2,938 matches
-
discului, sau de imagine odată cu două evenimente esențiale: dezvoltarea aparatului video și începuturile televiziunii prin cablu. O altă inovație a anilor 60 a fost perfecționarea primilor sateliți de telecomunicație care în ultimii ani sînt folosiți permanent modificînd nu numai comportamentul telespectatorului față de evenimentul transmis pe viu, ci și relația dintre instituțiile publice și un sistem de informare audiovizuală care a devenit tot mai greu de controlat. Fenomenul este mondial iar consecințele sale nu se limitează și se vor limita tot mai
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
moment, în orice parte a Europei, așa cum s-a putut constata în timpul dărîmării Zidului din Berlin în noiembrie 1989, sau imediat după căderea lui Ceaușescu în decembrie a aceluiași an; două evenimente de mare intensitate, care au fost trăite de telespectatorii europeni ca și cum aceștia ar fi privit în mod direct viața din "casa lor comună". Mai mult decît audiovizualul, scrisul nu scapă nici el în societățile europene contemporane de o evoluție care îl transformă în vectorul unei "subculturi" standardizate. Mai întîi
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
despre Verdi prezentat de RAI, filmul lui Claude Lanzmann "Shoah" sau cel al lui Fréderic Rossif "De la Nuremberg la Nuremberg", prezentate de televiziunea franceză, au fost urmărite mai întîi în țările lor de origine, apoi de zeci de milioane de telespectatori din alte țări europene. Aceste succese arată că "micul ecran" poate să combine preocuparea pentru mărirea audienței cu grija pentru calitate, pentru imperativele educației și pentru respectul memoriei colective. În momentul în care continentul european se pregătește să se angajeze
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
film despre război, un film ce a avut început, mijloc și sfîrșit. Dramatica bombardare a Bagdadului din timpul primei nopți de război și conflictele rapide ce au urmat în celelalte zile au atras și au uimit un număr mare de telespectatori, iar în următoarele săptămîni au oferit multe emoții, răsturnări de situații, surprize și diverse comploturi puse la cale. Amenințările cu arme chimice, terorismul și sîngeroasele ofensive terestre ale irakienilor se pare că au îngrozit pe mulți telespectatori, reușind astfel să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
număr mare de telespectatori, iar în următoarele săptămîni au oferit multe emoții, răsturnări de situații, surprize și diverse comploturi puse la cale. Amenințările cu arme chimice, terorismul și sîngeroasele ofensive terestre ale irakienilor se pare că au îngrozit pe mulți telespectatori, reușind astfel să mobilizeze un real sprijin împotriva irakienilor (vezi pentru documentație discuția de mai jos). Războiul terestru, în special, a cauzat o creștere a acțiunilor dramatice, ducînd la o hotărîre rapidă și la un sfîrșit fericit al războiului (cel
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Se punea accentul pe șansele de cîștig și pe justificarea necesității acestui război, iar în final povestirea se termina cu o concluzie fericită prezentată sub forma unei victorii uimitoare. În mod evident, era în interesul rețelelor de televiziune să atragă telespectatorii suscitîndu-le interesul față de programele lor; și a început lupta concurenței căutînd să se prezinte cele mai potrivite, mai palpitante și mai detaliate reportaje. Pentru a găsi o explicație potrivită acestei dimensiuni a scrierilor despre Războiul din Golf e necesar ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
americani și a familiilor lor, astfel creînd puternice legături între americanii rămași acasă și trupele de soldați din deșert și contribuind la o întărire a sprijinului manevrelor politico-militare ale Statelor Unite. În felul acesta, a fost mobilizat un mare număr de telespectatori care aveau să susțină fiecare mișcare a Administrației Bush și a Pentagonului, iar pe măsură ce războiul înainta destul de rapid, țara era copleșită de sentimentul victoriei, de parcă era pe cale să cîștige Cupa Super-Bowl a războaielor și astfel să devină numărul 1 în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
au scris reportaje aproape zilnice despre amenințările teroriste venite din partea irakienilor. Cînd irakienii se lăudau cu prizonierii americani capturați, au apărut informații că ei ar tortura trupele de coaliție. Asemenea rapoarte au creat o adevărată isterie în rîndul maselor, a telespectatorilor care susțineau puternic trupele. Mai mult, după atacurile irakiene asupra Israelului și a Arabiei Saudite, au apărut reportaje în care sute de oameni cumpărau măști de gaze, pentru cazul unui eventual atac chimic. Cu siguranță, o asemenea isterie a făcut
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o mulțime de alte nimicuri legate de Furtuna din Deșert au fost ulterior scoase pe piață (ibid, 1993). Rezultatul acestui război fulger propagandistic și al isteriei războiului a fost apariția unei națiuni războinice ce i-a transformat pe mulți din telespectatori în suporteri fanatici ai tacticii de război a administrației Bush. O națiune de războinici Parțial, motivul pentru care oamenii au sprijinit Războiul din Golf are legătură cu ceea ce ar putea fi numit "instincte teritoriale de grup". Cînd o țară este
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care folosea un fond sonor compus din puternice bătăi de tobe ce imprimau un ritm alert de război, bătăi de tobe pentru a-și introduce noile calupuri de știri, suprapunînd imagini cu steagul SUA peste imaginile cu trupele americane. Publicul telespectator era astfel invitat, de către prezentarea făcută de mass-media, să participe la un năucitor război-spectacol. Mai mult decît atît, demonstranții pro-război puteau să înfrîngă obișnuita retragere și pasivitate a culturii TV prin participarea mai activă la celebrațiile publice ale războiului. Multe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
invitat, de către prezentarea făcută de mass-media, să participe la un năucitor război-spectacol. Mai mult decît atît, demonstranții pro-război puteau să înfrîngă obișnuita retragere și pasivitate a culturii TV prin participarea mai activă la celebrațiile publice ale războiului. Multe persoane dintre telespectatorii războiului erau în mod normal izolate, lipsite de putere de decizie și capabile să simtă că făceau parte din societatea de consum doar dacă-și puteau permite să cumpere efigiile și totemurile prestigiului social. O demonstrație pro-război și fluturarea steagului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postmodern în care imaginile se succed cu asemenea rapiditate încît își pierd orice funcție de semnificație, referindu-se doar la alte și alte imagini ad infinitum și în care în final multiplicarea imaginilor produce o asemenea saturație, apatie și indiferență încît telespectatorul este pe vecie pierdut într-o încăpere de oglinzi cu un joc infinit de imagini inutile și lipsite de înțeles. Fără îndoială, televiziunea poate fi experimentată și ca un deșert unidimensional de imagini marcate de superficialitate, putînd funcționa și ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a venit ideea că un pas înainte ar fi măcar să aflăm cine plătește conținutul de presă. Asta nu înseamnă necesarmente că toți ziariștii de la ziarele respective nu sunt în regulă. Dar asta e cu totul altceva. Credem că cititorul sau telespectatorul trebuie măcar să știe cine dă banii. Acum, dacă el, telespectatorul, știe că e Voiculescu în spatele postului TV, dacă el știe că ziaristul Ăla nu e un ziarist, ci e, de fapt, un propagandist, și dacă beneficiarul media tot la asta
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
aflăm cine plătește conținutul de presă. Asta nu înseamnă necesarmente că toți ziariștii de la ziarele respective nu sunt în regulă. Dar asta e cu totul altceva. Credem că cititorul sau telespectatorul trebuie măcar să știe cine dă banii. Acum, dacă el, telespectatorul, știe că e Voiculescu în spatele postului TV, dacă el știe că ziaristul Ăla nu e un ziarist, ci e, de fapt, un propagandist, și dacă beneficiarul media tot la asta alege să se uite, atunci noi nu mai avem ce
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
stabilit se plătește scump. Așadar, candidații ieșiți în arenă au văzut oamenii pe care trebuiau să-i vadă, au ascultat cele ce trebuiau ascultate și, la Paris, vor mai spune o dată, dar acum aureolați de ieșirea din "teren", tot ceea ce telespectatorul a auzit deja de o sută de ori. Protejate de către anturaj de orice contact supărător, stelele noastre căzătoare excelează în această circulație circulară a informației care, în metropolă, îmbogățește factorii de decizie, iar la fața locului face hecatombe. A invada
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cu natura descentrată și puțin structurată a Ummei. Un tineret care întoarce spatele cărții poate reînvăța să citească pe ecranul calculatorului. Există în Iordania trei sute de mii de cititori de ziare, trei milioane de telefoane portabile și cinci milioane de telespectatori. Peste zece ani, toți, inclusiv beduinii, vor fi branșați. De unde va apărea și o formidabilă plasticitate a sacrului. Este o veste proastă pentru autoritățile instituționalizate politice, religioase sau aparținând ambelor categorii. Statele, inclusiv monarhiile de drept divin, pierd controlul asupra
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
case distruse, nouă sute de uzine, piețe și magazine afectate; o sută patruzeci și trei de morți în Israel, din care patruzeci și trei de civili, câteva mii de persoane deplasate și cinci miliarde de dolari pierderi economice. Din fericire, compasiunea telespectatorilor francezi nu s-a împărțit proporțional cu pierderile, ci în funcție de afinități și apartenențe, în ciuda foarte precarului echilibru al micului ecran, și a formulei "deplângem victimele înregistrate de ambele părți". Libanezul din Paris s-a plâns de evidenta părtinire proisraeliană a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în față și vorbeam acolo, ne prezentam cine suntem, de unde venim și ce mare sculă dorim să ajungem. Mari scule. Nu trebuia să facem nici un gest deplasat. Nu trebuia decât să privim în cameră, pentru a întreține contactul cu presupușii telespectatori. Evident că într-un moment ca ăsta te blochezi, ce dracu’ să spui despre tine? Îți dai seama că, într-adevăr, nu ai făcut prea mare lucru în viața ta de până acum, ceva care să merite spus. Ceva de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
omului și exigențele cooperării internaționale“, Lumea, 9 februarie 1989) POST-SCRIPTUM Scandalul provocat de posibila apariție a Antologiei rușinii ne-a revelat aspecte comico tragice ce țin atât de „demnitatea“ unor intelectuali antologați, cât și de corecta informare a cititorilor sau telespectatorilor români. De altfel, singurii jurnaliști care au prezentat în esență problema tergiversării apariției acestei lucrări au fost Adrian Majuru („Antologia rușinii cenzurată“, Adevărul, 25 februarie 2008 și „Justificarea ratării“, Adevărul, 17 martie 2008) și Mirela Corlățan („Manual de osanale pentru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mine acasă și mă comport cum poftesc“. Numai că lucrurile nu stau deloc așa. O emisiune nu e un spațiu privat al unui individ, ci un loc public, iar ea e în egală măsură și a realizatorilor, dar și a telespectatorilor. A spune că dacă nuți convine ce vezi poți să schimbi canalul e ca și cum un individ care se descheie la prohab în plină stradă îți zice că dacă nu ți place priveliștea ești liber să întorci privirea. Ca să nu mai
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
scurt, satul este astăzi - oricât încearcă să ne îmbrobodească domnii de la oraș, simțitori și pătrunși de valorile dacice - o firească prelungire a mahalalei. Și, oricum, dacă e să vorbim de veșnicie, aceasta sa născut, probabil, la pat. (2006) Țăranul inexistent Telespectatorul care se uită la emisiunea de la TVR Cultural Planeta kitsch, prezentată de Adrian Pintea, nu are mari șanse să se lămurească în privința kitschului. De fapt, realizatorii înșiși nu prea par să aibă clară noțiunea. Pentru ei e simplu: Cultura cu
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
opri de data aceasta la ea. Cert este că, pentru cei de la TVR Cultural, noțiunea de kitsch a rămas o nebuloasă. Că este așa o dovedește și programarea, la numai o oră după ce Adrian Pintea își lua la revedere de la telespectatorii săi, a unei mostre colosale de kitsch: o emisiune de muzică populară. Câteva coconițe îmbrăcate scrobit, de la Artizanat, rujate și machiate, erau scoase la iarbă verde și puse să ne gâdile plăcut auzul. Dimineață se treziseră, își băuseră tacticos cafeluța
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
televizor“ din revista Lire (mai, 2003) este următoarea: „La televizor, nu i este de ajuns unui scriitor să fie bun, el trebuie de asemenea să fie un polemist acerb și un actor dotat.“ Dacă un scriitor vine și citește în fața telespectatorilor niște pagini geniale sau un critic își turuie exegeza pe care tocmai a scriso acasă (genială și ea), n-am făcut nimic. Televiziunea nu este nici literatură, nici critică literară. Scriitorul adus în fața camerelor de luat vederi aproape că trebuie
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
persoană cu handicap nu poți avea decât o atitudine binevoitoare, orice gest cultural devine la televizor „o sărbătoare a spiritului“, „un eveniment extraordinar“, „o întâlnire mirabilă“. Spiritul critic este total abolit. Desigur, procedând astfel, nu putem decât săi îndepărtăm pe telespectatori de cultură. În primul rând, litania adulatoare este extrem de plictisitoare și chiar și cei interesați de „sărbătorile spiritului“ vor prefera să schimbe canalul (nici măcar oamenii de cultură nu se mai uită la emisiunile culturale de astăzi - decât doar, eventual, dacă
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
copiii lui... Așa și cu emisiunile de cultură sau cu filmele de artă de la tele vizor. Promovate cu asiduitate, ele vor atrage până la urmă atenția publicului. Vor căpăta o aură de notorietate, ca banala tigaie de la teleshopping. Și chiar dacă unii telespectatori, ajunși să vadă o producție culturală, vor schimba canalul după cinci minute, neînțelegând nimic, tot va fi un punct câștigat. Data vii toare poate că vor schimba după zece minute. Nu vreau să fiu înțeles greșit: nu am porniri idealist
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]