2,711 matches
-
a făcut dreptate cu mâna propie, sustrăgându-se dă la cod, care purtare mandea sunt primu s-o repudiez dă la mine. Ar fi dă regretat pă d-antregu dacă firma dă filme care cu onor o conduci n-ar recunoaște truda mea pă io trudesc pentru ea, care muncă io bucuros i-am sacrificat ăi mai buni ani dân veață. Al tău cu toată dragostea, (urmează semnătura) O dată băgat răvașu la cutia poștală care ie dă toată Încrederea, că primește parada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
În vezetă la Locarno, cu aucatu lui, doctoru Kuno Fingermann, și i-a zis că, de să lăsa cu nuntă, o să-i deie cerimonia pă mână, fără să-i pretandă reduceri dân buget. O sârmă rapidă lu rusnacu a complectat truda dă dimineață. Lu Fonseca și lu mandea ne-a dat otomobilu oficeal, să urmărim atenti șmotru la ăi doi fanfaroni. Ne-am Întâlnitără În ușă. Fingermann, ăl mai Îngrijat dă olocaust, a pus personal deștu pă sunerie. Dă cum a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Toate-mi păreau a fi menite numai mie. Așa m-am păcălit că trebuie să mă răsplătesc. Ce nu mi se dădea, voiam și luam cu forța. Sau îl furam, să-l strîng la piept și să visez fericirea. În ciuda trudei mele, am fost leneș căci tot ce n-am putut obține, am trăit în vis cu înmiită pasiune. Și am rămas gol, căci toate s-au spulberat ca visele.” Nu mai rostesc nimic. Știu că lumea mă întîmpină ca pe
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
ce ne supune odată pentru totdeauna unui strigăt ce-a născut o lume nouă consumându-mi haosul meu din viață. De altfel am simțit întotdeauna dragostea ta ce m-a supus orbește spre nopțile în care se îndreptau speranțele în truda către mine însă-mi să înnotăm prin sferele timpului pentru a simți cum se naște iubirea. Trebuie să fie această împlinire ca lacrima rănilor să-mi nască lumină. Trebuie să fie, trebuie ... să fie... SUFLETUL ALBASTRU DE SOR Ploile verilor
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
trăi prin vreme. Sunt clipe dragi ce se petrec Cu zâmbete și flori de prețuire, Am strâns în palme albul verb. Și-n tâmple albastra nemurire. Să bem cu toții cupa de-nceput Unde licoarea-n ani ne prea petrece Cu truda omului de rând Și-n timpul ce se lasă rece. Să mai sperăm în Dumnezeu Și-n magicul ce-n univers mai cată O lume plină de dureri Cu un triumf inert pe șoaptă Ce vrea inconștient să creadă Și
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
eram înnebunită după bărbații care citeau. Eram înnebunită după bărbații care erau în stare să facă diferența dintre existențialism și realism magic. Iar ultimele șase luni mi le petrecusem lucrând cu oameni care abia reușeau să citească revista Stage (cu trudă și silabisind în gând fiecare cuvânt în parte). Am realizat dintr-odată, cu durere, cât de mult îmi lipseau straniile și micile conversații inteligente. Pentru că în cadrul oricărei conversații despre romanul american modern eram capabilă să ridic standardele. Acceptam un Hunter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
și cu capul în nori. După o vreme, am sesizat că James nu era deloc atent la ce-i spuneam. Stătea pe scaun și se uita la fața mea, nu la documentul pe care-l i-l explicam cu atâta trudă. M-am oprit în mijlocul clauzei și-am zis: —James, ce s-a întâmplat? De ce nu ești atent? El mi-a răvășit părul cu un gest afectuos - ceea ce, dați-mi voie să vă spun, m-a surprins foarte tare - și mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
bărbierit el folosind un simplu zîmbet mural. Și zdroncănește Neacșu mai departe pe fraza-i deraiată: „De unde au apărut fiarele sălbatice care urlă precum sălbăticiunile cele primitive În scopul să ucidă și să distrugă tot ce-a fost făcut cu trudă de producătorii de bunuri materiale și spirituale?” Sălbăticiunile cele primitive au scos așadar capu’ din tufănișuri, dar „Președintele rămîne același om care electrizează prin verb masele”. Electrificați de președinte, luminăm până-n depărtări ca să-i vedem pe „lupii cei bătrîni ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
altele precum la fel cu acestea. Toba de tinichea sună mai tare decît oricînd. Primește, dar, iubite cetitoriule, și această a noastră osteneală, pre lângă care, rog pe Dumnezeu, să-ți dăruiască cuget bun să cetești cu Îndemnare, a noastră trudă neuitându-o pururea. Amin. COLET CU CAP DE FEMEIE E sîmbătă, plouă mărunt, „mîinile tale sînt mai micuțe decît ploaia” (E. E. Cumings) și-ți vine să arunci pe cineva pe fereastră. „Era o zi ploioasă, gri și tristă” povestește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
carnețele. Nu se auziră aplauze. Parker bătu În microfon. — Medalia pentru Curaj este un simbol rîvnit al aprecierii noastre, dar nu are consecințe practice În activitatea cotidiană. Lăsînd la o parte aspectele spirituale, medalia nu-l recompensează pe deținător pentru truda și calitatea eforturilor sale În cadrul poliției. Astăzi mă voi folosi de una din prerogativele mele de șef mai rar utilizate și Îl voi răsplăti pe Ed Exley pe plan profesional. Îl promovez cu două grade succesive, adică la gradul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
buzele cu un șervețel. De unde vrei să începem? Ne-am dus mai întâi la acvariu. Era probabil un acvariu foarte bun, dar eu am doar o amintire vagă despre el: este ciudat să te gândești că familia mea plănuise cu trudă aceste distracții, și totuși de memoria mea s-au lipit ca muștele de hârtia cu lipici vorbele lor neticluite dinainte, gesturile și inflexiunile lor spontane. Știu însă, în orice caz, că cerul începuse deja să se înnoreze când am ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
se ducea În vizită la nimeni și nici nu urma să se vadă cu nimeni. Ziua Îi era goală, la fel ca toate celelalte. Ar fi putut chiar să inventeze pămîntul pe care-l străbătea pas cu pas, cu atîta trudă. Se Îndreptă spre vest, pe străzile bine măturate și pustii, spre Wandsworth. — Nici urmă de colonel Barker azi, unchiule Horace, zise Duncan ridicîndu-și privirea spre ferestrele mansardei În timp ce se apropia de casă Împreună cu domnul Mundy. Regreta Întru cîtva. Îi făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ea disperată. — Pe unde? Pe unde am venit. — Pe unde am venit? Ești...? Dar ea pusese mîna pe volan. — Isuse! exclamă Reggie, dîndu-i mîna la o parte. Bine. Bine! Se uită peste umăr și Începu să Întoarcă mașina cu multă trudă. Mașina din spate Îl claxonă cu furie. Șoferii care se Îndreptau spre Ludgate Circus Îl priveau de parcă era nebun. Manevră ambreiajul, transpirînd, Înjurînd, și Întoarse mașina razant. Viv Își ținea capul În jos, dar se mai uită o dată În spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
MI-EȘTI TOTUL... Mi-ești pâinea râvnită și vinul diurn, Odihna și truda atâtor calvaruri Prin timpul ce trece solemn, taciturn, Zgârcit în zâmbire și daruri... Infernul mi-l dai din adânc de abis, Deasupra doar stelele-și flutură-naltul, Rămân pe vecie damnatul prescris Cum nu e pe lume un altul... Mi-
MI-E?TI TOTUL... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83834_a_85159]
-
care sînt următoarele: I față de sănătate și față de boală; II față de bogății și utilități sau față de amărăciunile vieții; III față de onoruri sau față de disprețul lumii; IV față de o viață lungă sau scurtă sau pe care acceptă să o scurteze prin trudă și osteneli. 21. Examinarea, pe care și-o va face lui însuși ucenicul lui Cristos ca să-și dea seama dacă este cu adevărat imperturbabil față de sărăcie sau bogăție, față de onoruri și dispreț, față de sănătate și boală, față de o viață lungă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
hohote, iar lacrimile i se prelingeau, stingându-i-se în mustățile roșii. Intervenția, la fel de lăcrimoasă, a lui Nicanor, se dovedi o neîndemânatică și inadecvată compătimire. Când el zise: cumnate, lasă! Știm cu toții cât ai suferit, de foame, de sete, de trudă, de rană, de bombă..., Iuga explodă de turbare. Auzind înșirarea, lipsită de profunzime, a unei imaginare înțelegeri, Friț înnebuni, de-a binelea. Începu să urle, printre bocete: Măi, tănăilor! zbieră el ridicându-se cu șopronul de stuf în cap. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fiecare vietate află vestea despre neașteptata ștafetă trimisă de neamul cel harnic și ascultător al furnicilor. În timp ce Greierele-dregător despecetluia cu gesturi iscusite pergamentul răsucit în șnur roșu de mătase, solii, în hainele lor pline de pulberile drumului străbătut cu destulă trudă, tropoteau spre umbrosul han al oaspeților de seamă. În locuințele cele simple ale greierilor, răbufniră contradictorii zvonuri și reflexii: Splendidă ocazie să mergem, ca vizită de răspuns, în ospeție la Cetatea furnicilor! glăsuiră chefliii amatori de pleașcă și de pomană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cele din Capitală. Explicația trebuie căutată pe de o parte în seriozitatea celor implicați, provincialii (nu-mi place deloc acest termen) fiind mai sufletiști și mai riguroși, iar pe de alta în faptul că, de multe ori, este vorba de truda și implicit de pregătirea unui an întreg, având de-a face cu spectacole aniversare, încununând eforturile și imaginația celor 12 luni. Iar când este vorba și de tradiție, succesul este asigurat. Așa stau lucrurile cu manifestările culturale “ Z i l
Flori de toamn? by Yvonne MENCIU () [Corola-journal/Journalistic/83440_a_84765]
-
adânc pentru frumusețile naturii, prietenia lui cu codrul, cu calul frumos, cu turmele bogate, de acolo povești, cântece, legende, c-un cuvânt de acolo un popor plin de originalitate si de-o feciorească putere formată prin o muncă plăcută, fără trudă, de acolo însă și nepăsarea lui pentru forme de civilizație care nu i se lipesc de suflet și n-au răsărit din inima lui. Au venit grecii, ș-au domnit o sută de ani. Când au ieșit din țară, nici
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de relele accidentale și fără însemnătate. În veacul nostru se-nmulțeau trebuințele, deci trebuia îmulțită producția și brațele producătoare. Din contră am urmat. Numărul producătorilor, cari în țara noastră sunt absolut numai țăranii, dă îndărăt, deci e supus la o trudă mult mai mare decât poate purta; și se-nmulțesc - cine? Cei cari precupețesc munca lui în țară și în afară și clasele parazite. La țară putrezesc grânele omului nevândute, în oraș plătești pînea cu prețul cu care se vinde la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
însă când voi zice că ar fi trebuit cineva să petreacă, ca mine", luni de zile în Biblioteca Națională și să răsfoiască nu numai cataloagele, dar încă și etc. Apoi d.. Giuvara povestește, cu aceeași prisosință de satisfacțiune personală, câtă trudă și-a dat ca să afle manuscriptele, cum bibliotecarul (care se-nțelege că nu știe romînește) l-a rugat să-i indice titlurile exact în franțuzește, cum a făcut-o d-lui fără zăbava, cum a făcut pe file unse facsimile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să puie la dispozițiunea mea câte 1200 cară pe zi pentru București și 500 pentru Fratești și acum puteți fi liniștiți că transportul deja va urma întocmai după dorința d-voastră. Mult m-au costat pe mine BANI, vreme și trudă ca să împac pe directorul Ministerului de Interne, Simion Mihăilescu, cu prietenul nostru *, fiindcă numai el era, nu Brătianu era, care împiedica această cestie. De trei ori s-au raportat această afacere și, numai când cu dânsul am sfârșit, atuncea numai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu modul de control cum s-a plătit, și să poată, în fine, să se domirească că drept a avut Varșavschi să se plângă, chiar dacă ar fi adevărat că s-a plâns, că mult l-a costat, ca bani, ca trudă, ca osteneală, ca să mă facă să stau încă în minister, din care am fost rugat pe d. Brătianu să mă lase a mă retrage dacă nu s-ar fi admis ultimul tarif, ca să lase altuia locul de a tolera antreprenori
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Cum, dar nu erau puține! Când spăla, de pildă, cu capul aplecat în cazan (o găseam adesea astfel venind de la școală) mama arăta atât de liniștită și de frumoasă încît acest spălat mi se părea un ritual misterios și nu trudă umilitoare. Mica noastră casă cu grădiniță mi se părea un colț al paradisului și totdeauna se întîmpla s-o găsesc aplecată asupra a ceva; știa să insufle viață lucrurilor. Toată copilăria mea am băut cafea cu lapte dintr-o frumoasă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
tu știai de doi ani de zile că, dincolo de toate astea, urmăream un țel care nu era străin de ceea ce predam studenților, fiind în același timp ceva dificil de atins, care nu e de nasul... Cu alte cuvinte, mă părăseai trudei mele în care nu credeai. Foarte bine, pot s-o iubesc și fără asta, mi-am spus, nu fără desamăgire, fiindcă victoriile în spirit sânt turburate de singurătatea în care ne condamnă familia, odată întorși acasă din cetate, unde sîntem
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]