2,472 matches
-
interesul. Fata în care nu e bine să te încrezi. Faptul că Lulu redevenise preferata lui Vivian - și faptul că eu fusesem exilată în Castelul La Dracu’-n Praznic - nu mă ajuta să-mi regăsesc sentimentele calde și pline de tandrețe față de ea. De fapt, asta era puțin spus: Lulu se afla pe scurta listă cu persoane în legătură cu care n-aș fi avut nimic de obiectat dac-ar fi fost parașutate direct în centrul Mogadishu-lui. — Phil! am exclamat, când m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
ocolea. Atunci se scula și izbea furios În perete, cu pumnii. Liniștea revenea treptat, iar el adormea istovit. Dimineața, privea lumea ca pe un lan de porumb devastat de mistreți. Conversația la masă se lega greu. Era ursuz. Socotea vinovată tandrețea părinților și refuza brutal orice dialog. Mânca În grabă, fără să le arunce măcar o privire, fie ea de reproș. Apoi ziua trecea, iar el aștepta cu urechea lipită de perete apariția primelor semne Într-o stare confuză de iritare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nuntă a durat trei zile. O excursie la Vinț, la mormântul socrilor pe care nu-i cunoscuse, spunea Marta cu tristețe. O tristețe care nu o va părăsi niciodată și pe care el a luat-o ani În șir drept tandrețe, În timp ce ea nu era decât resemnare. În imobilitatea sa concentrată, Coriolan părea conectat la o sursă necunoscută de energie cu care i se Încărcau ochii stăpâniți de o spaimă difuză. Își simțea palmele umede și gâtlejul uscat. Era ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
altele de-a dreptul injuste. Reacții firești În fața indolenței de moluscă a lui Petru, a cărui singură grijă, banalizată și ea, era să-i promită orgasm după orgasm, cu o generozitate de contabil: meticuloasă, exactă, Îndârjită, mută, fără pic de tandrețe sau pasiune: o primă, sau indemnizație de fidelitate. „Sărutul” lui Klimt Îl lăsa rece și nici nu visa femei cu Înfățișarea Adelei Bloch-Bauer sau a Margaretei Stonborough-Wittgenstein. Unul dintre desenele lui Szántó o apropiau Însă surprinzător de portretul lui Danae
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
străin cu fiecare etichetă cu inscripția Colecția Brândușă pe care Iolanda le lipea pe ramele celor trei tablouri, din proprie inițiativă. E ca un exercițiu de exorcism, Îi spuse ea după ce Își termină lucrul. Se priveau În ochi cu o tandrețe uitată. Erau tot mai aproape unul de altul pe măsură ce tablourile se pregăteau de o călătorie spre o adresă Încă necunoscută. Dar ei se schimbaseră Înainte chiar ca această casă să se schimbe. Se schimbaseră fără să Își dea seama, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cu batista mereu la Îndemână În buzunarul hanoracului său umplut cu puf de rață, cadou de la Flavius-Tiberius, șterse cu grijă picăturile de sudoare de pe fruntea străinului. Acesta deschise ochii și Îi zâmbi. I se părea chiar că Îl privește cu tandrețe și că astfel Îl Încuraja Într-o acțiune pe cât de delicată, pe atât de binevenită. Deodată i se făcu o frică de moarte. Zâmbetul acela Îi era cunoscut. După cum cunoscut Îi era nasul coroiat, și ochelarii rotunzi, și paltonul, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
al ei, ținându-l exact așa cum o ținuse el cu câteva minute mai devreme. — Povestește-mi, Emmett! i-am ordonat. Individul dădea apă la șoareci pe umărul falsei lui fiice, iar ea îl mângâia cu de zece ori mai multă tandrețe decât îmi oferise mie vreodată. În cele din urmă tipul reuși să scoată o șoaptă timorată: Nu puteam să-l îndepărtez pe Georgie, pentru că mi-a salvat viața. Ne-am rătăcit de compania noastră și am rămas singuri pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Isaac, tatăl meu, a suspinat și mi-a spus că el niciodată nu și-a luat o altă femeie în pat în afară de mama mea, chiar dacă ea îi dăruise doar doi fii, demult, la începutul căsniciei lor. Rebeca îl primise cu tandrețe și pasiune prima dată și asta pentru că el o tratase ca și cum ar fi fost Regina Cerului și el, consortul ei. Uniunea lor fusese aceea dintre mare și cer, dintre ploaie și pământul însetat. Uniunea zilei cu noaptea și a vântului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ca un strigăt de veselie, un nume care ar fi putut să provoace demonii să-i facă rău. Dar Lea nu se temea pentru fiul ei cel voinic. Iacob a fost chemat și și-a primit fiul cu o infinită tandrețe. Însă în timp ce Iacob se îndepărta de locul primei întâlniri cu fiul lui, fericirea i se risipea. Și-a lăsat capul în piept și s-a gândit la ce avea de făcut în continuare. Conform obiceiului în familia lui, băiatul trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Rahela a început să spere din nou. Unele moașe spuneau că plăcerea arde sămânța și o omoară. Dar altele pretindeau că copiii vin doar atunci când femeile zâmbesc. Așa i-a spus ea lui Iacob ca să-i îndulcească și mai mult tandrețea. În timpul ultimelor luni de sarcină ale Bilhei, Zilpa s-a dus în patul lui Iacob pentru prima dată. Ea nu se oferise pe sine așa cum o făcuse Bilha, deși era cu cel puțin cinci ani mai mare ca ea, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fost atins de faptul că ea i se adresase nu doar ca unui soț, ci ca unui patriarh, ca adevăratului cap al familiei. A stat în fața ei, în timp ce ea era în continuare cu capul plecat și a privit-o cu tandrețe: - Nevastă, a spus el, a luat-o de mâini și a ridicat-o, Lea. Ochii li s-au întâlnit și ea a zâmbit. Eu eram șocată. Venisem să urmăresc povestea lui Ruti și descopeream cu totul altvceva. Vedeam căldura incredibilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
cu ochii la propriile mâini. Mama m-a luat în poală, un loc în care de-abia mai încăpeam. Dar am stat acolo și am lăsat-o să mă mângâie ca pe un copil mic și m-am bucurat de tandrețea pe care ea mi-o oferea cumva cu gândul în altă parte. Femeile au ars o bucată din turta lor lunară în cinstea zeiței, dar n-au cântat și nici n-au dansat, așa cum făceau de obicei. A doua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
a părut că și ka al tău, spiritul tău, ține tot de aceste locuri, pentru că altfel n-ai fi supraviețuit bolii, călătoriei sau acestei nașteri. Re-nefer s-a uitat la copilul de la pieptul meu și a spus cu o infinită tandrețe: - Va fi protejat împotriva vânturilor rele, a răufăcătorilor și nu i se va refuza nimic. Va fi prinț al Egiptului. Și apoi, a șoptit cu toată certitudinea: - Și tu o să faci cum spun eu. La început, n-am prea înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Nu-mi pasă de nimic și de nimeni. Visez câini cu dinții rânjiți. Sunt moartă. Dar nu e așa de rău să fii moartă. Oftaturile și sforăiturile muzicanților adormiți au întrerupt-o. - Oameni buni, a zis ea despre ei, cu tandrețe. Nu cerem nimic unii de la alții. Dar tu, a zis Werenro, cum ai ajuns să vorbești pe limba marelui fluviu? Fără nici o ezitare, i-am povestit tot. Mi-am dat capul pe spate, am închis ochii și am vorbit despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
său. Dar când Benia s-a întors spre mine și m-a atins cu mâinile lui pe față, am uitat toate paturile pe care le mai văzusem înainte de acea clipă. Să ne culcăm împreună a fost o surpriză plină de tandrețe. Din prima noastră noapte, Benia a fost foarte preocupat de plăcerea mea și și-o descoperea pe a lui în mine. În cursul acelei nopți mi s-a risipit toată timiditatea și, în câteva săptămâini, am descoperit în mine fântâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
că se potriveșe în casa și în mormântul regelui. O să faci cinste meseriei și numelui tău. Cuvintele lui erau seducătoare, dar Benia se uita doar la mine. Apoi Iosif și-a apropiat fața de a mea și a zis cu tandrețe: - Ahatti, asta e ultima șansă să-i vezi pe urmașii mamelor tale, pe nepoții și strănepoții lor. Pentru că ei nu sunt doar copiii lui Iacob, ci și ai Leei, ai Rahelei, ai Zilpei și ai Bilhei. Tu ești singura mătușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
biata mama, care era din ce în ce mai bolnavă și abia se mai ridica din pat, izbucnea în plâns. Asta ne înstrăina și mai mult unul de altul și ne-a fost și mai ușor să ne șicanăm reciproc, cu rare izbucniri de tandrețe pe care ne grăbeam să le uităm amândoi, de parcă ne era rușine de ele. Tata îmi striga la masă dacă spuneam ceva neconvenabil: „Tu să taci din gură. Când o să-ți câștigi singur pâinea pe care o mănânci, vei avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
azi îl judec mai puțin aspru pe tata deoarece am descoperit și în mine incapacitatea de a iubi altminteri decât în chip egoist. Îl înțeleg - avea destule motive să vrea să se descotorosească de mine - și câteodată mă gândesc cu tandrețe la el. Dar atunci vorbea în mine numai înverșunarea. Tocmai găsisem într-o revistă și prinsesem pe perete, deasupra patului, alte două fotografii. Una înfățișa un pământ roșcat, cu fire de iarbă rară, uscată și o gaură în care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
îmi aduc aminte clipa aceea, mă gândesc cât de ciudate sunt femeile. Alt regn, cum zicea, în glumă, Dinu. La început, Marta ar fi fost în stare să se apere cu cuțitul de mine. Mai târziu m-a înduioșat cu tandrețea ei. Dinu mă aștepta la cafeneaua din mijlocul cătunului. Mă rog, să-i zic cafenea. Semăna mai curând a magazie, cu o singură fereastră, năpădită de păianjeni și pătată de muște. Înlăuntru nu era nimeni. Doar iarna se strângea lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
indiciu că nu reușisem să obțin o inimă de fiară cum îmi dorisem de câte ori mă supărase cineva. Uitasem chiar propriile mele cuvinte, că sentimentele sunt bune pentru cei care se mulțumesc cu puțin. Ce altceva decât o jalnică izbucnire de tandrețe era furia mea plângăreață împotriva lui Dinu? Doamne, mi-am zis, în loc să am beția libertății, bucuros că nu mă mai simt legat de nimeni și de nimic, mă bat tot alte gânduri... că nu putem fi liberi decât depinzând de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
farmecul aranjamentului stătuse tocmai În faptul că fusese unul temporar, deschis și supus oricând suspendării. Căsătoria Însemna inevitabil renunțarea la libertatea personală. În plus, chiar și la vârsta maturității, trebuie să fi existat, dacă nu dorință, măcar o măsură de tandrețe manifestată fizic Într-o căsnicie. Pentru o feneie de vârsta ei, Fenimore era atrăgătoare. Îi admira silueta Îngrijită și bunul gust potolit cu care și-o Înveșmânta, Îi plăcea să Îi privească obrajii netezi și rotunzi, și acum surpinzător de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
și Îl preocupa apropiata montare a lui Trilby de către Tree. Henry Îi răspunse În grabă, promițând să Îi facă o scurtă vizită lui „Carino Kikaccio mio“ Înainte de a se Întoarce “În acest loc plăcut și relaxant, față de care am o tandrețe asemănătoare cu ceea ce simți tu pentru Whitby“. Și adăugă: „Regret sincer să aud că ești agitat și că nu te simți bine, dar vom schimba lucrurile; așteaptă numai să pun mâna pe tine. M-am Întrebat cum mai stai cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ultimii doi ani să Întunece plăcerea prieteniei Îndelungate dintre ei. În acest domeniu, cel puțin, ieșise Învingător și nu putea decât să spere că restul lumii va vedea În articol un demn tribut adus lui Du Maurier, găsind În el tandrețea și afecțiunea pe care i-o purtase Întotdeauna. Se simți Încurajat de confirmarea lui Edward Warren. Acesta sosi Într-o zi la Dunwich, venind de la Felixstowe, unde Închiriase o casă pe perioada verii, iar Henry Îi arătă o copie. Warren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
faptul față de dna James și de Peggy, a căror purtare s-a Îmbunătățit considerabil și care Îi mulțumesc pentru tot ce a făcut pentru Henry. — Vrei să Îl vezi? o Întreabă dna James. După părerea mea, simțim În continuare multă tandrețe față de trupul cuiva pe care l-am cunoscut bine În viață. Theodora acceptă și este condusă În salon de Minnie Kidd. Henry James stă Întins În sicriu, acoperit cu un giulgiu ngru; pe față are o bucată de pânză albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
bărbierit. Arată foarte bine, ca o operă de artă sculptată În ceară de culoarea fildeșului, cu desăvârșire liniștit, dar desprins de tot ceea ce a Însemnat personalitatea lui. Theodora Înțelege ce a vrut să spună dna James când a vorbit de tandrețea față de trup, pentru că spiritul care l-a locuit nu mai este aici, să Îi poarte de grijă. Ea, care este membră activă a Societății pentru Cercetări Parapsihologice și uneori participă, În această calitate, la ședințe de spiritism, meditează că ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]