7,135 matches
-
evenimente se ofereau festinuri din cele mai reușite, bineînțeles urmate de interpretări din Properțiu sau din alt poet antic. Gulimănescu nu părea să vadă în viața intelectuală decât împlinirea exactă a unei funcții și de aceea nu căuta să se sustragă nici unei obligații oficiale. O convocare, chiar ratată, nota cel puțin prezența lui Gulimănescu. - Vii mâine la consiliu? Îl întreba un coleg. - Se poate să nu viu?! Avea de altfel aprehensiunea vagă că o lipsă poate să-i atragă vreo reținere
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cauză. Dan Bogdan, în mod obișnuit, nu ieșea cu bani la el, având în portmoneu sume derizorii. În momentul asasinării avea în buzunar treizeci și doi de lei în mărunțiș și cinci sute de lei în portofoliu. Nu i se sustrăsese nimic, totul fusese găsit neatins, până și batista. În buzunarul demiului i se descoperiră o cutie de penițe noi, două gume și cinci creioane Castell neascuțite. Secretarul facultății lămuri lucrul. Un furnizor de materiale de birou al lui Dan Bogdan
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
inventarul Așezământului Boldescu-Kapri la nr. 146. Văzând fotografia stiletului din albumul de reproduceri fotografice ale obiectelor din muzeu, pe care îl posedăm, m-am convins că este identic cu piesa pe care mi-ați arătat-o. Ea a fost probabil sustrasă din colecția noastră. Spre confruntare, vă înaintez o copie fotografică a obiectului, rugîndu-vă să ne comunicați în ce chip am putea reintra în G. Călinescu posesia stiletului, care aparține unui muzeu de stat. Cu cele mai etc. Dinu Gaittany." Interogatorul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să existe o similitudine, cu un termen îngrozitor mutilat, și accentul de sinceritate al lui Tudorel îi aducea aminte de vechile lui exaltări. Însă Tudorel aparținea, după el, nu mai puțin unei patologii triste, admițând că nimic excepțional nu se sustrage unei anumite psihopatii. Tudorel se asemăna, după el, cu dublul doctorului Jekyll, numit mister Hyde, dintr-o nuvelă senzațională de R.L. Stevenson. Doctorul, convins că în el există două entități, una bună și alta rea, luase un medicament cu care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui de breaslă, exprima cu mai multă agitație o stare de spirit comună. Lângă G. Călinescu sofaua lui Saferian se găseau două mormane de covoare persane întoarse pe dos și împăturite, alese de el personal din piesele cele mai bune, sustrase din emoție estetică circulației comerciale. Afară de aceasta, așezat pe dușumea se vedea un glob terestru așa de mare, încît de pe sofa Saferian îl putea învîrti cu mâna și contempla. I-l adusese Demirgian, dintr-un fond de mobile vechi. Manigomian
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
într-o economie mondială tot mai globalizată, transformându-se în scurtă vreme nu numai în cea mai gravă criză economică postbelică, dar și în prima criză care prefigurează o reașezare a ordinii economice mondiale. România nu s-ar fi putut sustrage acestui tăvălug, dar, în plus, a fost dezavantajată de lipsa de viziune și responsabilitate politică în perioada de creștere. Pe lângă efectele evidente de scădere a producției, creștere a șomajului, deteriorare a nivelului de trai și sporire a incertitudinii și instabilității
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
negustori dau dovadă de mai multă imaginație decât CFHBC în alegerea culorilor stofelor, însă acest lucru nu este esențial. Buticul CFHBC este punctul de focalizare a urii populare împotriva companiei: cum apare un mijloc, de orice fel, de ai se sustrage, acesta este de îndată fructificat... chiar dacă prețurile sunt mai ridicate. În plus, negustorul ambulant oferă ceea ce clientului de la sat îi lipsește cel mai mult: un contact personal în schimbul comercial; într-un butic (unde gestionarul este în general analfabet este o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în totalitate în cadrul economiei comerciale, supraviețuirea însăși a indivizilor e pusă sub semnul întrebării în schimbul monetar; este vorba de acele nevoi de nesuprimat care duc la eliminarea fizică atunci când nu sunt satisfăcute. Este o constrângere căreia nu i te poți sustrage, și acest fond de constrângere marchează toate aspectele consumului. În partea de nord a statului Congo, hrana este aproape în exclusivitate cea care pune în cauză supraviețuirea (și nu, ca în Europa, cei trei factori: hrana, îmbrăcămintea și locuința). Să
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Hedoux, "Sociabilité minière et changement social à Sallaumines et à Noyelles-sous-Lens", Revue du Nord, LXIV, 253, 1982, pp. 363-464. 105 Calificările ocupă un loc central în mizele legate de reconversie, de inserția pe piața muncii, de tentativele de a se sustrage inferiorității sociale sau relegării etc. Despre un alt "bazin" monoindustrial în declin, cf. studiul lui S. Beaud și M. Pialloux, Retour sur la condition ouvrière. Enquêtes aux usines Peugeot de Sochaux-Montbéliard, Fayard, Paris, 1999. 106 A. Orléan, 1999, op. cit. Cf.
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
discuție de exemplu, pasajul de început din Poveste, Imitație, izbitor, prin concretețea lui analitică și descriptivă, prin prospețimea modului în care funcționează așazisa tehnică a ,,privirii’’. Situat într-un context narativ structurat de aura sacralității, momentul vânătorii ni se prezintă sustrăgându-se metodic oricărei înfiorături mitizante, prezența miracolului ca sursă a fantasticului nu mai poate beneficia aici de un regim ,,normal’’. În ,,basmul nuvelistic’’ caragialian, momentul miraculos-fantastic are semnificația unei apariții incidentale, care fisurează materia realistă a narațiunii, perturbându-i cursul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
carbon. Astfel, rezultatele demonstrează că un rol foarte important îl are convingerea pacienților cu tulburare de panică asupra modului în care își pot controla simptomele. Într-un alt studiu, cercetătorii au examinat dacă oamenii cu atac de panică se pot sustrage de la a avea un atac, chiar după ce au inhalat dioxid de carbon, având alături de ei o persoană "de siguranță". Persoanele care au fost expuse dioxidului de carbon, având alături o persoană de încredere au fost mult mai puțin expuși la
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
etici a responsabilității și a unei etici a convingerii: generațiile devin depozitarele și păzitoarele unui lucru care le depășește, ale unei cauze pe care o apără; asistăm, în plus, la o trecere la alt regim de proprietate: anumite bunuri sunt sustrase oricărei înstrăinări private și puse la dispoziția colectivității în ansamblu. Nimeni nu și le poate însuși. Sociologia valorilor și neutralitatea axiologică Angajându-se într-o cercetare asupra formării valorilor și proceselor de valorizare, asupra efectelor calificărilor produse, sociologul se confruntă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
dacă intervenția publică se interpune între proprietatea protejată și proprietarul ei și se traduce juridic prin restricția de înstrăinare a bunului individual, această operațiune nu poate fi legitimată decât în numele intereselor superioare ale națiunii. Pornind de aici, acest bun este sustras (în parte) de la actul contractual și de la schimbul pe piață. El este supus controlului administrativ și experților delegați de stat. Este astfel creată o normă care reglementează conduita indivizilor și a colectivelor (proprietar, șef de șantier și de lucrări, asociație
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a conserva, fie în starea actuală, fie prin simpla restaurare a unui statu quo ante cum a fost cazul Centrului de Artă Plastică Contemporană din Bordeaux, conservat ca antrepozit tocmai fiindcă fusese transformat în muzeu). Astfel, statul nu ezită să sustragă bunurile din dreptul comun sau din cel comercial. El defiscalizează, în parte, bunurile și locurile. În cercetarea sa despre excepționalitatea bunurilor culturale, juristul Jean-François Poli (1996) arată, în primul rând, că protejarea înseamnă integrare în patrimoniul național. Astfel, controlul deplasărilor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
este peste tot, ele alimentează munca în cele patruzeci de mii de comune ale Franței; acționează ca o legătură care reține pe fiecare pe pământul său natal; se răspândesc asupra tuturor muncitorilor posibili și asupra tuturor industriilor imaginabile. Dacă statul, sustrăgând aceste 50 de milioane cetățenilor, îi acumulează și îi cheltuie într-un punct dat, el atrage în acest punct o cantitate proporțională de muncă deplasată, un număr corespunzător de muncitori dezrădăcinați, o populație flotantă, declasată și îndrăznesc să spun periculoasă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fast și zarvă. Ce recunoștință își cumpără el printre tapițeri, fabricanții de trăsuri, vânzătorii de cai și cofetari? Aceste judecăți, funeste în ceea ce privește morala, sunt întemeiate pe faptul că există un lucru care frapează: cheltuiala risipitorului; și un altul care se sustrage privirii: cheltuiala egală și chiar superioară a economului. Dar lucrurile au fost atât de admirabil aranjate de către divinul inventator al ordinii sociale, că în această privință, ca în toate celelalte, Economia politică și Morala, departe de a-și cauza prejudicii
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
dimpotrivă, fără ca conștiința să fie neliniștită de acest lucru, ceea ce nu poate decât să slăbească sentimentul moral în sânul unui popor. Cu curaj și cu prudență, este posibil să ne punem la adăpostul spolierii contrare legilor. Nimic nu se poate sustrage spolierii legale. Dacă cineva încearcă acest lucru, care este spectacolul trist ce se oferă societății? Un spoliator înarmat cu legea, o victimă rezistând legii. Când, sub pretextul fraternității, Codul impune cetățenilor sacrificii reciproce, natura umană nu își pierde prin acest
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
următoarele: bogăția constă, de manieră unică și exclusivă, în numerar; ce concluzie trageți din acest lucru? Aș trage concluzia că nu există alt mijloc pentru mine de a-mi îmbogăți poporul, sau pentru ca acesta să se îmbogățească pe sine, decât sustrăgând numerar de la alte popoare. Adică să le sărăciți. Cea dintâi consecință la care ați ajunge ar fi deci aceasta: o națiune nu poate câștiga decât ceea ce altă națiune pierde. Această axiomă are în favoarea ei autoritatea lui Bacon 39 și Montaigne
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mult numerar pentru a cumpăra și nimic de cumpărat. Este tot sistemul al cărui simbol este Midas 42. Aurul care intră implică un lucru util care iese, sunt de acord, este un avantaj și, sub acest raport, există o satisfacție sustrasă țării. Dar nu este ea înlocuită cu un avantaj? Și câte noi satisfacții nu va produce acest aur, circulând din mână în mână, provocând munca și industria, până ca, în sfârșit, să iasă la rândul său și să implice intrarea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acest lucru fără a viola proprietatea. Un al treilea reclamă educația gratuită la toate nivelurile; gratuită! adică pe cheltuiala contribuabililor. Un al patrulea cere ca statul să subvenționeze asociațiile de lucrători, teatrele, artiștii etc. Dar subvențiile înseamnă tot atâta valoare sustrasă de la cei care au câștigat-o în mod legitim. Un al cincilea nu are liniște deoarece statul nu a făcut să crească în mod artificial prețul unui produs în avantajul celui care îl vinde; dar este în detrimentul celui care îl
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
recunosc ca superioară, hotarul pe care ea mi-l conferă nu este acceptat, ci impus. Silnicia hotarului și a hotărârii luate pentru mine derivă din conștiința inferiorității instanței care decide prin raport cu instanța care sânt eu. Tocmai pentru că îmi sustrage posibilitatea de a fi eu, umilința îmi semnalează, în formă negativă, granița de unde trebuie să încep să fiu ca produs al deciziei mele. La fel, tocmai pentru că se răzvrătește împotriva părții din mine care premerge libertății mele și pe care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o schimonosire a ei, nu ar fi cu putință. Prostia este aberația care a primit o consacrare afectivă, iar prostul, un rătăcitor îndrăgostit de rătăcirea lui. Pentru că este o eroare consacrată afectiv, bazată pe iubirea mea de mine, prostia se sustrage criticii permanente a intelectului și tocmai de aceea ea devine și rămâne prostie. Opțiunea mea, demersul meu sânt eronate, dar, pentru că sânt ale mele, ele sânt din capul locului investite afectiv și acceptate ca atare. Eu nu mă recunosc decât
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
libertatea care mi-a fost dată? Și atunci, pot eu răspunde pentru ceva care mi-a fost dat fără voia mea și fără să cunosc nici identitatea donatorului și nici sensul donației lui? Dar, pe de altă parte, a mă sustrage acestei întrebări ar însemna să așez libertatea - și întreaga mea existență - pe terenul lipsei de sens. A recunoaște absurdul conferirii libertății mă poate desigur absolvi de obligația de a da un răspuns, și astfel de a fi răspunzător. Și totuși
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
din afară, și dacă această stavilă nu există, văzul se unește în mod spontan cu emblema fizică a infinitului, care este orizontul. Ca să te bucuri cu adevărat de corporalitate, trebuie să o supui tactil; dintre arte, sculptura este singura care sustrage tactilul din sfera pragmaticului, îi dă o demnitate estetică și îl revalidează în spirit. Statuile eline, oarbe toate, poartă în ele nu numai limitația, forma, ci și principiul contemplării ei. Numai în această dobândită orbire devine limpede intenția de a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ar fi suficiente o permanentă trezie a minții și simpla tenacitate - capacitatea primordială a oricărui evanghelist, a biografului lui Ignațiu sau a lui Eckermann, care, ea singură, a fost de ajuns pentru a izola o experiență unică și a o sustrage indistincției fundamentale care stăruie asupra actelor vieții. Nu e totuși cu putință mai mult? În jurnalul lui Eckermann nemulțumește tocmai faptul că autorul lui nu e decât un documentarist, un partener fără destin la o aventură la care nu știe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]