3,522 matches
-
foarte strîmtă, s-ar putea să nu mai am aer și să mă sufoc. Dacă ați avut astfel de gînduri, ați putea să le contestați valabilitatea. Totuși, un test mai bun ar fi să încercați să ieșiți din casă fără tablete, să vedeți dacă anxietatea va scădea cînd vă apropiați de ceea ce vă temeți și să rămîneți acolo sau să vedeți dacă rămîneți fără aer ori vă sufocați într-o încăpere foarte strîmtă. În mod evident, pentru a obține acest rezultat
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
care i-o arătaseră toți moldavii). Cărțile pentru Carolina și Alex. Ștefănescu de negăsit le-am lăsat lui Cristoiu (greșeală?!) care a promis că li le va da. Cristoiu-Stanca-A.T. Dumitrescu mi-au propus colaborare la "Supliment...", inclusiv cu o tabletă despre împărat, spunîndu-mi la ureche, vezi bine, că acum cu avansarea "fiului risipitor" se vor înălța noi catedrale și "școli de literatură" (chiar așa s-au exprimat) etc. Am refuzat, desigur, modul lor negustoresc de a mă aborda. Motiv pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
astăzi pradă viermilor, ca o haină veche./ Ce ți-a fost drag, ce-ai mîngîiat și era pe placul inimii tale,/ este astăzi acoperit cu pulbere./ Toate acestea sînt acum cufundate în pulbere,/ Toate acestea sînt acum cufundate în pulbere..." (Tableta XI). După acest dialog verificat de cîteva milenii cred că nu se mai poate spune nimic. Nimic. A.B.Sunteți un scriitor prezent și extrem de activ, tocmai ați primit un premiu, dar, cred că deja pregătiți altceva, ce aveți scris
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
noi nu." A.B.Sunteți redactor la săptămânalul "România literară", cu rubrici permanente din 1993: Cronică literară, Premiile literare, Alfabetul doamnelor (istoria personajului literar feminin în literatură română), Alfabetul domnilor (istoria personajului literar masculin), Revista revistelor interbelice, Cronica optimistei/pesimistei (tablete literare) și articole, interviuri, traduceri în afara acestor rubrici. Revistele literare mai sunt citite astăzi? Presupun că da. La anumite articole, nu la toate, am ecouri de la oameni pe care nu-i cunosc și care mă fac să cred că nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
precum și altor neamuri, câteodată: coerența, viziunea, credibilitatea. Ne trebuie timp (și este, slavă Domnului) să reconstruim, să rezidim temeinic. Am distrus cam fără măsură... A.B. Crezi în tânăra generație, în sensul în care, într-o eră a calculatorului și tabletelor, tinerii merg spre alte direcții. Se mai scrie poezie? Fără urmași, suntem sterili. I-am cultivat mereu pe cei tineri, proaspeți, incomozi (nu neapărat ca vârstă biologică, strict vorbind). Îi citesc la varii concursuri literare, la concursuri școlare, în orice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Nu, așa ceva nu-mi place, mă obosește, în timp ce eforturile depuse pentru ducerea la bun sfîrșit a unor proiecte îmi dau satisfacții, care fac mai mult decît zece concedii... A.B.Trăim într-o nouă eră, cea a calculatorului, i-podului, tabletelor, unde se situează cartea? Din ce in ce mai mult apar cărți electronice sau pe dvd-uri Care va fi soarta cărții? Ce spune editorul? Dispar reviste, ziare, unde vom ajunge? Soarta cărții va fi totdeauna aceeași, în rafturile bibliotecilor și sub ochii cititorilor. Cărțile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
scrise de cînd este lumea cu: dăltițe în piatră și lut, cu pene pe papirusuri, cu tocuri pe hărtie, la mașina de scris, la computer, acum și pe telefoane mobile, în sms-uri, pe i-pod-uri, ca să ajungă, după cum se vede, pe tablete, o altă formă a tăblițelor de altădată, numai că nu cu dăltița, ci cu impulsuri electronice...Probabil în viitor se vor scrie pur și simplu cu aer, cu gîndul doar, cu respirarea gînditorului care dă naștere cărților. Formele lor pot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
inimii... A.B.Un gând pentru cititorii tăi... Dragilor mei cititori, le spun, din nou: distinși cititori, nu puteți dumneavoastră citi cât putem noi, scriitorii, să scriem, totul e să aveți răbdare cu noi și să ne cumpărați cărțile. Alături de tablete, de gadget-uri, de ceasuri, de alte bucurii ale tehnologiei, nu uitați de noi, făuritorii de cărți. Am fost și am rămas cei mai umani negustori de vise și de povești. II După alți ani ne revedem la Iași. Întâmplarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
hârtie. Convingerea mea este că și în era calculatoarelor, cum o numești, vor exista iubitori de carte în formatul clasic, așa cum există, să spunem, admiratori ai fotografiei pe hârtie dincolo de cea digitală. Și, în fond, dacă unii vor citi pe tabletă o carte, iar alții pe hârtie ... care este diferența pentru cartea respectivă, pentru autorul ei mai ales? A.B.Cum este privită literatura română în străinătate? Păi... aș răspunde și eu cum răspunsese odată George Astaloș unui reporter: Nu este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
noastre de stat. „Valorile sociale, care constituie adevăratul patrimoniu de bogăție al sufletului acestui popor, să rămână în afară de politică, nu însă neglijânduși datoria cetățenească, care-i obligă la un sever control și supraveghere a faptelor politicienilor” - completează Eugen Liteanu în tableta sa „Comentariu” Tribuna independentă publică: „Problema reformei agrare în Bucovina” de C. Loghin; „Sufletul românesc al moldovenilor basarabeni”, amintiri de Ovid Țopa, „Tribuna informativă” de Emil Cososchi, „Deschiderea stagiunii Teatrului Național cu „Înșiră-te Mărgărite” de Victor Eftimiu etc. Se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ce vreau să lupte Iar cei fricoși se plâng și mor. De-i vezi murind, să-i lași să moară Căci moartea e menirea lor.” Din numărul doi, iunie-iulie 1992, editat în colaborare cu Editura „Licurici” din Suceava, am reținut tableta „Românul se trezește”, de Dimitrie Covalciuc, din care cităm: „Sentimentul fricii l-a părăsit cu desăvârșire și în sufletul lui s-a sădit demnitatea... S-ar putea, cu adevărat, ca descălecătorul întregirii să fie și el, românul din nordul peste
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în 1941, nu suntem crezuți nici acum” de Vasile Plăvan, „Amintiri din lagărul de la Vadul Siretului” de Dragoș Hahon. După fiecare material citit din „Golgota neamului românesc” ai parcă chemarea să te întorci și să repeți ceea ce spunea într-o tabletă a sa Dumitru Covalciuc: „apa trece, pietrele rămân”. Fiecare volum străbătut din Țara Fagilor te face să repeți ceea ce înscriau editorii pe o copertă a valoroasei lor reviste: „Mai suntem și noi o ființă / un codru, o doină, un plai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
reală?) dintre elanul spiritual și „probitatea științitifică” („...această opoziție între elanul spiritual și «probitatea științifică» de care cu toții suferim- pentru mine, acesta este lucrul care devine adesea prea greu și care mă paralizează...” 1), Wikander a recurs la subterfugii externe: tabletele de Maxiton tonifiant 2, pe care le cere Eliazilor, când îl vizitează venind de la Paris, sau alcoolul, o tacită și tot mai puțin eficientă coabitare cu decalajul neliniștitor și greu suportabil dintre amploarea proiectelor și infima lor realizare. Despre câteva
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
puteam intra în casă. M-am îndepărtat. Miller veni după mine pe câmpul din spatele casei, unde ba umblam de colo-colo, ba rămâneam țintuit locului. Nu-mi puteam controla respirația. Gura mi-era uscată și aveam un gust de cretă din cauza tabletelor de Klonopin. „Vei fi protejat,“ promise Miller. „Nu e un caz de posedare,“ mă asigură el. „E necesar să vii în casă,“ comandă el cu gentilețe. „De ce?“ l-am implorat. „De ce?“ „Pentru că tu ești ținta. Pentru că trebuie să descoperim sursa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
stâncoasă, cu ceva aspru și sălbatic în firea ei. Ceva neobișnuit: izolat la jumătatea colinei, în plin spațiul sacru evreiesc, silueta subțiratică a unui chiparos face notă discordantă printre morminte. O literă scrisă parcă de mâna unui Vergiliu pe o tabletă cuneiformă. Ca un solecism peisager. Lapsus sau semn discret cu ochiul către vecin, așa ca de la prietenul calcarului către purtătorii rozariului? În Galileea, țara lui Isus, Muntele Fericirilor e un buchet rotunjit și toscan, de culoarea macului de câmp și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de a introduce în țară cărți sau articole de sau despre autorii interziși de regimul comunist, am luat cu mine și încă păstrez aceste două pagini care cuprind un interviu al lui Cioran, acordat scriitoarei italiene, Benedetta Craveri și o tabletă a eseistului Miguel Espejo, intitulată Inclasificabilul. Nu cunosc dacă acel interviu realizat de autoarea volumului Amante și Regine a mai fost publicat și în alte reviste, dar unele aprecieri și citate din acest interviu le voi evoca totuși. În câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
fermecat ce poate ara, ca în poveste, singur. El poate face minuni numai stropit cu roua ostenelii noastre zilnice. Bateți, clopote, sub cerul Căprianei: ne-am regăsit neamurile, binecuvântați-le. Interesantă și plină de tâlc mi s-a părut și tableta fondatorului revistei, redactată cu data de 1 februarie 1989, la Moscova și intitulată " Ora Glasului": Nu știu cum și de ce, dar am avut întotdeauna impresia că la noi, în Moldova, adevărurile mari, temeinice, de căpătâi aproape nu se mai rostesc. Vânturăm la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
au Înțeles și timp de două luni cât a durat detașarea m-am odihnit și am ținut un așa zis regim (pâine albă, cașcaval și biscuiți sau prăjituri uscate, din oră În oră), fără nici o mâncare gătită și fără nici o tabletă. În ultima lună a detașării, luna decembrie, a venit o iarnă cum n-am mai Întâlnit În viață. Zăpada ajungea la geamurile dormitorului nostru, situat la primul etaj al unei Stațiuni de Mașini și Tractoare (SMT). Crivățul cânta o simfonie
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
luminoase. Lumina din cameră scînteia În punctele luminoase din ochii lui ca-ntr-un opal. - CÎtă ai?, m-a-ntrebat. - Șapteș’cinci de sirete de juma’ de dram. - Prețul normal e doi dolari gramul, dar siretele fac ceva mai puțin. Oamenii caută tablete. Siretele-alea au prea multă apă și tre’ să le storci și să prepari substanța. A făcut o pauză și chipul i-a devenit inexpresiv. - Să zic la vreo unu jumate dramul, a spus În cele din urmă. - Păi cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
ce ți-am vîndut Înainte? A urmat o pauză. - Mda, a zis. Po’ să-ți dau șase, dar prețu’ o să fie trei dolari la una. Înțelegi că n-am multe. - OK, am zis. Știi drumu’. Adă-le-ncoace. Erau douăsprezece tablete de jumătate de dram Într-un tub subțire de sticlă. I-am plătit optsprezece dolari și s-a scuzat din nou pentru prețul la bucată. A doua zi a cumpărat Înapoi patru tablete. - SÎnt al naibii de greu de găsit acum, indiferent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Știi drumu’. Adă-le-ncoace. Erau douăsprezece tablete de jumătate de dram Într-un tub subțire de sticlă. I-am plătit optsprezece dolari și s-a scuzat din nou pentru prețul la bucată. A doua zi a cumpărat Înapoi patru tablete. - SÎnt al naibii de greu de găsit acum, indiferent de preț, a spus, căutîndu-și o venă pe picior. A nimerit În cele din urmă o venă și a injectat lichidul cu o bulă de aer În el. - Dacă bulele de aer te-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
și te privesc printr-un mediu vîscos pe care-l purta cu ea. Vedeam ochii aceia Într-o masă informă, protoplasmatică, care se unduia pe fundul mării Întunecate. - Benzedrina e ca lumea, a zis ea. Trei fîșii sau vreo zece tablete. Sau două fîșii de benzedrină și două pastile. Ajung acolo jos și se-ncaieră. E-o senzație ca lumea. Trei tineri derbedei din Brooklyn s-au strecurat Înăuntru cu figuri Încremenite și mîinile-n buzunare, cu o mișcare stilizată, ca la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
prin cap să plătească el chiria. Locuise toată viața În apartamentele altora. Roy era Într-o permisie prelungită. Găsise În Brooklyn un doctor care scria ca un apucat. Tămăduitoru’ ăsta dădea trei rețete pe zi și pînă la treizeci de tablete pe rețetă. Din cînd În cînd devenea bănuitor, dar vederea banilor Îl liniștea. Există mai multe soiuri de rețetari. Unii dintre ei Îți scriu doar dacă sînt siguri că ești dependent, alții doar dacă sînt siguri că nu ești. Cei mai mulți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
la pieptși mi-am strîns mîinile Între coapse. Apăsarea mîinilor a declanșat orgasmul sevrajului. M-am ridicat și mi-am schimbat chiloții. În sticlă rămăsese un rest de soluție. L-am băut, am ieșit și am cumpărat patru tuburi de tablete de codeină. Am luat codeina cu ceai fierbinte și m-am simțit mai bine. Ike mi-a zis: - O iei prea repede. Lasă-mă să-ți prepar o poțiune. Îl auzeam În bucătărie fredonînd deasupra poțiunii: „Puțină scorțișoară În caz că-ncepe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Încercat să smulg plăcile cu mîna. În cele din urmă am renunțat și m-am Întins pe podea, gîfÎind și gemînd. Mi-am adus aminte că În dulapul cu medicamente aveam niște dionină. M-am ridicat să văd. O singură tabletă. La preparare s-a făcut lăptoasă și mi-a fost frică să mi-o bag În venă. O mișcare bruscă, involuntară, a mîinii mi-a tras acul din braț și doza mi s-a pulverizat pe piele. Stăteam așa și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]