162,438 matches
-
vorbitori să ia contact prin engleză cu unele cuvinte de origine franceză: modificînd astfel o tendință care s-a manifestat timp de decenii în sens invers. Dicționarele noastre vor trebui să țină seama de acest nou context sociocultural. Urmînd principiul sursei imediate, ele indică etimologii și uneori și pronunții vag derutante. în urma constatării (în genere justificate) că multe englezisme au pătruns în română, mai ales în prima jumătate a secolului al XX-lea, prin filieră franceză (Th. Hristea a demonstrat în
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
au pătruns în română, mai ales în prima jumătate a secolului al XX-lea, prin filieră franceză (Th. Hristea a demonstrat în multe cazuri acest proces, analizînd forma sau sensurile particulare ale unor împrumuturi), lucrările lexicografice românești au emfatizat această sursă. Presupun că se va simți în curînd o tendință de reechilibrare a raportului dintre influențe, chiar extinsă asupra trecutului (întotdeauna reinterpretabil!). Un caz interesant mi se pare de pildă cel al substantivului bluf "minciună, înșelătorie vizînd intimidarea adversarului": termenul e
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
Un caz interesant mi se pare de pildă cel al substantivului bluf "minciună, înșelătorie vizînd intimidarea adversarului": termenul e înregistrat în Dicționarul limbii române moderne (= DLRM, 1958), fără indicație de pronunție, ca provenind din engl. bluff. în DEX 1975, ideea sursei englezești se păstrează, dar e prezentă transcrierea fonetică șblöfț, pe care o reia și Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (= DOOM, 1982), cu precizarea că e vorba de pronunția franceză (cuvîntul e deci interpretat ca venind prin filiera respectivă). în ediția
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
franceză: ca termen legat de jocul de cărți, în primul rînd de pocher. Dar jocul însuși e internațional, și de altfel tratarea denumirii sale în dicționarele noastre e, în ciuda principiului etimologiei multiple, derutantă. în DLRM, pentru pocher e indicată ca sursă franceza (cu precizarea că acolo vine din engl. poker), ceea ce nu se explică accentuarea cuvîntului românesc; în DEX 1975 și 1996, sursa apare ca dublă - franceza și engleza. Dicționarul limbii române (DLR), în volumul apărut în 1977, reconstituie cu totul
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
denumirii sale în dicționarele noastre e, în ciuda principiului etimologiei multiple, derutantă. în DLRM, pentru pocher e indicată ca sursă franceza (cu precizarea că acolo vine din engl. poker), ceea ce nu se explică accentuarea cuvîntului românesc; în DEX 1975 și 1996, sursa apare ca dublă - franceza și engleza. Dicționarul limbii române (DLR), în volumul apărut în 1977, reconstituie cu totul altfel etimologia: bazîndu-se probabil pe formă, pe accentuare, dar și pe istoria propagării jocurilor de cărți în societatea românească, sursele indicate sînt
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
și 1996, sursa apare ca dublă - franceza și engleza. Dicționarul limbii române (DLR), în volumul apărut în 1977, reconstituie cu totul altfel etimologia: bazîndu-se probabil pe formă, pe accentuare, dar și pe istoria propagării jocurilor de cărți în societatea românească, sursele indicate sînt, în ordine: neogreaca, germana, rusa (cu forme aproape identice), pe ultimul loc franceza, nicăieri engleza. Un alt exemplu de concurență a surselor sau mai curînd a interpretărilor este adjectivul familiar freș: înregistrat în DEX 1996 (cu definiția "care
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
probabil pe formă, pe accentuare, dar și pe istoria propagării jocurilor de cărți în societatea românească, sursele indicate sînt, în ordine: neogreaca, germana, rusa (cu forme aproape identice), pe ultimul loc franceza, nicăieri engleza. Un alt exemplu de concurență a surselor sau mai curînd a interpretărilor este adjectivul familiar freș: înregistrat în DEX 1996 (cu definiția "care nu este obosit; vioi"; "care exprimă prospețime, sănătate, tinerețe") ca provenind exclusiv din fr. fraîche (forma feminină a adjectivului frais). Un citat din presa
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
căznindu-se, cu mari eforturi, să depună balonul țuguiat pe linia de fund a francezilor, să înscrie eseul. O zbatere la fel de dramatică și de pasionantă ca a somonilor jupuiți, schimonosiți, jigăriți, desfigurați de marșul lor îndărătnic de a ajunge la sursă, să-și facă datoria lor biologică, iar specia s-o ia din nou de la capăt. Pentru urșii, vulpile care așteaptă pe malurile lacului Frazier, este o joacă să prindă peștii istoviți, hămesiți, și pe care îi iau în gheare cu
Somonii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15831_a_17156]
-
durata războiului din Afganistan s-a numărat și vrăjitoarea Cireșica. Aceasta a prezis că va fi un conflict de lungă durată. Independent, ziar altfel bine informat și care ține o dreaptă măsură între știrea de senzație și știrea serioasă, din surse verificate, de această dată a cam încurcat borcanele. * Revenind la evenimente fără precedent, iată că senatorii din opoziția democratică l-au avertizat pe președintele Camerei superioare a Parlamentului că refuză să facă parte din delegația parlamentară care urmează să viziteze
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
Duby o consacră, modest și admirativ, doamnelor care zilele acestea au împlinit nouă sute de ani. Formularea în sine este însă de bun augur, lăsându-ne să bănuim nu un autor complexat de dificultățile subiectului, ci unul relaxat și stăpân pe sursele sale. Despre care afirmă că sunt și puține, și deformate de o sensibilitate tipic și exclusivist masculină. Natura feminină rămâne mai ascunsă ca oricând - ea se dezvăluie numai la capătul a numeroase și subtile intermedieri. Volumul este alcătuit din trei
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
de planurile de autor, prin complexitatea sa intrinsecă, dat fiind uriașul volum al exegezei de parcurs pentru Hegel și Nietzsche, precum și vastitatea explicațiilor asupra condiției istorice a evreilor. Principalul avantaj al unei asemenea cărți este cel al accesului critic la surse, mai ales cu privire la probleme care au fost dezbătute vreme îndelungată. S-ar putea spune că, dincolo de miza profundă a textului și de un interes mai mult sau mai puțin specializat, există și un câștig în planul unei bune și limpezi
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
o constituie volumul Țiganii din România. O minoritate în tranziție de Emmanuelle Pons, apărut la aceeași editură, Compania. El este rodul unui studiu de câteva luni realizat în România. Uzând de o varietate largă și flexibilă de documente și de surse, fără a încărca însă textul până la a-l face stufos, autoarea expune convingător și alert o problematică dintre cele mai spinoase. Atenția sa se concentrează asupra ultimilor zece ani, dar cauzele sunt indicate adesea ca istorice, reperate ori într-un
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
le-ați scris în plină epocă a structuralismului. Cele care au urmat sunt la fel de înrădăcinate în acest demers? M-am aflat, firește, în centrul discuțiilor despre structuralism. Am citit operele lui Barthes, Lévy-Strauss, Lacan, interesându-mă, în mod special, de surse. Am păstrat o anume distanță față de acest mod de gândire, pe care l-am găsit mereu fertil, dar prea închis în sine, în pericol de a forma o nouă scolastică pe cale de a friza ridicolul. Cărțile mele recente sunt și
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
nu mă întreabă/ cum arată o zi din viața mea/ și, în general, / cu mațele chiorăind, / cu mintea amputată" (Filipică). Este o lecție foarte importantă pe care poeta mărturisește indirect că a învățat-o de la Sylvia Plath. Biografismul este o sursă a imaginii dure, mai mult decît a autoironiei. Confesiunea dură exprimă stagnarea încăpățînată într-o singură stare (o confesine care nu dorește absolvire) - pentru poeta noastră înseamnă eliminarea "evoluției" poetice, eliminarea "etapelor" ("E greu să fii copilul pocit al lui
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
o singură stare (o confesine care nu dorește absolvire) - pentru poeta noastră înseamnă eliminarea "evoluției" poetice, eliminarea "etapelor" ("E greu să fii copilul pocit al lui Darwin"). Poemele Marianei Marin sînt extraordinare de la debut pînă acum, fără sincope. O altă sursă importantă a durității este distrugerea imaginii tradiționale a feminității: "De-aș avea și eu o traumă ca pojarul, / o răpăială de ploaie de vară, / o nevroză ca o mătase, / după care ești și mai iubită; / o nevroză ca un abur
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
Nicolae Manolescu La prima vedere pare forțată asocierea dintre personajul Furtunii lui Shakespeare și talibanii afgani aflați de cîtva timp în centrul atenției întregii lumi. Se pare că dramaturgul elisabetan a avut drept sursă pentru Caliban (fiu al unui demon marin, pește sau amfibie) eseul lui Montaigne despre canibali, schimbînd, în numele personajului, două consoane între ele. Talib înseamnă în arabă student coranic. în timpul războiului împotriva sovieticilor, studenții teologi de la Kabul au organizat o mișcare
Caliban și Taliban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15836_a_17161]
-
ediție bilingvă, franceză-română, traducerea aparținând Elenei Bulai. În Umbre și lumini ( Amintirile unei prințese moldave) autoarea își asumă o intenție artistică, acceptându-și rolul de povestitoare, chiar dacă nu vrea să pozeze în scriitor. Peste patru sute de pagini pot constitui o sursă documentară pentru cititorul interesat de evoluția societății românești și din alte părți, de-a lungul unui secol, de pe la 1850 până în 1958. Dar importantă este, în primul rând, viziunea proprie asupra vieții trăite și asupra lumii cunoscute, din care transpare o
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
Puterea acuzînd-o de vechi colaborări cu terorismul internațional. Agențiile internaționale de presă îi preiau afirmațiile, dar nu uită s prrecizeze ce hram poartă autorul lor. Există însă și ziariști care fac afirmații asemănătoare acelora formulate de CVTudor pornind de la alte surse de informare. Surse care, luate la bani mărunți, nu produc dovezi, ci scenarii. Scenarii care nu trebuie ignorate, dar a căror importanță trebuie privită cu prudență într-un asemenea moment. Partidul de guvernămînt are, oricum, destule alte probleme de credibilitate
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15849_a_17174]
-
vechi colaborări cu terorismul internațional. Agențiile internaționale de presă îi preiau afirmațiile, dar nu uită s prrecizeze ce hram poartă autorul lor. Există însă și ziariști care fac afirmații asemănătoare acelora formulate de CVTudor pornind de la alte surse de informare. Surse care, luate la bani mărunți, nu produc dovezi, ci scenarii. Scenarii care nu trebuie ignorate, dar a căror importanță trebuie privită cu prudență într-un asemenea moment. Partidul de guvernămînt are, oricum, destule alte probleme de credibilitate în relația sa
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15849_a_17174]
-
Romanul din lumea diplomaților ar merita din plin să vadă lumina tiparului. De la Externe este forțat să plece, când noul ministru - Ana Pauker - și-a propus "să curețe tot ministerul de elementele vechi". A fost obligat să-și găsească alte surse de existență. Lucrează un timp la Ministerul Comunicațiilor. Și-a ajutat foarte mult soția, cunoscuta ceramistă Cecilia Botez - pentru prieteni și apropiați Lita Botez. Când l-am cunoscut în 1961, la Muzeul "Frederick și Cecilia Cuțescu Storck" din București, strada
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
preferința pentru una din construcții e influențată de existența altor structuri asemănătoare, de utilizările specifice ale prepozițiilor. De pildă, în italiană poate juca un rol în folosirea lui su ("pe") faptul că aceasta e prepoziția care se folosește și pentru sursa jurnalistică, pentru spațiul paginii de ziar ("sul giornale" = în ziar). Evident, contează și sensurile verbul regent - de pildă, în română, cu verbul a căuta e mult mai frecventă prepoziția în ("Programul de căutare în Internet"; "Căutați în Internet"), iar cu
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
mai fastă din istoria orașului, m-au ajutat să-l înving". Să fie vorba într-adevăr de un "handicap"? Credem, dimpotrivă, că exegetul și-a constituit personalitatea specifică tocmai din zestrea țărănească, expurgată, desigur, de scoriile subliteraturii menționate, captată la sursele ei adînci, moralmente și stilistic formatoare. Cum am putea înțelege altminteri aerul său hîtru-spiritual, bonomia sa ironică, înclinația spre epic, trăsături ce ne poartă gîndul, așa cum am arătat și cu mai vechi prilejuri, către străluciții fii ai satului românesc care
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
nu e scos în afara legii. De asemenea, nu era treaba lui Paul Grigoriu să-l întrebe ce CVTudor dacă are probe pentru cele spuse. El l-a întrebat, pentru a edifica opinia publică, dacă susține în continuare ceea ce devenise deja sursa unui scandal politic. Grigoriu și-a făcut datoria, din punctul de vedere al Cronicarului. Mai rămîne ca Președinția, Parchetul General etc. etc. să-și facă datoria și ele. Cei care au cerut sancționarea realizatorului Sfertul Academic dau o incredibilă dovadă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
Rămîne de văzut dacă și merită un astfel de tratament mediatic. Prima observație ar fi aceea că povestirile sînt clar separate tematic. În cîteva dintre ele se face simțită o puternică filieră (tematică) rurală de subiecte și de atmosferă. Dacă sursa este autobiografică sau nu, nici nu mai contează. Pentru că sînt evidente rădăcinile în tradiția literaturii române. Avem tone de proză orientată tematic spre lumea rurală chiar și după cel de-al doilea război mondial. Scriitorul român este încă atras de
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
evoluție semantică destul de transparentă, nașpa e unul inexistent în afara limbajului argotic și are o etimologie neclară. Le apropie totuși trăsăturile formale și funcționale: ambele sînt invariabile chiar în uzul lor adjectival; ambele apar și ca adverbe. în cazul lui marfă, sursa caracterului invariabil e schimbarea valorii gramaticale; în cazul lui nașpa, trunchierea. Nașpa are, ca și mișto (cuvîntul-emblemă al argoului românesc, rămas în uzul principal invariabil, deși i s-au format un feminin - miștoacă - și cel puțin un diminutiv acordabil, miștocuț
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]