4,862 matches
-
țării de origine). Volumul cumulat al vânzărilor anuale ale acestor 100 de corporații este de 5.500 miliarde euro10, din care mai mult de jumătate (3.000 miliarde) sunt vânzări în străinătate. De asemenea, aceste 100 cele mai mari corporații transnaționale au împreună 14,6 milioane de angajați 11, din care aproape jumătate (7,2 milioane) sunt în străinătate. Datele corespund anului 2003, ultimul pentru care există date centralizate (la momentul redactării acestei lucrări). Între cele mai mari corporații ne-financiare
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
din industria țițeiului și 9 din industria de echipamente electrice și electronice. Este remarcabilă, de asemenea, ascensiunea CTN-urilor din servicii recent privatizate, precum telecomunicații, utilități și servicii poștale - care împreună reprezintă aproape 20% din topul primelor 100 de corporații transnaționale. Tabelul 1.1 - Primele 10 corporații transnaționale ne-financiare, după volumul activelor în străinătate (2003) Sursa: UNCTAD (2005) UNCTAD calculează un indice al transnaționalității pentru o corporație ca medie aritmetică a trei rapoarte, și anume: raportul dintre active în străinătate
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de echipamente electrice și electronice. Este remarcabilă, de asemenea, ascensiunea CTN-urilor din servicii recent privatizate, precum telecomunicații, utilități și servicii poștale - care împreună reprezintă aproape 20% din topul primelor 100 de corporații transnaționale. Tabelul 1.1 - Primele 10 corporații transnaționale ne-financiare, după volumul activelor în străinătate (2003) Sursa: UNCTAD (2005) UNCTAD calculează un indice al transnaționalității pentru o corporație ca medie aritmetică a trei rapoarte, și anume: raportul dintre active în străinătate și total active, raportul dintre vânzări în
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
piața de origine a corporației și piața sa globală. De aceea, este normal ca indicele transnaționalității să fie mai mare pentru CTN-urile a căror piață de origine este de dimensiuni mici sau medii. Tabelul 1.2 - Primele 10 corporații transnaționale ne-financiare, după indicele transnaționalității (ITN) (2003) Sursa: UNCTAD (2005) Desigur, un astfel de indice are riscurile sale metodologice. Faptul că nu regăsim nici o corporație americană în acest top, și că din primele 10 corporații după mărimea activelor (tabelul 1
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
un astfel de indice are riscurile sale metodologice. Faptul că nu regăsim nici o corporație americană în acest top, și că din primele 10 corporații după mărimea activelor (tabelul 1.1) doar două figurează și aici, ridică semne de întrebare. În ceea ce privește transnaționalele din domeniul financiar, topul acestora este dominat de o corporație americană (Citigroup), șapte corporații europene (UBS, Allianz, Crédit Agricole, HSBC, Deutsche Bank, BNP Paribas, ING) și două japoneze (Mizuho, Mitsubishi Tokyo Financial Group). Dar aceste corporații financiare au particularități care
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Mizuho, Mitsubishi Tokyo Financial Group). Dar aceste corporații financiare au particularități care le deosebesc, într-o măsură importantă, de corporațiile ne-financiare, și în mare parte nu vor face obiectul studiului nostru. UNCTAD face totodată și un clasament separat al transnaționalelor din țările în curs de dezvoltare. Chiar și literatura de specialitate se referă în ultimul timp la fenomenul „transnaționalelor din țările Lumii a Treia”. Nu agreez însă aceste separări. De altfel, și din tabelul 1.3 putem observa că topul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
corporațiile ne-financiare, și în mare parte nu vor face obiectul studiului nostru. UNCTAD face totodată și un clasament separat al transnaționalelor din țările în curs de dezvoltare. Chiar și literatura de specialitate se referă în ultimul timp la fenomenul „transnaționalelor din țările Lumii a Treia”. Nu agreez însă aceste separări. De altfel, și din tabelul 1.3 putem observa că topul primelor 10 corporații din țările în curs de dezvoltare seamănă mult cu topul primelor 10 corporații din toată lumea în privința
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
domeniul de activitate: corporațiile din industria echipamentelor electrice și electronice, telecomunicații și industria țițeiului reprezintă 60%, respectiv 70% din aceste topuri. În plus, această împărțire alimentează o confuzie născută din însăși definirea prea simplistă pe care UNCTAD o dă corporațiilor transnaționale. Pe de o parte, în țările în curs de dezvoltare și în tranziție 12 există CTN-uri perfect comparabile cu cele din țările dezvoltate, atât din punctul de vedere al indicelui transnaționalității, cât și prin prisma promovării conștiente a unor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
firmele pe care UNCTAD le clasifică drept CTN-uri sunt (după cum am mai subliniat) doar în prima fază a procesului de transnaționalizare și nimic nu ne îndreptățește să credem că vor depăși această etapă. Tabelul 1.3 - Primele 10 corporații transnaționale ne-financiare din țările în curs de dezvoltare, după volumul activelor în străinătate (2003) Sursa: UNCTAD (2005) Criticând această perspectivă exagerat de globalizatoare, prin care avem zeci de mii de corporații transnaționale cu sute de mii de filiale, putem ajunge
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
această etapă. Tabelul 1.3 - Primele 10 corporații transnaționale ne-financiare din țările în curs de dezvoltare, după volumul activelor în străinătate (2003) Sursa: UNCTAD (2005) Criticând această perspectivă exagerat de globalizatoare, prin care avem zeci de mii de corporații transnaționale cu sute de mii de filiale, putem ajunge să fim tentați de argumentele lui Rugman (2005), care susține că, practic, avem de-a face cu un număr foarte restrâns de corporații cu adevărat globale, în timp ce restul sunt variante de corporații
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
globale în Asia de Sud-Est, dacă realizează acolo trei sferturi din producție, trebuie să recunoaștem că are un impact și asupra acelei economii locale sau regionale în care operează (chiar dacă nu vinde sau vinde puțin acolo). Tabelul 1.4 - Primele 10 corporații transnaționale ne-financiare, după numărul de angajați în străinătate (2003) Sursa: UNCTAD (2005) În definitiv, oamenii contează și nu poți spune că o companie care are zeci sau sute de mii de angajați în străinătate nu produce efecte în țara-gazdă. Până la
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
mecanismele prin care globalizarea produce efecte în afara țărilor dezvoltate - și nu neapărat prin vânzări. Este firesc ca majoritatea vânzărilor să fie acolo unde este și puterea cea mai mare de cumpărare. Dar aceasta nu înseamnă că avem doar nouă corporații transnaționale cu adevărat globale, pentru că nouă corporații nu creează un fenomen și nici nu nasc resentimente antiglobalizare. Capitolul 2tc " Capitolul 2" Transnaționalizarea firmei: motivații și etapetc "Transna]ionalizarea firmei\: motiva]ii [i etape" 2.1. De ce vor firmele să devină transnaționale
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
transnaționale cu adevărat globale, pentru că nouă corporații nu creează un fenomen și nici nu nasc resentimente antiglobalizare. Capitolul 2tc " Capitolul 2" Transnaționalizarea firmei: motivații și etapetc "Transna]ionalizarea firmei\: motiva]ii [i etape" 2.1. De ce vor firmele să devină transnaționale?tc "2.1. De ce vor firmele să devină transnaționale?" Literatura internațională de specialitate este, în linii mari, de acord cu existența a patru mari categorii de motivații pentru procesul de internaționalizare a unei firme, și anume: - Căutarea de resurse. Aceasta
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
un fenomen și nici nu nasc resentimente antiglobalizare. Capitolul 2tc " Capitolul 2" Transnaționalizarea firmei: motivații și etapetc "Transna]ionalizarea firmei\: motiva]ii [i etape" 2.1. De ce vor firmele să devină transnaționale?tc "2.1. De ce vor firmele să devină transnaționale?" Literatura internațională de specialitate este, în linii mari, de acord cu existența a patru mari categorii de motivații pentru procesul de internaționalizare a unei firme, și anume: - Căutarea de resurse. Aceasta a fost, de fapt, motivația economică principală a apariției
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
a patru mari categorii de motivații pentru procesul de internaționalizare a unei firme, și anume: - Căutarea de resurse. Aceasta a fost, de fapt, motivația economică principală a apariției imperiilor coloniale, în care unii autori radicali (Kuerten, 1995) văd precursorii corporațiilor transnaționale de astăzi. Ne referim, în special, la resurse naturale, a căror lipsă în țara de origine obligă corporația să se extindă în străinătate. Corporația poate căuta și stimulente fiscale, multe țări oferind diferite forme de asemenea stimulente (reduceri de taxe
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
perspectiva reducerii costurilor, ci mai degrabă din cea a reducerii riscurilor, este teoria diversificării portofoliului. Plecând de la teoria lui Markowitz și Grubel, Rugman (1979, 2005) a aplicat-o la investițiile străine directe, care reprezintă o diversificare a activelor unei corporații transnaționale. Considerând că raportul dintre vânzările în străinătate și vânzările totale este bun pentru a aproxima transnaționalitatea unei firme 3, Rugman a demonstrat că acest raport este corelat negativ și semnificativ statistic cu riscul obținerii de venituri. Practic, corporațiile transnaționale (analizele
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
corporații transnaționale. Considerând că raportul dintre vânzările în străinătate și vânzările totale este bun pentru a aproxima transnaționalitatea unei firme 3, Rugman a demonstrat că acest raport este corelat negativ și semnificativ statistic cu riscul obținerii de venituri. Practic, corporațiile transnaționale (analizele lui Rugman s-au referit doar la cele americane) au venituri cu atât mai stabile în timp (variația acestora este mai mică) cu cât au un grad mai mare de transnaționalizare. O firmă transnațională oferă beneficii mai mari (comparativ
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
obținerii de venituri. Practic, corporațiile transnaționale (analizele lui Rugman s-au referit doar la cele americane) au venituri cu atât mai stabile în timp (variația acestora este mai mică) cu cât au un grad mai mare de transnaționalizare. O firmă transnațională oferă beneficii mai mari (comparativ cu una cu arie restrânsă de operare) acționarilor săi, prin diversificarea portofoliului propriu, mai ales dacă există bariere instituționale sau de altă natură la adresa liberei circulații a capitalului. Acționarii unor transnaționale sunt mai protejați prin
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de transnaționalizare. O firmă transnațională oferă beneficii mai mari (comparativ cu una cu arie restrânsă de operare) acționarilor săi, prin diversificarea portofoliului propriu, mai ales dacă există bariere instituționale sau de altă natură la adresa liberei circulații a capitalului. Acționarii unor transnaționale sunt mai protejați prin diversificarea internațională a riscului. Până la urmă, este vorba de a realiza un echilibru al riscului de țară prin această diversificare, pentru că fluctuațiile economiilor-gazdă sunt imperfect corelate cu fluctuațiile economiei de origine. Desigur, există și contraargumente la
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
și care eficientizează activitatea. Ca urmare, o firmă se va implica mai puternic pe o anumită piață națională pe măsură ce va obține experiență din derularea unor activități curente pe piața respectivă. La nivel operațional, în urma unor studii longitudinale asupra a patru transnaționale suedeze, modelul evidențiază creșterea implicării pe o piață prin formarea și dezvoltarea unui lanț de activități succesive (vezi figura 2.1). În plus, modelul implică și o determinare subiectivă a piețelor vizate, susținând, ca regulă generală, că firmele pătrund pe
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
ridică însă semne de întrebare referitor la sugestia lui Petersen și Pedersen (1997) de a adăuga creșterea exporturilor ca determinant al creșterii gradului de implicare pe piață, prin investiții străine directe. Pe de altă parte însă, o cercetare în rândul transnaționalelor cu sediul în Danemarca a relevat că nivelul crescut al exporturilor este, în viziunea factorilor de decizie ai corporației, principalul motiv (53% din răspunsuri) al implicării mai accentuate pe o anumită piață. Rezultatele cercetării pot fi însă puse sub semnul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
factorilor de decizie ai corporației, principalul motiv (53% din răspunsuri) al implicării mai accentuate pe o anumită piață. Rezultatele cercetării pot fi însă puse sub semnul întrebării din cauza metodologiei adoptate 6. Referitor la acumularea de resurse financiare și manageriale, corporațiile transnaționale dispun de asemenea resurse de la bun început, astfel încât se impune o nuanțare a acestui factor. În condițiile în care factorii de decizie ai corporației au aversiune la risc, ei preferă să investească treptat aceste resurse. Mai mult, ei preferă să
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
modelul de la Uppsala conține deja adăugirea pe care voiau să i-o aducă Petersen și Pedersen (1997). Pe de altă parte, este posibil ca, deși nu au menționat acest lucru, cei doi să se bazeze pe teza conform căreia corporațiile transnaționale urmăresc mai puțin obținerea unei rate ridicate a profitului și mai degrabă atingerea unei mase ridicate a profitului, sinonimă cu acumularea de resurse financiare. Investiția străină directă conferă stabilitate activității externe a corporației, spre deosebire de export, iar stabilitatea este o condiție
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
căutare de resurse, în special naturale, din simplul motiv al limitării opțiunilor prin distribuția geografică inegală a resurselor. Și o ultimă observație: modelul de la Uppsala este valabil cu precădere pentru filialele de distribuție, și mai puțin pentru filialele productive ale transnaționalelor. În mod normal, filiala de producție reprezintă cel mai înalt grad de implicare pe o piață, întrucât renunțarea ulterioară la o astfel de investiție implică un nivel ridicat al costurilor. De aceea, ea ar trebui să facă obiectul unui proces
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
care poate realiza cea mai serioasă scurtcircuitare a etapelor intermediare ale transnaționalizării. Exemplul concret îl reprezintă procesul de privatizare a unităților productive aflate în proprietatea statului. În fapt, privatizarea reprezintă un mijloc eficient de a recupera terenul pierdut de o transnațională în fața unei corporații concurente, care s-a implicat de mai mult timp, însă gradual, pe piața respectivă. În compensație, arderea etapelor prin privatizare comportă și riscul cel mai mare de dezinvestire, pentru că ea se poate dovedi nefirească fie în planul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]