4,883 matches
-
și politică a locurilor În care se găsește și, cu timpul, Își va adînci această caracteristică. Încă din primele secole, alături de acele spații de studiu născute din adunarea spon tană a maeștrilor și elevilor, apar altele care provin din voința suveranilor, ale administrațiilor orășenești. Fede rico II a fondat În 1224 Universitatea din Napoli, iar orașul Vercelli a decis În 1228, cu orgoliu, să se Înzes treze cu o instituție de studiu. Încă din aceste prime inițiative de Întemeiere, dependența universităților
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
XV-lea, universitatea Începe să devină tot mai clar o insti tuție a statului. Aceasta nu Înseamnă că marile așeză minte Își pierd caracterul și ambițiile cosmo po lite: este Însă evident că orașele ca formă administrativă, precum și principii și suveranii, Încep să dezvolte o politică de plasare a universității În serviciul exigențelor unui mediu politic teritorial precis: În fiecare centru orășenesc, aceasta trebuie să furnizeze societății medici, avocați, notari, profesori și, În administrația publică, funcțio nari cu o bună pregătire
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
1977: Cap. 4; Cronin 1999: Cap. 1). Statul teritorial suveran este un exemplu de construcție la scară sistemică a unei identități a unității (compară Cronin 1999; Reus-Smit 1999). Ca să luăm un exemplu simplu, atitudinea față de teritoriu este foarte diferită între suveranii dinastici din modernitatea timpurie și statele suverane naționale teritoriale de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din secolul al XX-lea. (Despre importanța generală a identității în gândirea politică internațională vezi Keene, 2005.) Realiștii structurali nu au totuși o bază
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
reciproc incompatibile. Multe războaie au fost duse de state pentru a-și îndeplini scopurile mercantiliste. După părerea lui Carr, "scopul mercantilismului... nu era să promoveze bunăstarea comunității și a membrilor săi, ci să mărească puterea statului, a cărei încarnare era suveranul... bogăția era sursa puterii, sau, mai exact, a capacității de a purta război". Până la războaiele napoleoniene, "bunăstarea, concepută în forma sa cea mai simplă ca metal prețios, era adusă în interiorul țării prin exporturi; iar, din moment ce în concepția statică asupra societății
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
2000: 121). Edkins, Dillon și Reid se folosesc de un argument influent și consistent aparținând filozofului italian Giorgio Agamben în Homo Sacer: Sovereign Power and Bare Life (1998). Urmându-l pe Carl Schmitt, Agamben spune că suveranitatea este esența politicului. Suveranul pretinde că are dreptul să decidă excepția. Acest fapt conduce, între alte lucruri, la dreptul suveranului de a decide cine este inclus și cine este exclus din comunitatea politică. Dacă una din preocupările principale ale teoriei critice (așa cum s-a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
italian Giorgio Agamben în Homo Sacer: Sovereign Power and Bare Life (1998). Urmându-l pe Carl Schmitt, Agamben spune că suveranitatea este esența politicului. Suveranul pretinde că are dreptul să decidă excepția. Acest fapt conduce, între alte lucruri, la dreptul suveranului de a decide cine este inclus și cine este exclus din comunitatea politică. Dacă una din preocupările principale ale teoriei critice (așa cum s-a subliniat în Capitolul 6) este examinarea posiblităților de a obține forme mai inclusive ale comunității, Agamben
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lor mascaradă. Iată-i, fiecare cu coroana și sceptrul său de pietre scumpe, măcar de lemn și ciobulețe de sticlă colorată, dacă nu nici atât, măcar de carton și peticele de hârtie văpsită. Între ei nici unul mai mare: toți egali de suverani! Vezi ce splendid cortej și ce larmă haotică, în care nu se mai distinge nici o figură și nici un glas, în care nu mai poți ști cine merită să fie salutat de tine cu o respectuoasă mișcare de coadă, sau lătrat
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
predilecte, cum ar fi, de pildă, antonomaza, o armă a pamfletarului-ironist care se folosește de expresii, toate traducând orgoliul nemăsurat al savantului, grandilocvența ideologului și egocentrismul său în viața publică sau pretențiile literatului: "superomul unanim", "marele nostru Rabbi", "Apostolul neamului", "suveran al creierului românesc", "Dascălul nostru, al tuturora" etc. Pamfletarul, expert în portretistica satirică sau alegorică, în care imaginea hiperbolică e figura de bază, recurge, aici, la tehnici descriptive specifice polemistului, bazate pe ironie subversivă, cum ar fi acumularea: "la domnul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
convoacă la Deva, În 1288, prima Adunare obștească (Congregația generală), la care participă nobili din cele 7 comitate, clerul superior, orășenii și reprezentanții țărănimii libere. Ultimul voievod amintit Își constituie În cetatea Deva o adevărată curte, unde primește soli ai suveranilor străini. Kan profită de criza politică declanșată de stingerea dinastiei Arpadiene pentru a-și exercita atributele de șef al unui stat autonom: stăpânește cetăți, orașe și domenii interne și Încheie Înțelegeri cu țări de sine stătătoare. Curând, Angevinii readuc Transilvania
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
din 12 boieri. Sigismund intervine În Moldova, Îl Înlocuiește pe Aron Vodă cu Ștefan Răzvan. La 3 iunie 1595 , la Alba Iulia, el a Încheiat și cu aceasta un tratat asemănător celui din 20 mai, astfel principele Transilvaniei a devenit suveranul Țărilor Române extracarpatice. I. Campania antiotomană din 1595 Între 14-17 august 1595 oastea otomană condusă de Sinan-pașa a trecut Dunărea la Giurgiu. Confruntarea decisivă pregătită de turci a avut loc la Călugăreni la 13/ 23 august 1595, Încheindu-se cu
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
proiect de lege rurală și un proiect de lege electorală, centralizarea trebuia să se Încheie prin constituirea la București a Adunării unice și a guvernului unic. Vizita domnitorului la Constantinopol În septembrie 1860, unde a fost primit ca un adevărat suveran, a contribuit la realizarea unui climat internațional favorabil Îndeplinirii năzuințelor românești. Poarta se mai opunea Încă. La Conferința de la Constantinopol, organizată la sfârșitul anului 1861, Marile Puteri au convins sultanul să emită un firman prin care să recunoască oficial unirea
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
State independente. PRINCIPALELE INSTITUȚII ALE STATULUI ROMÂN MODERN ȘI PARTIDELE POLITICE Sistemul politic al României moderne a avut la bază constituția din 1866, care a creat fundamentul democratic al vieții politice. România a intrat În rândul monarhiilor constituționale, În cadrul cărora suveranul era doar arbitru și factor de echilibru. Rolul principal Îl aveau partidele politice, care din 1895 au venit la putere prin mecanismul alternanței la guvernare. I. Monarhia Rolul monarhiei În istoria României moderne a fost fundamental. Domnitorul, apoi regele Își
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
imediate și a procedurilor de îmbălsămare, se produce mai repede decât durata materială cerută pentru expunere, transportarea cadavrului la Saint-Denis (mai ales pentru cei uciși pe pământ străin) și organizarea oficială a înmormântării. De unde utilitatea unei efigii exacte, veriste, a suveranului dispărut (Clouet a confecționat el însuși manechinul lui Francisc I). Purtând toate veșmintele și însemnele puterii, ea va prezida vreme de patruzeci de zile mesele și ceremoniile de la Curte. Doar ea primește omagii și, atâta timp cât efigia este expusă, noul rege
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
spațiului juridico-instituțional, ea devitalizează corpurile regulatoare ale republicii parlament, justiție, școală, presă scrisă. Departe de a prelungi parlamentul, studioul de televiziune ajunge să-i ia locul, iar acest transfer de suveranitate îi deposedează de prerogative pe delegații regulamentar aleși ai Suveranului, în beneficiul mediocraților și a "imaginerilor" nealeși care le contestă acum mandatarilor poporului facultatea de a fixa ordinea de zi a dezbaterilor naționale (acest agenda setting care e veritabilul semn al puterii în arena internațională și internă). E sănătos ca
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
dacă de mici copii își văd persoana în relație cu statul și-și percep existența ca parte a acestuia, ei vor putea să se identifice cu acest mare tot... Educația publică supusă regulilor prezentate de guvern și magistrații stabiliți de suveran este una din maximele fundamentale ale guvernelor populare sau legitime, spunea J.J. Rousseau, iar E. Durkheim întărea: "Ceea ce face autoritatea preotului este înalta idee pe care el o are despre misiunea sa, căci el vorbește în numele lui Dumnezeu în care
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
constrânge opțiunile statelor-națiune520. Ce se întâmplă însă cu principiul suveranității, odată cu acest avans al forțelor globalizării? Doctrina suveranității e concepută ca având două aspecte diferite. Este vorba despre aspectul intern, care implică ideea că un anumit corp politic, instituit ca suveran, exercită puterea legală într-o societate particulară, și aspectul extern, ce sugerează că nu există nicio altă autoritate dincolo de aceea a statului-națiune. Procesul globalizării, care exercită presiuni asupra statului-națiune și, ulterior, asupra principiilor sale fundamentale de constituire presupune și o
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
singur stat indivizibil, sub denumirea de România“ (art.1); România era principat constituțional ereditar, condus de domn; art.82 preciza că puterile constituționale ale domnului erau ereditare în linie directă, masculină, în favoarea prințului Carol de Hohenzollern;era condus după principiul “suveranul domnește dar nu guvernează“. b) Pricipiul separării puterilor în stat preciza: Puterea legislativă era deținută de: Parlament instituție bicamerală formată din Adunarea Deputaților și Senat, care: avea drept de autoconducere; discuta și aproba legile; interpela guvernul; răspundea la mesajul Tronului
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
guvern și domn: o Guvernul alcătuit din miniștri, executa deciziile luate de Parlament. o Domnul numea și revoca miniștri; avea dreptul de a emite monedă; încheia tratate în numele statului român; numea ambasadori și primea scrisori de acreditare; orice act al suveranului trebuia contrasemnat de ministrul de resort. Puterea judecătorească era deținută de: o Instanțe judecătorești o Domn avea drept de amnistie în materie de politică și de grațiere Constituția din 1923 a fost un act fundamental cu un pronunțat caracter democratic
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
fost votată la 13 aprilie 1948 de Marea Adunare Națională, având 10 titluri și 105 articole; consfințea noua titulatură a statului - „Republica Populară România este un stat popular, unitar, independent și suveran”; -introducea în definirea statului termenii de: popular, independent, suveran (caracter propagandistic); -aparent, consfințea principiile democratice: o proclama principiul suveranității poporului “În Republica Populară Română întreaga putere de stat emană de la popor și aparține poporului” (art.3); o proclama libertatea în fața legii fără deosebire de sex, naționalitate, rasă, religie sau
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
a lui I.C. Brătianu în Germania și Austro-Ungaria. -Tratatul dintre România și Austro-Ungaria a fost semnat la 30 octombrie 1883, Germania aderând în aceeași zi, iar Italia la 15 mai 1888. o avea caracter secret, prevederile fiind cunoscute doar de suveranii statelor semnatare și de prim miniștrii; o nu a fost adus în discuția Parlamentului României, de teama respingerii sale; o avea caracter defensiv, statele semnatare își promiteau ajutor în cazul în care erau atacate; o a fost reînnoit în 1892
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
tăia gânduri care, deja despicate, păreau să nu mai suporte o nouă diviziune. În ce școli o șlefuise? Nu studiase în nici o universitate celebră și nu avusese maeștri. Totul se născuse miraculos, printr-un soi de partenogeneză culturală. Avea ceva suveran în conducerea unui gând către imprevizibilul deznodământului său. A mai fost și un mare seducător. Dar nu o făcea trăgându-te pe un drum al lui, ci, prin altă formă de iubire, intrând cu voioșie pe cel pe care te
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
a altor două tabere dușmane din Iliada, ultimul cuvânt al lui Dumézil este cel din L’ oubli de l’homme et l’honneur des dieux, pp. 18-19: „Troia, societate normală și completă, este cea care furnizează această triadă umană [«un suveran, un războinic, un voluptuos»], în persoanele regelui Priam [...]; a lui Hector, căpetenia războinică recunoscută ca atare de cele două armate; a lui Paris, un manechin în mâinile zeiței [a Afroditei, reprezentantă a celei de a treia funcțiuni]. Grecii sunt altceva
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
tăia gânduri care, deja despicate, păreau să nu mai suporte o nouă diviziune. În ce școli o șlefuise? Nu studiase în nici o universitate celebră și nu avusese maeștri. Totul se născuse miraculos, printr-un soi de partenogeneză culturală. Avea ceva suveran în conducerea unui gând către imprevizibilul deznodământului său. A mai fost și un mare seducător. Dar nu o făcea trăgându-te pe un drum al lui, ci, prin altă formă de iubire, intrând cu voioșie pe cel pe care te
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
resurse financiare de bază, cât și ca instrumente de susținere În dezvoltarea economică și socială a colectivităților de tip statal. După alți autori, originea impozitelor moderne se găsește În ajutoarele de tip feudal, care aveau la bază consimțământul vasalilor față de suveran 3. Prin raportare la existența consimțământului, menținut și În regimul de instituire a impozitelor moderne prin votul reprezentanților alegătorilor, se poate invoca și o nuanță a caracterului voluntar al impozitelor. Dar, pe prim plan, În sistemele de impozite moderne, a
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Îndrăznețe și nonconformiste, ca setea de Îmbogățire, individualismul economic și etatismul. Cel mai de seamă reprezentant al acestei doctrine, Antoine de Montchristien - considerat de mulți „părintele” economie politice - susținea ideea unui stat puternic, autonom, nesubordonat bisericii și condus de un suveran cu puteri nelimitate, supus doar legilor divine. Prin urmare, statul omniprezent reprezintă, pentru noul curent de gândire, o garanție a intereselor individuale, a păcii și a proprietății, iar impozitele devin excesive și chiar despotice deoarece nu au legătură cu morala
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]