2,223 matches
-
special Angliei, să dea Franței exemplul dezarmării; recuza clientelismul funcțiilor și, ca remediu la această a opta plagă a Egiptului, indica în mod spiritual reducerea numărului de funcții. În sfârșit, unul dintre primii în această privință, lucra la oprirea invaziei torentului noroios al socialismului. Democrației Pașnice, care cerea, strigând în gura mare, o leghe pătrată de teren pentru a experimenta sistemul său, i-a opus, în 2 martie, Petiția unui economist, care reclama de asemenea leghea sa pătrată, afirmând că experiența
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Sticlăria-Sângeap, gresia oolitică de Crivești. Obiectul ocrotirii îl constituie fauna de moluște salmastre caracteristice începutului Basarabianului. b) Aspecte pedologice: solul din cadrul rezervației este litosol. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este străbătut de un afluent al pârâului Rece și de doi torenți. d) Aspecte climatologice: se încadrează în sectorul de climă continentală în care se simte influența climatului excesiv, dar și influența climatului continental temporar maritim; temperatura medie anuală: 9°C, temperatura maximă absolută: 39,4°C, temperatura minimă absolută: -30,2
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
stil Mrs. Radcliffe: Feodală cetățuie, ce de turnuri ocolită, Ce de lună colorată și privită de departe, Părea unul din acele osianice palate, Unde geniuri, fantome cu urgie se izbesc. Poetul are predilecție pentru zgomotele naturii, executate pe orge grave; torente: Urechea mea ascultă torentul ce plesnește, Talazul ce se sparge de malul său plângând... huiete ale apelor: Din vreme-n vreme numai de dincolo de dealuri Părea c-auz un sunet, un uiet depărtat, Ca glasul unei ape ce-neacă-ale ei maluri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cetățuie, ce de turnuri ocolită, Ce de lună colorată și privită de departe, Părea unul din acele osianice palate, Unde geniuri, fantome cu urgie se izbesc. Poetul are predilecție pentru zgomotele naturii, executate pe orge grave; torente: Urechea mea ascultă torentul ce plesnește, Talazul ce se sparge de malul său plângând... huiete ale apelor: Din vreme-n vreme numai de dincolo de dealuri Părea c-auz un sunet, un uiet depărtat, Ca glasul unei ape ce-neacă-ale ei maluri, Sau ca ale mulțimii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
gheața, și-n unda-i cea măruntă Să văz suind un păstrov și lostrița căruntă, Mai iuți decât săgeata, pe piatra de metal. S-ascult la păsări triste ce noaptea se deștept; S-ascult tempeste negre departe-ntărîtate, Și prăvălind copacii, torente-nfuriate, Și văile să urle de un potop ce-aștept. Și trăsnete în cremeni izbind neîncetat Să umple tot eterul de aburi de pucioasă, Să surpe în prăpăstii o stâncă scorburoasă, Să zbiere pe ea ursul de groază spăimântat. Poetul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de un exotism cald, în mijlocul cărora atrage atenția în mod deosebit piața africană cu amestecul de arabi, berberi, negri și evrei, cu grămezile de curmale putrede, harbuji necopți, smochine de India, alune negre întinse pe rogojini sub un soare vărsând torente de foc. Critica lui Alecsandri, întemeiată pe ideile de progres și conservație cu măsură, care sunt ale lui C. Negruzzi și Kogălniceanu și vor fi ale lui Maiorescu, e numai o varietate, literar vorbind, a operei umoristice. O veselie nestinsă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ieronim, căutîndu-l într-o insulă edenică. Schivnicia lui Ieronim este ea însăși semnificativă și nu se întemeiază pe regula ascezei și a macerației ci pe o regresiune spre viața instinctuală. Un bătrân călugăr, Euthanasius, care își caută moartea într-un torent, simbolizează euthanasia propusă de acel Schopenhauer care totuși era un ascet cvasi-bizantin, propagator al castrării. În articolele de gazetă, Eminescu a aplicat cu statornicie acest rousseauianism schopenhauerizat ce s-ar putea reduce la următoarele propoziții: între suprema conștiință metafizică și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Mihai Beniuc, înrudit cu O. Goga și Aron Cotruș prin mesianism, spirit de revendicare socială și aer amenințător, idolatru al lui Eminescu, asemeni căruia formulează fraze lirice de o îndrăzneață nuditate, trecând fără spaime prin păduri de proză. Din cauza gâlgâirii torentului liric, poetul nu poate consolida poemele, și volumul reprezintă în întregul lui o singură sonată informă. Poetica e vitalistă: Când voi izbi o dată eu cu barda, Această stâncă are să se crape Și va țâșni din ea șuvoi de ape! Băieți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
universale: „În mine vuia strigăt lung de cascadă - / Inimă curată în veci și nomadă. / Îmi venea să cuprind înaltul cu mâinile / Când își turna în mine fântânile.” Numeroasele volume ulterioare - Ritmuri române (1969), Sunt pionier al României socialiste (1979) sau Torentul Roșu. Epoca Nicolae Ceaușescu (1989) - se pierd într-o versificație abundentă, facilă și convențională, aducând în prim-plan naționalismul declamator al dictaturii ceaușiste din anii ’70-’80: „Se-aude țara-n oameni și-n unelte, / Prin lanuri trece tânăr și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
București, 1981; Proba zborului, București, 1981; Luceafăr cu cireșe la urechi, București, 1982; Defăimarea umbrei, București, 1983; Întemeietorul, București, 1983; Cota 2001, București, 1984; Eliberarea, București, 1984; Riscul certitudinii, București, 1985; Omul lumină, București, 1988; Echipa de aur, București, 1989; Torentul roșu. Epoca Nicolae Ceaușescu, București, 1989. Repere bibliografice: Mincu, Critice, I, 167-169; Sorianu, Contrapunct, 112-115; Constantin, Despre poeți, 247-249; Piru, Poezia, II, 163-166; Iorgulescu, Scriitori, 49-50; Popa, Ist.lit., II, 642-643. L.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
vederea, precum un munte trufaș sau un turn măreț și o rîpă fioroasă; zgomotul tunetelor și al unei artilerii, vîjÎitul vînturilor celor Învrăjbite, mugetul valurilor unei mări În vijelie, trosnetul cel vîjÎios al unei cascade, repejunea cea zgomotoasă a unui torent sau șiroi, strigătele și țipetele unui norod Întărîtat sau Îngrozit; urmările unei puteri grozave, precum cutremurile pămîntului, erupțiile sau izbucnirile vulcanice, o răscoală Între elemente, o ardere a unei cetăți, fulgerele și grozăvia trăsnetelor; din faptele omenești, izbirea a două
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
scene colosală de mărire, Două nobile instincte cu putere deștepta; Unu-, a cerului credință, altu-a patriei iubire, Ce odată-n aste locuri pe strămoși Îi insufla. Munții noștri-au fost adesea scump azil de libertate, Și din vîrful lor românii, torent iute furios, S-aruncau: mulțimi barbare pentru pradă adunate, Lei sosind, era la fugă ca un cerb rănit, fricos.” Aflăm, aici, cunoscuta tehnică: o descriere a spațiului, o cuprindere a temei cu elemente luate din natură și din istorie, o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
discul aurit Și prin albe valuri pare și dispare Ca surîs ferice p-un chip suferind; Ochiul se Îmbată: vă uitați pe mare, Valul alb de spumă trece clocotind... Ce, treherat de delfini cu aripe lucioase, Revarsă ici și colo torente de fosfor”... ................................................................... Într-un poem marea este cristalină, În altul geme cu turbare și se despică În fața corăbiei fragile. Însă, indiferent de stare, calitatea ei fundamentală (lucirea) rămîne neschimbată. Privind-o, ochiul este fascinat și, pentru a Întări senzația de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
comunist, colectivizarea, contrastul trecut-prezent, iubirea, evul glorios socialist, elogiul muncii, al „comunei de aur” - viitorul comunist ș.a. Cele mai reprezentative opere pe aceste structuri tematice sunt scrise de: Cezar Baltag (Comuna de aur), Alexandru Andrițoiu (Cartea de lângă inimă), M.Banuș (Torentul), R.Boureanu (Sângele popoarelor), D.Corbea ( Nu sunt cântăreț de stele), E.Frunză (Cupa cu garoafe), Ion Gheorghe (Căile pământului), Toma George Maiorescu (Ritmuri contemporane), Leonida Neamțu (Cântecul constelației), Gheorghe Tomozei (Steaua polară), Geo Dumitrescu (Alfabet liric), Violeta Zamfirescu (Ceasul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
unul dintre numeroșii călători străini: „(...) ulițe neregulate, fără alinieri, case joase, tupilate în fundul ogrăzilor, clădite din lemn și amenințând târgul cu un pârjol neîncetat, dugheni aflate la marginea străzilor, (...) ulițe podite cu scânduri masive, sprijinite la margine pe căpătâie, cu torente întunecate de noroi, ascuns sub podeală, și aruncat în sus, prin crăpăturile grinzilor”. În plus, accentuata nevoie de bani a domnilor moldoveni a declanșat un amplu proces de dizolvare și înfeudare a întregului patrimoniu al acestor nuclee, vânzările și daniile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
părea să se domolească, astfel încît, cînd balena izbuti în sfîrșit să elimine fierul înfipt în spinarea ei, dispărînd undeva în mulțime, forța imprimată ambarcațiunii de brînciul ei final ne împinse, între două balene, drept în inima turmei, ca și cum un torent de munte ne-ar fi proiectat pe apa lină a unui iezer. Aici, furtunile ce mugeau în defileurile dintre balenele de la margini erau auzite, dar nu simțite nemijlocit. în această zonă mediană marea avea luciul acela mătăsos, pe care-l
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aceste enorme schelete, cranii, colți, fălci, coaste și vertebre leviatanești, care prezintă, toate, asemănări parțiale cu cele ale speciilor existente, dar în același timp și cu cele ale leviatanilor preistorici dispăruți în vremuri imemoriale - mă simt purtat ca de un torent, înapoi spre acea uimitoare perioadă, de dinaintea timpului însuși - căci se poate spune că timpul s-a născut odată cu omul. Nebuloasa cenușie a lui Saturn se rotește deasupra mea și parcă-aș întrezări veșniciile polare ale acelor vremuri, cînd fortărețe de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în aer pe marinari, cu scînduri cu tot. Unii se prăbușiră cu fața în jos. Capetele harponiștilor din arboradă se zguduiră pe gîturile lor de tauri, aidoma vîrfurilor dislocate ale unor catarge. Auzeau cum prin spărtură pătrunde apa, ca un torent de munte într-o rîpă. Ă Corabia! Dricul! Al doilea dric! strigă Ahab din ambarcațiune. Dricul din lemn american! Scufundîndu-se sub corabia îngreunată de apă, Balena Albă înaintă în lungul chilei, dar se răsuci brusc și ieși din nou la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de ceea ce Mihai Cimpoi numește „proletcultismul ca forma mentis”. SCRIERI: Foc!, Chișinău, 1947; În valea codrilor, Chișinău, 1948; Ion Soltâs, Chișinău, 1950; Zorile, Chișinău, 1952; Costică, Chișinău, 1952; Eroi modești, Chișinău, 1953; Opere alese, Chișinău, 1954; Trei schițe, Chișinău, 1957; Torent, Chișinău, 1961; La cotul Nistrului, Chișinău, 1964; Foc! Torent, Chișinău, 1968; Legenda veșniciei (în colaborare cu P. Dudnic), Chișinău, 1998. Repere bibliografice: Ion Șpac, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 322-325; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 163. N.Bl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286611_a_287940]
-
SCRIERI: Foc!, Chișinău, 1947; În valea codrilor, Chișinău, 1948; Ion Soltâs, Chișinău, 1950; Zorile, Chișinău, 1952; Costică, Chișinău, 1952; Eroi modești, Chișinău, 1953; Opere alese, Chișinău, 1954; Trei schițe, Chișinău, 1957; Torent, Chișinău, 1961; La cotul Nistrului, Chișinău, 1964; Foc! Torent, Chișinău, 1968; Legenda veșniciei (în colaborare cu P. Dudnic), Chișinău, 1998. Repere bibliografice: Ion Șpac, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 322-325; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 163. N.Bl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286611_a_287940]
-
pentru prevenirea colmatării acestora și atenuarea scurgerii apelor pluviale; ... c) îndepărtarea materialului lemnos și a resturilor rezultate în urmă exploatării lemnului de pe malul cursurilor de apă în vederea asigurării scurgerii apelor mari; ... d) asigurarea fondurilor pentru realizarea lucrărilor de corectare a torenților și întreținerea corespunzătoare a acestora, în vederea stabilizării versanților; ... e) elaborarea rapoartelor operative zilnice conform modelului din Anexă 1(i) pe perioada situațiilor de urgență generate de factorii de risc specifici și rapoarte de sinteză conform modelului din Anexă 1(j
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167878_a_169207]
-
operativ-decizional pentru apărare împotriva inundațiilor și fenomenelor meteorologice periculoase; 5. tabelul cuprinzând date caracteristice de apărare a obiectivelor inundabile (tabel tip), care să conțină: - numărul curent; - curs de apă (toate cursurile de apă de pe raza localității-râuri, pâraie locale, vai nepermanente, torenți), baraj existent a cărui avariere poate conduce la inundarea localității; - denumirea obiectivelor din zona inundabila (pentru fiecare curs de apă în parte): nr. gospodării, nr. obiective sociale, sedii administrative, obiective economice, căi de comunicație, rețele de alimentare cu apă, gaz
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167878_a_169207]
-
altor factori antropici și-au pierdut total sau parțial capacitatea de productie pentru culturi agricole sau silvice, si anume: a) terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă, indiferent de folosință; ... b) terenuri cu eroziune în adincime (ogase, ravene, torenți); ... c) terenuri afectate de alunecări active, prăbușiri, surpări și curgeri noroioase ; ... d) terenuri nisipoase expuse erodării de către apă sau vint; ... e) terenuri cu aglomerări de pietriș, bolovăniș, grohotiș, stincarii și depozite de aluviuni torențiale; ... f) terenuri cu acces permanent de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168448_a_169777]
-
proiectare care va scoate la licitație lucrarea și care va elabora, pe bază de comandă, documentația tehnico-economica, în conformitate cu prevederile legale. Capitolul 4 Întreținerea și pază amenajărilor din perimetrele de ameliorare Articolul 9 Întreținerea amenajărilor de combatere a eroziunii solului, corectarea torenților și a plantațiilor de protecție executate în perimetrele de ameliorare se asigura din fondul de ameliorare constituit în acest scop la Ministerul Agriculturii și Alimentației și Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Pază perimetrelor de ameliorare, pe toată durata de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168448_a_169777]
-
mari 1 buc 7. Lucrări de prevenire și combatere a Amenajare terenuri alunecate 270 ha alunecărilor de teren în zona Păușești- Mâglaș, jud. Vâlcea Amenaj ravene active 5,3 km ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8. Lucrări de consolidare a zonelor cu Amenajare ravene și torenți 5,5 km alunecări și reabilitarea amenajărilor existente pt. regulariz. scurgerilor de Amenajare terenuri alunecate 155 ha apă pe vers. în BH Bistrița, sbz Români, Rețea drumuri 22,8 km zona Orbic - Buhuși, jud. Bacău ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9. Protecția digului incintei Insula
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]