6,881 matches
-
frunzelor care mor Îngemănează-al nopții geamăt... Tulburător, sublimul decor, Revarsă al naturii freamăt. Stele pe gene mi se-așază Și îmi mângâie pleoapa fină, Toamna în mine-agonizează, Eu vreau să urc înspre lumină... Sub lujerul iubirii tale, Adăpostindu-mă, tăcută, Să te-ntâlnesc din nou în cale, Iubirea mea de mult știută... În ochii mei vii, de smaralde, Pierzându-te, să te regăsesc, Să te-nvălui în raze calde Și-n zorii zilei să te răpesc... Referință Bibliografică: TOAMNĂ RUGINIE
TOAMNĂ RUGINIE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353140_a_354469]
-
nemișcate, frunze îmbujorate, iarb ă târzie crizanteme și aripi mici de pe-o floare pe-altă floare ne adună într-o totală, dorită, binemeritată relaxare. Pe alei aliniind copaci ne răsucim cu pașii moi lăsând visele să se adape în tăcută alunecare a apei unduitoare. Linul zbor pe seninul fără nor duce și aduce mereu nemuritorul dor. Armonie în formare, bobi ț ele lucitoare, strânse în ciorchine de culoare aprind roșia văpaie. Ne intimidează a stejarului grandoare, facem o reverență iederii
ULTIMĂ ZI CALDĂ DE SEPTEMBRIE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353142_a_354471]
-
sania ce trece Pe troiele-nghețate. Doamne, fă-mă iar copil Și colinde iar mă-nvață Ca să mai pornesc umil Spre coliba ta de gheață. Să-ți colind că te-ai născut Și să plângi de bucurie, Să te las apoi, tăcut, Sub întinderea pustie... Doamne, doar atât mai cer Mamei, Tatălui și Ție: Să rămân al tău în ger Îmbrăcat în haine albe Să-ți colind o veșnicie Leru-i ler, zorile dalbe! 30 decembrie 1996 Volumul " Visul stejarului " http://mariusrobu.wordpress
COLIND de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353165_a_354494]
-
despre nimicuri. De această dată până și nenea Turuianu, omul de serviciu disponibil oricând, dispăruse. Unde sunt toți? Timpul pare încremenit într‑o așteptare enervantă și apăsătoare. Din când în când, contabila primăriei, tovarășa Pungă, intră și iese pe ușă tăcută, preocupată de ceva doar de ea știut. Beau o cafea și încerc să dau câteva telefoane. În receptor aud sunetul derivației, ecoul, semn că centralista mă ascultă. Mi se pare că oriunde aș suna e pustiu, că toată lumea a dispărut
DIN CARTEA BIETUL OM SUB VREMI CAP I VREMEA SCHIMBARII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353174_a_354503]
-
versurile poeziei “Tăcerea e ca mierea” de Antonn Pann : Numai, draga mamii fată, Du-mi-te în târg îndată, Și vreme fără a pierde, Cumpără un ulcior verde. Apoi mîine des de noapte, Fără vorbe, fără șoapte, Mergi la fântână tăcută Și ia apa neâncepută, Care iar tăcând în tine, S-o aduci aici la mine, Ca s-o pui seara la stele Cu descântecele mele, ... Se spune că în Noaptea Bobotezei, fetele nemăritate pot face predicții asupra a ceea ce le
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
să descânte începutul unui drum cu tălpile goale prin iarba necosită ne vindem oricum oricui din nevoia de lumină fără să știm că astfel golim vistieria dată la naștere în urma noastră copite de cal neîmblânzit mușcă zborul olog al porumbelului tăcută ca o catedrală rămâne inima în care se izbesc rugăciuni înălțate de un pescăruș cu marea între coaste Referință Bibliografică: mai spre cer înhămate aripi așteaptă / Mihaela Aionesei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1582, Anul V, 01 mai 2015
MAI SPRE CER ÎNHĂMATE ARIPI AȘTEAPTĂ de MIHAELA AIONESEI în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352580_a_353909]
-
unici, suntem buni și drepți, Când liniștea întreagă vine-ncoace, Că dragostea ne face înțelepți. VIOLET Lumina blând-a zilelor de vară Se-ndreaptă liniștită spre amurg, Se răspândește în culori ce curg, Precum în suflet teama ce-nfioară. Și clipele tăcute-ncet se scurg, Chiar ziua se grăbește-acum să moară, Iar sufletul, pentru a nu știu câta oară, Din nou se regăsește trist în burg. Și-n târg, doar gară pentru doi, firește, Prin care trece lent un tren de marfă
CURCUBEU de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352593_a_353922]
-
Acasa > Poezie > Amprente > NOAPTE DE MAI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1582 din 01 mai 2015 Toate Articolele Autorului umbra coboară în seara senină vântu-nfioară tăcuta grădină laleaua se-nchide capul își pleacă vise timide adună sub pleoapă crinii aruncă otravă-mprejur reginele nopții pe zid prind contur creste pe boltă a lunii lumină vântu-nfioară tăcuta grădină un singur bondar bezmetic în noapte în zbor solitar
NOAPTE DE MAI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352605_a_353934]
-
2015 Toate Articolele Autorului umbra coboară în seara senină vântu-nfioară tăcuta grădină laleaua se-nchide capul își pleacă vise timide adună sub pleoapă crinii aruncă otravă-mprejur reginele nopții pe zid prind contur creste pe boltă a lunii lumină vântu-nfioară tăcuta grădină un singur bondar bezmetic în noapte în zbor solitar prin rujele coapte atras de miros adoarme-n sulfină vântu-nfioară tăcuta grădină *** Referință Bibliografică: noapte de mai / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1582, Anul V, 01
NOAPTE DE MAI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352605_a_353934]
-
sub pleoapă crinii aruncă otravă-mprejur reginele nopții pe zid prind contur creste pe boltă a lunii lumină vântu-nfioară tăcuta grădină un singur bondar bezmetic în noapte în zbor solitar prin rujele coapte atras de miros adoarme-n sulfină vântu-nfioară tăcuta grădină *** Referință Bibliografică: noapte de mai / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1582, Anul V, 01 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
NOAPTE DE MAI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352605_a_353934]
-
în: Ediția nr. 1898 din 12 martie 2016 Toate Articolele Autorului Trecuseră câteva zile de la întoarcerea lor la București. Home, sweet home! Mirei îi reveniseră migrenele, dar zilele erau din ce în ce mai călduroase și soarele îi umplea inima de fericire. Se așternea, tăcută, timdă, plăcuta primăvară. Viața se derula cu rapiditate, măsura timpului se repeta în week-end-uri. Rutină. Aceleași copleșitoare griji de zi cu zi se adunau în restul săptămânii. Serviciu, casă, dezmierdările serii cu acorduri muzicale, idei pentru cină, rufe întinse pe
5 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352665_a_353994]
-
Nu mai plânge, te rog! Nu-ți face bine. Și încearcă să înțelegi, că nu sunt împotriva ta. Eu chiar țin la voi. Vom vedea ce este de făcut. Încearcă, să fii mai diplomată! Beth suspină dar se liniști. Era tăcută dar mătușa Annie vioaie și plină de vervă li se alătură, curioasă. - Aveți secrete fără mine? Ce se întâmplă fetițo, de ce plângi? Fata nu răspunse - Nu s-a simțit bine dar acum și-a revenit. Probabil, soarele. Vom merge să
MY LORD (VII) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352697_a_354026]
-
cel otrăvitor!” de Remus Petrache (Colegiul Național „Teodor Neș” din Salonta, județul Bihor) Primește-L cum se cuvine! Ninsori de uitare se cern peste veacuri... Ascuns e de fleacuri, pierdut printre rafturi Și-I șters din chenare, lăsat la-ntâmplare... Tăcut stă, te-așteaptă, privește în zare, Ecoul de lacrimă-i Sfânta Chemare. Rămâne o vreme... îți bate la ușă, Etern, iertător, cu semn de țepușă... Aduce iubire, și milă, și pâine - Deschide-I străine! EL vine la tine! Om Sfânt
ADOLESCENȚA, ALTFEL... de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352740_a_354069]
-
pentru unele personaje. Mătușa Annie ațipise cu tâmpla sprijinită de fereastra trăsurii. Pălăriuța îi stătea într-o parte. Bolborosea ceva. Probabil, visa. Alma zâmbea privind-o cu simpatie. Annie a fost pata de culoare a acelui picnic. Lady Abigail era tăcută. Încerca să-și țină pleoapele deschise. Lucru dificil din cauza trăsurii ce-i legăna. Eduard călărea alături de tatăl său. Un băiat tăcut, sigur pe el și foarte organizat. Un viitor bărbat de încredere. Beth privea fix peisajul și nu dorea să
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
visa. Alma zâmbea privind-o cu simpatie. Annie a fost pata de culoare a acelui picnic. Lady Abigail era tăcută. Încerca să-și țină pleoapele deschise. Lucru dificil din cauza trăsurii ce-i legăna. Eduard călărea alături de tatăl său. Un băiat tăcut, sigur pe el și foarte organizat. Un viitor bărbat de încredere. Beth privea fix peisajul și nu dorea să fie deranjată. Leon adormise cu obrazul pe umărul Almei. Cu părul desprins din legătură părea un mic indian. Capul băiatului alunecă
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
viața prin tot felul de subterfugii de ultim moment, prin dezvinovățiri rostite sub jurământ, prin justificări logice, prin mărturisiri disperate ori trădări chiar, toate însoțite de cereri de iertare. Era adevărat și faptul că unii dintre condamnați își așteptau moartea tăcuți, fără să caute scăpări, ne mai sperând la nimic, însă observase că aceștia recurgeau la această atitudine cu îndârjire și mândrie, arborând figuri sfidătoare și disprețuitoare la adresa judecătorilor și călăilor, fapt ce era de altfel de înțeles. Dar acel bărbat
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
mod onoarea fetei, fără să-i dezvăluie cele puse la cale între ei când se aflau sub efectul câtorva pahare în plus pline cu alcool. Nu putea să-l lase s-o dezonoreze, făcând relațiile lor sexuale publice. Plecă acasă tăcut și gânditor. Și-a complicat singur existența și tocmai acum când se apropia absolvirea facultății. Lua sfârșit viața de student, însă cea de proaspăt inginer va continua tot lângă Andrei și Cristian la Șantierul Naval. Nu dorea ca această continuare
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353599_a_354928]
-
pentru rodirea și ocrotirea gândului bun. „Te caut în Sfânta Liturghie / Începută în sunet de clopot.” (Te caut, pag. 41). Se înclină în fața pânzei albe, care-i nemurește visele: „Încă o pasăre - / Se oprește în grădina mea, / Lângă celelalte păsări tăcute - / Ca-n uleiurile mele nepictate” (Peisaj, pag. 10). Autoarea este mulțumită de bucuria de a avea cui să-i împărtășească trăirile sale. Poate fi un interlocutor cu care vorbește personal sau altul căruia îi trimite scrisori. Grădinii în care „Doar
POEZII PASTELATE -CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353702_a_355031]
-
pag.45 ), încercând să eternizeze propriul său timp între locul nașterii sale „ceasul cu cuc și-o casă veche” (Tablou cu amintiri, pag. 9) și locul trăirilor sale „În parcul vechi, cu ceasul cunoscut /.../ Era popasul nostru sfânt / De întâlniri tăcute.” (Orașul cu amintiri, pag 7). Cu multă dragoste închină sonate. Timpului „Dacă pasăre aș fi / Căreia i s-ar fi dat / Destinul de a fi pictor, / Ți-aș face un peisaj.” (Sonata timpului., pag. 39); ochilor „Cei ce văd lumea
POEZII PASTELATE -CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353702_a_355031]
-
pe care nu le întâlnesc oriunde. Privind de pe ponton, zăream în apa Dunării ferești de frumuseți drămuite. Mi-am spus: nu terbuie să-mi scape nimic ! Așa m-am apucat din nou să creionez în linii mari copacii deja desfrunziți, tăcutele lunci dincolo de Dunăre chinuite de pârjolul verii, ori, turme de vite ce veneau precum pruncii, seara la adăpat. Ascultam freamătul de zbor al păsărilor, parcă și ele fugare după razele gingașe ale soarelui. Simțeam cum prin zborul lor, cheamă lumina
ÎNTR-O TOAMNĂ, LA GROPENI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353732_a_355061]
-
Când șuvoaiele -asmuțite Frâmântă cu nesaț țărâna. Tropotesc fuioare de frunze În hlamida cerului Ce-ncepe a melița tumultos Șiroind printre orele zgribulite. Pe colnic, se ițesc Casele cu obloane verzi, Adunate ca la șezătoare. În liniștea răcoroasă, Noaptea circulă tăcută, Adulmecând pe poteci Mlădițele umbrelor moi. Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Allegro / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1106, Anul IV, 10 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Oancea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ALLEGRO de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353758_a_355087]
-
glezne colilie cu mers de căprioare se arcuiesc cu șoldurile doldora de plăceri niște hiene care își adulmecă prada până o căpiază și apoi o înghit fără s-o mai îngurciteze cu gurile lor flămânde noi fumăm pipă cu leurdă tăcuți și privim la primăvara asta cum scutură câte-o meschină și orgolioasă odisee fiecărui visător priviți totul e alb până când și-n constantinopol ninge cu petale ca la începutul lumii și bazarele se deschid și cântă de bucurie este în
POEMUL LUI NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354121_a_355450]
-
din 23 august 2011 Toate Articolele Autorului Nu știe nimeni ce culoare port Și nici ce-ascund la răsărit sub cer Mi-am cumpărat tristețe de import Aici e prohibită, lacrimi pier Mă plânge-un dor de mine peste drum Tăcută vorbă mă pândește-n vers N-am timp de mine , a venit acum Comanda lacrimii din Univers Nu știu cu ce-o plătesc,e prima oară Și din ce ochi să o aleg, nu știu Sunt ochi de ape și
CE ALBASTRU ESTE OCHIUL MEU! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354193_a_355522]
-
tresare un ghiocel” (cf. La poarta lui Ianus). Logos-ul Adolescențeieste Logos-ul Mistic, precum Mărgăritarul Scoicii și precum Durerea Mistică/ Inițiatică, a Iubirii de/întru Hristos: “Ne regăsim în cuvânt, ca într-o scoică/ Mereu, căutând perla primei iubirii tăcute,/ Enigmă a Adolescenței. La granița Paradisului/ Cuvântul nescris. Doar noi facem pasul...dincolo, /Prin vreme. Ca să ne regăsim în el, ca într-o apă. / Suntem lunaticii adolescenți din făurarul Timpului. Câteodată, culegătorii de perle sparg carapacea/ Tăcerii lui. Trecem linia
CRONICĂ LA VOLUMUL SPIRALELE ADOLESCENŢEI DE ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354587_a_355916]
-
au acei ani, De-atunci, când ne-a înlănțuit iubirea. E-n 2000 și noi adunăm bani, Spre-a le desăvârși lor fericirea. Robim pe-acest pământ american, Oftăm, strângem din dinți și. . . înainte. Viața noastră trece, an de an Tăcuți, înaintăm înspre morminte. . . . Știu, Doamne, că nu pot trăi în veci, Dar ține-mă aproape de cei dragi, Să-mi văd nepoții, când am nouăzeci(de ani) S-aud foșnind pădurea mea de fagi ! Atâta timp cât pot să mai respir Și câte
LA DUBLĂ ANIVERSARE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354644_a_355973]