel, în lipsa prerogativelor politice, criteriul și instrumentul discrimi nării necesare din punctul de vedere al religiei „învinse“, care va refuza, ca primă reacție, „egalitatea“ religiilor. De la toleranța religioasă în varianta
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
conviețuirii tuturor confesiunilor religioase se face lent și întâmpinând opoziția ce vine, evident, dinspre religia care își pierde prerogativele politice. în aceste condiții, lupta pentru autoritate se poate desfășura, odată cu pierderea statutului politic de „primă religie“, doar prin apel la supremația majorității și deci prin încercarea dominării numerice. A păstra și a mări numărul adepților este una dintre pârghiile păstrării autorității politice. în consecință, din punct de vedere oficial se va da câștig de cauză, după cum se cere, ecumenismului, însă în
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
dă recunoașterea cuvenită împrejurărilor nu poate lăsa loc nici diversității"412. Făcând diferența dintre "cunoașterea tehnică" și "cunoașterea practică", gânditorul britanic intenționează să evidențieze faptul că, dacă prima pune accentul pe suveranitatea rațiunii, cea de a doua se întemeiază pe supremația tradiției sau a experienței. Primul tip de cunoaștere este vizibil peste tot acolo unde raportarea la lumea înconjurătoare, deci implicit la lumea socială și politică, urmează anumite prescripții fixe, de natură tehnică, iar cel de-al doilea este prezent atunci când
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
specific de raționalitate. Acesta din urmă se caracterizează, din perspectivă cognitivă, prin neîncrederea față de abstracții, prin considerarea constructelor mintale drept sursă a erorii, prin supoziția ignoranței și failibilității umane, prin imprevizibilitatea viitorului, prin antiintelectualism și, nu în ultimul rând, prin supremația experienței 414. Și totuși, chiar și în aceste condiții, putem vorbi, în cazul conservatorismului, despre un model de raționalitate în măsura în care înțelegem că e vorba de atitudinea rațională de a refuza seducția proiecțiilor utopice, a căror calitate de a fi produse
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
primesc acum o semnificație globală, există tendința de a plasa ideologia fie și în mod implicit în rolul unui instrument al omogenizării culturale la scară planetară. Prefigurată de profeția lui Fukuyama relativă la "sfârșitul istoriei" (care statua, cum am văzut, supremația ideologiei democrat-liberale la nivel global), o asemenea tendință se regăsește, din perspectivă socio-culturală, și în scrierile altor teoreticieni contemporani. Aceștia din urmă au insistat în privința caracterului omogenizator al procesului globalizării, pe care-l asociază postmodernității, fără a-i acorda neapărat
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
rândul lor, ar putea să se întoarcă asupra versiunilor occidentale ale modernității, poate pentru a destabiliza și mai mult hegemonia acesteia"549. În astfel de condiții, devine rezonabil să înțelegem cultura globală nu în sensul omogenizator sau în acela al supremației culturale occidentale, ci mai curând ca pe o cultură a fragmentarului în care subzistă identități diferite. Cultura globală este mai curând multiculturală decât unică în sensul unei totalități -, mai curând diversă decât omogenă. Ce se întâmplă însă cu rolul său
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
All, București, 1998. ILIESCU, Adrian-Paul, Solitude and the Birth of Modernity, New Europe College, București, 1999. ILIESCU, Adrian-Paul, Introducere în politologie, Editura All, București, 2002. ILIESCU, Adrian-Paul, Etică socială și politică, Editura Ars Docendi a Universității București, 2007. ILIESCU, Adrian-Paul, Supremația experienței. Conservatorismul pragmatic viziunea anglo-saxonă, Editura EuroPress Group, București, 2008. JAMESON, Frederic, "Postmodernism, or the cultural logic of late capitalism", în New Left Review, No. 146, 1984. JAMESON, Frederic, "Postmodernism and the market", în Slavoj Žižek (ed.), Mapping Ideology, Verso
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
viitorul nostru". 357 J.W.N. Watkins, " Teoria cunoașterii și politica", în Filosoful-Rege?, ed. cit., p. 136. 358 Idem, pp. 159-160. 359 Ibidem, p. 138. 360 Adrian-Paul Iliescu, Conservatorismul anglo-saxon, Editura ALL, București, 1994, pp. 146-155, precum și, de același autor, Supremația experienței. Conservatorismul pragmatic viziunea anglo-saxonă, Editura EuroPress Group, București, 2008, pp. 216-227. 361 Anton Carpinschi, Doctrine politice contemporane. Tipologii, dinamică, perspective, Editura Moldova, Iași, 1992, p. 13. 362 De altfel, exegezele contemporane cu privire la caracterul explicației din științele socio-umane subliniază că
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
accesibile pentru o populație din ce în ce mai numeroasă. -a doua revoluție industrială a început după 1880 datorită: o descoperirii și folosirii unor noi surse de energie: electricitatea, petrolul, gazele naturale; o dezvoltării industriei siderurgice a fierului și oțelului. -la sfârșitul sec. XIX supremația economică a Angliei a luat sfârșit, locul ei fiind luat de : o Germania în Europa; o SUA în lume. Urbanizarea și orașele -În sec. XIX activitățile industriale, comerciale și bancare au devenit urbane: o numărul angajaților în aceste domenii a
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]