6,656 matches
-
Iulia. În focul evenimentelor, rememorate peste decenii, ziaristul se maturizase. Este editor și redactor responsabil la „Adevărul” (Sibiu, 1918-1919), devenit, după mutarea de la Budapesta, organ al Partidului Social Democrat din Ardeal și Banat, și la periodicele care l-au continuat: „Tribuna socialistă” (Sibiu-Cluj, 1919-1921), „Dezrobirea”, organ al Partidului Socialist din Transilvania (Cluj, 1921) și „Dreptatea” (Brașov, 1921). A lucrat, de asemenea, între 1920 și 1945, în redacția publicațiilor „Facla” (Cluj), „Aurora”, revistă literară și teatrală, „Tribuna”, „Santinela (de la vest)”, „Nădejdea poporului
ALBANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]
-
periodicele care l-au continuat: „Tribuna socialistă” (Sibiu-Cluj, 1919-1921), „Dezrobirea”, organ al Partidului Socialist din Transilvania (Cluj, 1921) și „Dreptatea” (Brașov, 1921). A lucrat, de asemenea, între 1920 și 1945, în redacția publicațiilor „Facla” (Cluj), „Aurora”, revistă literară și teatrală, „Tribuna”, „Santinela (de la vest)”, „Nădejdea poporului”, toate din Oradea, „Știrea”, „Libertatea poporului”, ambele din Arad, la unele dintre ele ocupând, în anumite perioade, și funcția de redactor-șef. A mai colaborat la alte numeroase gazete și reviste, între care „Familia”, „Gazeta
ALBANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]
-
De pildă, În Cahiers Roumains a apărut un articol semnat de mons. I. Kirk, „Despre Misiunea catolică română pentru Europa”, dar și altul semnat de Eugen Titeanu, „Paradoxuri, drame și probleme ale emigrației”. Însă exilații au Încercat să publice o tribună care să prezinte punctul de vedere comun tuturor reprezentanților partidelor democratice În presa pariziană. Astfel, În 1948 a apărut primul număr din La Nation Roumaine. Organe du Conseil des partis politiques Roumains. National-paysan, National-Libéral, Social-Démocrate indépendent, condus de Romulus Boilă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
specialist În domeniul investigării trecutului românilor americani, Alexandru Nemoianu a desfășurat o bogată activitate publicistică, el colaborînd la cunoscute reviste și ziare din Statele Unite, Canada și România, dintre care amintim: America, Origini, Meridianul românesc, dar și Convorbiri literare, Altarul Banatului, Tribuna, Cronica, Orizont etc. Cea mai mare parte a acestor intervenții a fost dedicată, așa cum observă chiar autorul, investigării comunității române din America, a cărei evoluție a evidențiat, după 1945, o atenție specială În direcția afirmării ei identitare. Așa se explică
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu unii oficiali ai regimului comunist; dacă unii au ocupat poziții de prim-plan și au avut numeroase apariții publice și după 1989, cum e Ștefan Andrei, alții Însemnau, pentru publicul larg, mai mult niște figuri fără identitate, zărite la tribuna oficială. Ilie Văduva, Ioan Totu, Ion Stoian, Maria Groza și alții capătă acum chip În portrete realizate cu destulă precizie. Cu adevărat incitantă e menționarea unor aspecte aparent minore, care exprimă bine atît modul În care Înțelegeau românii să trateze
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nr. 1-2, februarie 1955, p. 13. Potrivit unui raport RFE, consiliul parohial al Bisericii Ortodoxe era sub controlul legionarilor. RFE, Item nr. 6684/53. România Muncitoare, II, iulie 1952. RFE, Item nr. 118/56. La Roma, a fost publicată Țara. Tribună a românilor liberi, Încă din aprilie 1949, sub direcția lui Alexandru Gregorian. În februarie 1949, tot la Roma apăreau Suflet românesc, avînd o orientare religioasă-creștină, și Vatra. Foaie românească de opinie și informație. La Buenos Aires apăreau Curentul românesc, după 24
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din străinătate și Îndreptar. Foaie pentru gînd și faptă creștinească. La Madrid apăreau Libertatea condusă de Horia Stamatu și Destin. Revistă de cultură românească, al cărui prim număr apare În iunie 1951 sub direcția lui George Uscătescu. În Anglia apărea Tribuna, din inițiativa lui Ion Rațiu. Printre cei care publicau În aceste reviste răspîndite În Întreaga lume se numărau Gheorghe Cosma, D. Găzdaru, Aron Cotruș, Ion V. Elimilan, Sever Pop, Al. Gregorian, Petre Sergescu, Al. Mircea, Ion Gheorghe, Basil Munteanu, Petre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
25 decembrie 1936. Director fondator este Naum Nance, iar secretar de redacție și administrator - C. Ionescu. Începând cu numărul 12/1936, revista are subtitlul „Organ de luptă naționalistă și spirituală a românilor de pretutindeni”, de la numărul 17/1936 subtitlul devine „Tribună de luptă național-economică a românilor de pretutindeni”, iar în ultimele două numere este operată a treia schimbare: „Făclie și organ de propagandă naționalistă”. Publicația este în primul rând un organ de informație și propagandă pentru problemele aromânilor. Cultura și literatura
MACEDONIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287941_a_289270]
-
Micaela Lungu, editează revista de poezie „Argo”. A colaborat, mai ales cu versuri, la „Revista Fundațiilor Regale”, „Vremea”, „Lumea”, „Curentul literar”, „Viața Basarabiei” ș.a. După o perioadă de absență din presă, cuprinsă între 1947 și 1964, reîncepe să publice în „Tribuna”, „Viața românească”, „Steaua”, „România literară” ș.a. După 1973 poeziile îi apar în reviste românești ale exilului: „Ethos”, „Limite”, „Mele”, „Micron” ș.a. L. și-a făcut apariția - după cum se autodefinește - în zodia acelei „generații ieșite în lume sub semnele cumplite ale
LUNGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
unde parcurge treptele universitare până la cea de profesor. Debutează la „Lumina” (Pancevo), în 1973, cu articolul Elemente dialectale și populare în proza lui Ion Popovici-Bănățeanul. Colaborează la publicațiile românești din Voivodina - „Lumina”, „Analele Societății de Limba Română”, „Libertatea”, „Cuvântul românesc”, „Tribuna tineretului” ș.a. Interes literar prezintă volumul Cugetări (1996), care însumează reflecții asupra celor mai diverse teme, dar îndeosebi În amurg (2002), carte care, așa cum precizează subtitlul, conține „memorii, confesiuni, însemnări de călătorie” ce vizează un interval de șapte decenii. Străbătute
MAGDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287954_a_289283]
-
L. este, de asemenea, membru al redacției revistei „Versuri și proză” (1915). Colaborează cu articole politice, sociale, culturale la „Adevărul literar și artistic”, „Curier israelit”, „Gazeta politică și literară”, „Informația Bucureștiului”, „Mântuirea”, „Răspântia”, „Renașterea noastră”, „Seara”, „Știri din lumea evreiască”, „Tribuna”, „Versuri și proză”, „Vieața nouă” ș.a. A fost redactor fondator al revistei „Adam” (1929-1940), publicație de orientare antifascistă și antihitleristă, unde polemizează cu Nae Ionescu și A. C. Cuza. Nu s-a sfiit să atace, în pamflete, extrema dreaptă, devenită amenințătoare
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
de două ori din motive politice. A debutat la „Scrisul bănățean” în 1956, an în care publică și în ziarele locale din Arad și Timișoara, iar prima carte, Corabia autohtonă, îi apare în 1969. A colaborat îndeosebi la „Orizont”, „Familia”, „Tribuna”, iar sporadic și la alte publicații din țară. A fost distins cu Premiul pentru poezie al Asociației Scriitorilor din Timișoara (1969) și cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru literatură dedicată copiilor și tineretului (1982). Debutând oarecum târziu, cu o
MADUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
între 1964 și 1966 funcționează ca profesor la Școala Populară de Artă din Brașov. Împreună cu Ștefan Stătescu, Emil Micu, George Boitor ș.a. realizează publicația trimestrială „Caiete de literatură” (1968-1969). Colaborează cu versuri, proză, teatru la „Lupta Moldovei”, „Astra”, „România literară”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Iașul literar” ș.a. Personaj incomod, boem fantast și pitoresc, M. era în fond un om grav, serios, delicat. Debutează editorial la vârsta de optsprezece ani, cu placheta Cu barda-n porți de veac (1941). În celelalte culegeri de
MAGHERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287956_a_289285]
-
ca pictor restaurator de monumente religioase. Participă cu lucrări de pictură și grafică la expoziții de grup și, din 1993, are și expoziții personale. Debutează cu versuri în „Luceafărul” (1970). Colaborează la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri”, „Familia”, „Tomis”, „Teleormanul”, „Tribuna Teleormanului” ș.a. Redactor la „Pagini teleormănene” (1988-1989), redactor-șef la „Carul solar” (1991) și la „Curierul de Teleorman” (1992-1993), a condus și cenaclul „Gala Galaction” din Roșiori de Vede (1978-1984). De la pastelul elegiac la cenușiurile plictisului provincial și de la incandescențele
LUPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287934_a_289263]
-
artistic”. Inițial director este Mihail Fridan, redactor - Iosif Ion Balu, redactor responsabil - George Moroșanu, ulterior George Ivașcu, care din 1935 figurează în calitate de redactor. Publicație de stânga, M. tipărește un articol-program (Pornim la drum) ce reprezintă mai curând un discurs de tribună decât o declarație de intenții, configurând, într-un stil polemico-patetic, înrolarea în sfera ideologiei socialiste. Literatura, precum și studiile critice și monografice incluse în sumar tratează prin excelență autori și texte cu o declarată orientare de stânga, iar polemismul din paginile
MANIFEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287982_a_289311]
-
romantic meditativă și textul de implicație socială (mai exact socialistă), care, din necesități polemice, tinde către un soi de neonaturalism zolist. Începând cu anul al doilea de apariție se renunță treptat la ambițiile culturale și M. devine mai degrabă o tribună de lansare a ideologiei socialiste și un instrument de polemică la adresa orientărilor de dreapta. Se va miza pe chestiuni politice și sociale, în detrimentul fenomenului cultural. Evenimentul artistic devine simplă informație și doar în măsura în care se pliază pe sfera de interes ideologic
MANIFEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287982_a_289311]
-
1961), Jurnal de bord (1963), Alarmă la Colțul viu (1964) -, o plachetă Prin fereastră-zarea- albastră (1966) ș.a. În 1979 emigrează în Germania, unde activează ca redactor al postului de radio Europa Liberă, prezent în programe cu pamflete și cu emisiunea „Tribuna satelor”. Colaborează la „Dialog” (Germania), „Alergătorul de la Marathon” (Danemarca). Proza din Palatul primăverii și din celelalte cărți publicate de M. până în momentul plecării din țară este caracterizată de o atitudine convențional-educativă, abordând fie subiecte din viața școlii și a școlarilor
MANUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287998_a_289327]
-
la București, unde va lucra ca bibliotecar la Comunitatea Evreiască (1946-1949), ca funcționar la Uniunea Scriitorilor (până la pensionare, în 1973) și ca secretar al Biroului Uniunii Scriitorilor (1950-1969). Colaborează la „Națiunea”, „Flacăra”, „Viața românească”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Ramuri”, „Ateneu”, „Contemporanul”, „Literatorul” ș.a. Debutează cu proză în revista „Adam”(1939), iar primul volum, Povestire, îi este tipărit în 1942. Cărțile sale cuprind povestiri moralizatoare, scrise cu predilecție la persoana întâi, discrete, pline de vervă, aducând în scenă personaje
MARCIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288003_a_289332]
-
Departamentul pentru problemele Europei Centrale (1971-1974), director al Departamentului Central European (1981-1984), consilier (1989). A mai fost director al Centrului Cultural Român din Paris (1987-1988). Din 1994 este însărcinat cu afaceri ad-interim la Ambasada Română din Macedonia. Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Contemporanul”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Ateneu” ș.a. Debutează ca traducător în 1970 și își publică prima carte, monografia Republica Populară Polonă, în 1972 (în colaborare cu Lucia Badea). Monografia Ioan Paul al II-lea, papă pentru mileniul al III
MARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288012_a_289341]
-
în cadrul Universității Ecologice din București, ca titular al Catedrei de ecosofie. A debutat în presă în 1945, iar prima carte, placheta Lespezi pe un veac apus, i-a apărut în 1947. A colaborat la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Orizont”, „Flacăra”, „România liberă”, „România pitorească”, „Viața militară” ș.a. A publicat poezie, proză, reportaj, publicistică, eseistică, multe scrieri fiindu-i traduse (uneori de scriitori ca Evgheni Evtușenko sau Pablo Neruda) și editate în rusă, portugheză, germană, suedeză, hindi, franceză, neogreacă
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
1953 devine redactor-șef adjunct al revistei „Iașul literar”, din 1955 lucrând efemer ca profesor la o școală generală din Coarnele Caprei, județul Iași. A publicat articole, poezii originale și traduceri în „Revista Fundațiilor Regale”, „Jurnalul literar”, „România literară”, „Victoria”, „Tribuna poporului”, „Frontul plugarilor”, „Opinia”, „Moldova liberă”, „Lupta Moldovei”, „Națiunea”, „Flacăra”, „Preocupări literare”, „România liberă”, „Glasul Patriei”, „Contemporanul” ș.a. Duce o viață boemă, alcoolismul agravându-i sănătatea șubredă: este internat în spitale de neuropsihiatrie, TBC și oncologie. Moare, se pare, de
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
După a treia culegere de versuri, Întâlnirea cu focul (1944), devine membru al Societății Scriitorilor Români la recomandarea lui Tudor Arghezi și Gala Galaction. După 1945 are interdicție de semnătură și revine în presă abia în 1957, publicând poezii în „Tribuna”, grație lui Ioanichie Olteanu. În 1970 revista italiană „Brevi” îi acordă Premiul Napoli Ospite pentru volumul Până unde pot muri (1969). A lăsat în manuscris volumul de memorialistică Întâmplări de când eram pe pământ. Traiectoria cărților lui M. înregistrează evenimentele unei
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
1936, 5; V. Copilu-Cheatră, „Rabbi Haies Reful - frescă”, „Freamătul școalei”, 1936, 3-4; Cicerone Theodorescu, „Tezaur bolnav”, „Floarea de foc”, 1936, 20; Biberi, Études, 187-189; Streinu, Pagini, V, 246-249; Horia Stanca, „Domnița Ralu Caragea”, TIA, 1939, 175; Alexandru Raicu, „Moartea nimănui”, „Tribuna tineretului”, 1939, 30-31; Theodor Rășcanu, Pentru Petru Manoliu, „Gazeta refugiaților”, 1941, 41; Călinescu, Ist. lit. (1941), 880, Ist. lit. (1982), 966; Alexandru Kirițescu, Petru Manoliu și confuziile mele, VAA, 1943, 630; Ivașcu, Confruntări, II, 463-465; Crohmălniceanu, Literatura, I, 534-535; Piru
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
1954-1957), urmând ulterior Facultatea de Filologie la Cluj (1959-1964). A lucrat ca electrician (la Bicaz, Argeș), profesor (în județul Constanța, 1965), activist cultural și ziarist (Suceava, 1966-1971). Stabilit în 1971 la Cluj, funcționează peste două decenii ca redactor la revista „Tribuna”. Între anii 1997 și 2001 este director al Editurii Dacia, iar din 2001 - consilier la aceeași editură. Debutează în 1959 la „Tribuna”, iar editorial, în 1972, cu volumul de proză Anna sau Pasărea paradisului, distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor; este
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
cultural și ziarist (Suceava, 1966-1971). Stabilit în 1971 la Cluj, funcționează peste două decenii ca redactor la revista „Tribuna”. Între anii 1997 și 2001 este director al Editurii Dacia, iar din 2001 - consilier la aceeași editură. Debutează în 1959 la „Tribuna”, iar editorial, în 1972, cu volumul de proză Anna sau Pasărea paradisului, distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor; este, în același an, coautor la volumul colectiv de reportaje Vine istoria (alături de Vasile Sălăjan și Nicolae Prelipceanu). Colaborează cu proză, reportaje, critică
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]