KorAP: Find »[drukola/base=tumoral & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...85 86 87 ...376 >

9,381 matches

Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692

5 ani [14]. Dintre BD-IPMN, doar 10-40% evoluează spre carcinom [15]. Pe masura progresiunii invazivității, expresia S100A4, p53, CD24 se accentuează, iar expresia SMAD4 scade [16]. Diseminarea la distanță se datoreaza celulelor epiteliale circulante, prezente în fluxul circulator înaintea detectării tumorale prin metodele imagistice [17]. Screeningul pentru leziunile chistice pancreatice trebuie realizat la familiile cu cancer pancreatic familial, deoarece se pare că genele BRCA2 și paladin sunt implicate în carcinogeneza. SIMPTOMATOLOGIE Include: durere abdominală, scădere ponderala, icter, diabet și pusee de

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
imagini chistice juxtacanalare, de aspect anecogen, bine delimitate, cu întărire acustică posterioara, situate de obicei la nivelul istmului și corpului pancreatic (fig. 301). Uneori poate fi observat conținutul solid în canalul pancreatic principal sau într-unul dintre chisturi, sugerând proliferarea tumorala intracanalară sau intrachistică. Chisturile pot fi aglomerate, dând aspectul de strugure. Arareori se poate observa comunicarea cu canalul Wirsung, dar când aceasta se realizează, diagnosticul este facil. Acuratețea diagnostica este de 92%, superioară ecografiei (82%) sau ERCP (89%) [27]. Leziunile

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
51]. Endomicroscopia confocală Efectuată prin acul de puncție ecoendoscopic se speră să aducă beneficii în diagnostic. Conlangiopancreatografia retrogradă endoscopica (ERCP) Vizualizează ductele pancreatice dilatate, comunicarea leziunilor chistice de ducte secundare cu ductele pancreatice, prezența de mucus în interior și creșterea tumorala de tip papilifer, dar rolul său pentru diagnosticul timpuriu al IPMN este susținut numai în unele studii [52]. Exteriorizarea de mucus prin papila se observă la o treime dintre pacienți. Activitatea crescută a telomerazei din sucul pancreatic împreună cu examenul citologic

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
IPMN de ramuri secundare. Prin evaluarea aspectelor morfologice, acuratețea diagnosticului este de 60% [40], în condițiile acordului interobservatori foarte variabil (între 40 și 83%) [78]. La fel ca și în cazul diagnosticului de IPMN, folosirea examinării citologice și a markerilor tumorali a lichidului intrachistic a crescut acuratețea diagnosticului EUS la 80% [40]. Lichidul intrachistic este gros, vâscos, discret tulbure, fiind necesar un ac mai gros pentru recoltare, cu amilaze reduse și este paucisau acelular. Cand celulele sunt prezente, acestea sunt cilindrice

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604

nu se știe încă cu precizie care este factorul declanșator principal. Unele fracțiuni din fumul de tutun (benzopiren, dibenzantracen) se unesc covalent cu ADN-ul celular, inițiind carcinogeneza, în timp ce alți agenți nu sunt carcinogeni, dar au o activitate de promovare tumorală. O serie de studii epidemiologice [53, 57] au subliniat legătura directă între fumat și CBP. Expunerea prelungită la fumul de tutun duce la apariția unei succesiuni de aspecte histopatologice: hiperplazia epiteliului bronșic, metaplazia malpighiană, ulterior displaziile celulare, carcinomul in situ

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
corelație directă între acestea. Carcinogeneza Mecanismul carcinogenezei Este un proces complicat, cu numeroase etape. Farber (1984) [13] consideră că transformarea neoplazică parcurge trei etape majore: procesul de inițiere (interacțiunea carcinogen - celulă); procesul de promovare (proliferarea celulelor inițiate); procesul de progresiune tumorală. Totuși fenomenele și alterările care se produc în fiecare etapă la nivel celular nu sunt precis determinate. Originea celulelor tumorale Originea celulelor tumorale este de asemenea controversată. Mucoasa arborelui traheobronșic este alcătuită din celule ciliate columnare, celule mucoase (secretorii), celule

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
neoplazică parcurge trei etape majore: procesul de inițiere (interacțiunea carcinogen - celulă); procesul de promovare (proliferarea celulelor inițiate); procesul de progresiune tumorală. Totuși fenomenele și alterările care se produc în fiecare etapă la nivel celular nu sunt precis determinate. Originea celulelor tumorale Originea celulelor tumorale este de asemenea controversată. Mucoasa arborelui traheobronșic este alcătuită din celule ciliate columnare, celule mucoase (secretorii), celule bazale și celule neuroendocrine (Kultchitsky). Carcinomul epidermoid, adenocarcinomul și carcinomul cu celule mari ar lua naștere din celulele bazale (considerate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
etape majore: procesul de inițiere (interacțiunea carcinogen - celulă); procesul de promovare (proliferarea celulelor inițiate); procesul de progresiune tumorală. Totuși fenomenele și alterările care se produc în fiecare etapă la nivel celular nu sunt precis determinate. Originea celulelor tumorale Originea celulelor tumorale este de asemenea controversată. Mucoasa arborelui traheobronșic este alcătuită din celule ciliate columnare, celule mucoase (secretorii), celule bazale și celule neuroendocrine (Kultchitsky). Carcinomul epidermoid, adenocarcinomul și carcinomul cu celule mari ar lua naștere din celulele bazale (considerate de cei mai mulți autori

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
apărute la acest nivel. O serie de cercetări ale lui Rodenhuis, 1990 [49] și Minna, 1993 [36] au evidențiat rolul oncogenelor umane în geneza CBP. Așa cum se știe, oncogenele sunt de două tipuri: oncogene dominante și oncogene recesive (gene supresoare tumorale). Mutațiile ce apar la nivelul acestor gene, sau la nivelul elementelor lor de control, ar fi responsabile de inițierea procesului tumoral. Există mai multe oncogene dominante și gene supresoare tumorale implicate în diversele tipuri de CBP (tabelul 6.7). Între

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
umane în geneza CBP. Așa cum se știe, oncogenele sunt de două tipuri: oncogene dominante și oncogene recesive (gene supresoare tumorale). Mutațiile ce apar la nivelul acestor gene, sau la nivelul elementelor lor de control, ar fi responsabile de inițierea procesului tumoral. Există mai multe oncogene dominante și gene supresoare tumorale implicate în diversele tipuri de CBP (tabelul 6.7). Între diferitele tipuri histopatologice de CBP există puține diferențe genetice semnificative (Rusch) [50]. Cazurile cu celule tumorale cu o mutație ras au

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
de două tipuri: oncogene dominante și oncogene recesive (gene supresoare tumorale). Mutațiile ce apar la nivelul acestor gene, sau la nivelul elementelor lor de control, ar fi responsabile de inițierea procesului tumoral. Există mai multe oncogene dominante și gene supresoare tumorale implicate în diversele tipuri de CBP (tabelul 6.7). Între diferitele tipuri histopatologice de CBP există puține diferențe genetice semnificative (Rusch) [50]. Cazurile cu celule tumorale cu o mutație ras au o supraviețuire semnificativ inferioară. Acest lucru se evidențiază din

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
fi responsabile de inițierea procesului tumoral. Există mai multe oncogene dominante și gene supresoare tumorale implicate în diversele tipuri de CBP (tabelul 6.7). Între diferitele tipuri histopatologice de CBP există puține diferențe genetice semnificative (Rusch) [50]. Cazurile cu celule tumorale cu o mutație ras au o supraviețuire semnificativ inferioară. Acest lucru se evidențiază din studiile efectuate pe adenocarcinoame operate în stadiile I sau II. Cercetări biochimice sugerează căi de blocare a acțiunii ras, deci o posibilă terapie adjuvantă de viitor

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
Gena particulară implicată nu a fost dovedită, dar ar fi asociată cu producția de enzime P450 (Minna) [36]. Histograma ADN și ciclul replicării celulare Histograma se realizează cu ajutorul flux-citometriei și oferă informații extrem de importante despre conținutul în ADN al celulelor tumorale și procentajul de celule aflat în faza S a ciclului replicării celulare. După cum este cunoscut, populația celulară parcurge următoarele stadii: G0 celule dormante, G1 celule în pregătire de replicare, S faza de sinteză, G2 celule replicate, M faza mitotică. Populația

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
ar fi factori de prognostic întunecat. Alți autori acordă și ei semnificație fracției S crescute, dar nu consideră că aneuploidia este importantă. În SCLC studiile sunt și mai controversate, rolul flux-citometriei fiind considerat ca lipsit de importanță. Factori de promovare tumorală O dată ce s-a produs inițierea carcinogenezei, este necesar un eveniment promotor, care să asigure promovarea procesului. Au fost implicați:agenți promotori din fumul de tutun (nicotina), factori de creștere (gastrin-releasing peptide, factori de creștere insulin-like, transferina, opioide, factorul celulei stem

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
în: centrală (bronhia primitivă, bronhia lobară, primele bronhii segmentare ale lobului inferior);zona intermediară (bronhiile segmentare de ordinul trei, patru și posibil cinci);zona periferică ce cuprinde bronhiile distale și bronșiolele. Carcinomul cu localizare centrală apare macroscopic ca o masă tumorală solidă, neregulată, de dimensiuni variabile, în general omogenă, cu o suprafață de secțiune cenușie sau albicioasă. Suprafața endobronșică este tipic ulcerată. Prin creșterea endobronșică poate realiza obstrucția parțială sau completă a lumenului bronșic, astfel încât se întâlnesc frecvent aspecte patologice ca

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
de secțiune cenușie sau albicioasă. Suprafața endobronșică este tipic ulcerată. Prin creșterea endobronșică poate realiza obstrucția parțială sau completă a lumenului bronșic, astfel încât se întâlnesc frecvent aspecte patologice ca atelectazia, bronșiectaziile secundare și supurațiile pulmonare retrostenotice. Dezvoltarea extrabronșică produce infiltrarea tumorală a parenchimului pulmonar pe distanțe variabile. Carcinomul cu localizare periferică are un aspect dur, neregulat și poate să prezinte o demarcație netă de țesutul pulmonar înconjurător. Suprafața de secțiune este omogenă. Spre deosebire de leziunile mici, cele mari pot prezenta necroză centrală

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
de origine și în structurile adiacente din cutia toracică (pleura parietală și peretele toracic, vasele pulmonare, pericardul, diafragmul, marile vase, cordul, vena cavă superioară, esofagul, structurile nervoase mediastinale). De o mare importanță chirurgicală este extensia în peretele bronșic deasupra masei tumorale palpabile, ce influențează decisiv atitudinea chirurgicală. Așa cum arăta Cotton [4] încă din 1959, invazia în peretele bronșic proximal de tumoră apare în 12% din cazuri, iar distanța maximă a diseminării este de 1,9 cm. Așa se justifică rezecția bronșică

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
iar în std. IB - 37,7% micrometastaze), cât și de supraviețuirea la 5 ani (52,4% - micrometastaze, 78,7% - fără micrometastaze) (Osaki, 2002 - citat de T. Shields). Diseminarea hematogenă Se produce datorită invaziei ramurilor venoase pulmonare de către carcinom, uneori extensia tumorală ajungând până în atriul stâng. Artera pulmonară este frecvent invadată. Invazia acestor vase mari constituie un factor de prognostic întunecat. Mărimea leziunii ca și tipul histologic influențează incidența inițială a metastazării la distanță. Metastazarea hematogenă este foarte rară în tumori sub

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
Simptomele și semnele bronhopulmonare se datorează cel mai frecvent iritării, ulcerării sau obstrucției parțiale sau totale a bronhiei, sau pot fi rezultatul atelectaziei sau sindromului supurativ retrostenotic. Simptomele și semnele intratoracice, dar extrapulmonare, rezultă din procesul de creștere a formațiunii tumorale, fiind produse fie prin extensia directă a procesului tumoral la structurile intratoracice, fie prin metastazarea în limfoganglionii mediastinali. Ele apar la 15% din pacienți. Manifestările extratoracice nemetastatice reprezintă de fapt sindroame paraneoplazice. Ele apar în 2% din cazuri. Nici unul din

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
iritării, ulcerării sau obstrucției parțiale sau totale a bronhiei, sau pot fi rezultatul atelectaziei sau sindromului supurativ retrostenotic. Simptomele și semnele intratoracice, dar extrapulmonare, rezultă din procesul de creștere a formațiunii tumorale, fiind produse fie prin extensia directă a procesului tumoral la structurile intratoracice, fie prin metastazarea în limfoganglionii mediastinali. Ele apar la 15% din pacienți. Manifestările extratoracice nemetastatice reprezintă de fapt sindroame paraneoplazice. Ele apar în 2% din cazuri. Nici unul din aceste sindroame nu este specific și fiecare din ele

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
regulă actul chirurgical. Simptomele generale nespecifice apar la mulți pacienți. Cel mai frecvent se înregistrează scăderea în greutate și astenia. Mecanismul intim al pierderii în greutate nu este cunoscut (ar fi implicate citokine de tipul interleukinei-1 sau factorului de necroză tumorală alpha). Când aceste simptome sunt pregnante, trebuie să ne gândim și la posibilitatea extensiei intraabdominale a procesului tumoral. EVALUAREA PARACLINICĂ Proceduri diagnostice neinvazive Dintre acestea, cele mai importante sunt: evaluarea radiologică, tomografia computerizată, rezonanța magnetică, ultrasonografia, studiile radioizotopice, citologia sputei

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
și astenia. Mecanismul intim al pierderii în greutate nu este cunoscut (ar fi implicate citokine de tipul interleukinei-1 sau factorului de necroză tumorală alpha). Când aceste simptome sunt pregnante, trebuie să ne gândim și la posibilitatea extensiei intraabdominale a procesului tumoral. EVALUAREA PARACLINICĂ Proceduri diagnostice neinvazive Dintre acestea, cele mai importante sunt: evaluarea radiologică, tomografia computerizată, rezonanța magnetică, ultrasonografia, studiile radioizotopice, citologia sputei și dozarea markerilor tumorali. Evaluarea radiologică Este prima și cea mai importantă investigație paraclinică în neoplasmul pulmonar. Vizualizarea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
simptome sunt pregnante, trebuie să ne gândim și la posibilitatea extensiei intraabdominale a procesului tumoral. EVALUAREA PARACLINICĂ Proceduri diagnostice neinvazive Dintre acestea, cele mai importante sunt: evaluarea radiologică, tomografia computerizată, rezonanța magnetică, ultrasonografia, studiile radioizotopice, citologia sputei și dozarea markerilor tumorali. Evaluarea radiologică Este prima și cea mai importantă investigație paraclinică în neoplasmul pulmonar. Vizualizarea radiologică a tumorii semnifică parcurgerea deja a 3/4 din istoria ei naturală. Totuși, imaginea radiologică toracică apare modificată cu aproximativ 6-7 luni înainte de apariția primelor

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
luni înainte de apariția primelor manifestări clinice de boală [52, 53]. Modificările radiologice sunt determinate de tumora propriu-zisă, de modificările pulmonare secundare (atelectazie, infecție), de extensia neoplazică la celelalte structuri intratoracice. Imaginile variază în funcție de localizare, tipul celular, timpul de la apariția procesului tumoral. În evaluarea radiologică a unui pacient cu CBP, esențială este descoperirea semnelor radiologice precoce, care să permită un diagnostic în primele stadii și o atitudine terapeutică optimă. Pentru ca tumora să fie văzută pe radiografie, trebuie să aibă un diametru de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
pus. Radiografia toracică prezintă modificări patologice la 97% din bolnavii cu CBP. Primele semne radiologice, esențiale în stabilirea la timp a diagnosticului, sunt [21]:a. opacitate în parenchimul pulmonar, cu aspect de nodul solitar periferic;b. cavitație în interiorul unei mase tumorale solide;c. opacitate segmentară, rău definită;d. infiltrație nodulară de-a lungul unui vas sanguin;e. aspect de infiltrație segmentară (pneumonită); f. opacitate tringhiulară apicală, cu extensie spre hil;g. masă mediastinală (mai rar);h. lărgirea unui hil pulmonar;i

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]