2,309 matches
-
lovitură scurtă de către armata germană, și urmată de către Armata Roșie, au fost suficiente pentru a nu mai rămâne nimic din această creatura urâtă a Tratatului de la Versailles”. Reacția celorlalte comunități etnice din Polonia a complicat și mai mult situația. Mulți ucraineni, bieloruși și evreii au întâmpinat trupele invadatoare ca eliberatori. Reacția locală a fost menționată de către Lev Mekhlis, care l-a informat pe Stalin că oamenii din vestul Ucrainei i-au primit pe sovietici „ca pe adevărații eroi”. Organizația Naționaliștilor Ucraineni
Invazia sovietică a Poloniei () [Corola-website/Science/320802_a_322131]
-
Rapid, acolo unde a stat un an și jumătate, fiind aproape să devină campion al României în sezonul 1999-2000, când Rapid a terminat pe locul 2 în campionat. A ajuns la Dinamo Kiev în 2001, după ce a fost remarcat de către ucraineni în meciul internațional susținut de România împotriva Ucrainei în februarie 2001, reușind să obțină locul 2 în campionatul Ucrainei. În 2003, Ghioane a obținut dubla campionat-cupă cu Dinamo Kiev, primele sale trofee. În februarie 2005, Ghioane a suferit un accident
Tiberiu Ghioane () [Corola-website/Science/315361_a_316690]
-
Pentru credincioșii ucraineni trecuți la ortodoxie, a fost înființat un Vicariat cu sediul la Sighetu Marmației (județul Maramureș), care cuprindea parohii din Maramureș, Transilvania, Crișana și Banat. Vicariatul ortodox a fost desființat în anul 1952, fiind transformat în protopopiat ortodox ucrainean de coordonare. Preoții greco-catolici ruteni din Bucovina au cerut protecția Episcopiei romano-catolice de Iași, dar, prin adresa nr. 4502 din 21 februarie 1955, aceasta a comunicat Guvernului României că "„preoții Maniu Nicolae, Rogojinschi Emil, Toniuc Isidor și Vorobchievici Vladimir nu
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
ajutor extern și purtarea de grija a preotului Vasile Popovics. În primii 20 de ani de după Revoluție, recensămintele au arătat o scădere atât a comunității ucrainene, cât și a celei greco-catolice. Astfel, dacă în 1992 trăiau în oraș 451 de ucraineni (4,18% din populația orașului) și 402 credincioși greco-catolici (4%), peste zece ani mai erau doar 208 ucraineni (2,98%) și 403 credincioși greco-catolici (4,31%), pentru că la recensământul din 20 octombrie 2011 să se mai declare doar 185 de
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
au arătat o scădere atât a comunității ucrainene, cât și a celei greco-catolice. Astfel, dacă în 1992 trăiau în oraș 451 de ucraineni (4,18% din populația orașului) și 402 credincioși greco-catolici (4%), peste zece ani mai erau doar 208 ucraineni (2,98%) și 403 credincioși greco-catolici (4,31%), pentru că la recensământul din 20 octombrie 2011 să se mai declare doar 185 de ucraineni (2,39%) și 208 greco-catolici (2,69%). Se remarcă o scădere a numărului de locuitori care se
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
4,18% din populația orașului) și 402 credincioși greco-catolici (4%), peste zece ani mai erau doar 208 ucraineni (2,98%) și 403 credincioși greco-catolici (4,31%), pentru că la recensământul din 20 octombrie 2011 să se mai declare doar 185 de ucraineni (2,39%) și 208 greco-catolici (2,69%). Se remarcă o scădere a numărului de locuitori care se declară de etnie ucraineană, iar căsătoriile mixte determina o problemă legată de schimbarea limbii liturgice în biserică. În cele două secole de existență
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
aparține de Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România , cu sediul la Rădăuți. Slujbele religioase sunt oficiate în limba ucraineană. Printre preoții care au păstorit aici menționam pe: Din cadrul acestei comunități a provenit preotul Isidor Stanislav Toniuc (1912-1998), fost vicar general greco-catolic ucrainean până în anul 1948. În cimitirul catolic din Siret se află mormintele preoților Clemente Zlepko (1868-1934) și Vladimir Vorobchievici (1913-1992). Pe monumentul funerar al preotuluiu Zlepko este urmatoarea inscripție: "„Тут спочиває О.(отець) Клементій Злепко парохіал адміністратор. Вічная Йому пам'ять
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
credincioșii ucraineni trecuți la ortodoxie, a fost înființat un Vicariat General Ucrainean cu sediul la Sighetu Marmației (județul Maramureș), care cuprindea parohii din Maramureș, Transilvania, Crișana și Banat. Vicariatul a fost desființat în anul 1952, fiind transformat în protopopiat ortodox ucrainean de coordonare, cu sediul în comuna Poienile de sub Munte (județul Maramureș) și aflat în subordinea Episcopiei Ortodoxe de Cluj. Această organizare a funcționat până în anul 1990, primind anual sprijin financiar de la Patriarhia Română. În perioada regimului comunist, în anul 1963
Vicariatul Ortodox Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317450_a_318779]
-
sunt în număr de circa 53.300 și folosesc calendarul iulian. Parohiile ucrainene din Maramureș sunt așezate de-a lungul râului Tisa, în apropiere de granița cu Ucraina. Comunitatea ucraineană din Banat datează de la începutul secolului al XX-lea, când ucrainenii au venit la munci forestiere în satele Zorile, Copăcele, Cornuțel, Cornuțel de Banat. Familiile de forestieri ucraineni au format sate. Odată cu emigrarea germanilor din Banat în Germania, casele nemților au fost cumpărate după anul 1970 de ucrainenii veniți din Maramureș
Vicariatul Ortodox Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317450_a_318779]
-
de-a lungul râului Tisa, în apropiere de granița cu Ucraina. Comunitatea ucraineană din Banat datează de la începutul secolului al XX-lea, când ucrainenii au venit la munci forestiere în satele Zorile, Copăcele, Cornuțel, Cornuțel de Banat. Familiile de forestieri ucraineni au format sate. Odată cu emigrarea germanilor din Banat în Germania, casele nemților au fost cumpărate după anul 1970 de ucrainenii veniți din Maramureș, care au format sate de ucraineni. Protopopiatul Lugoj a fost înființat în noiembrie 1990, în urma eforturilor depuse
Vicariatul Ortodox Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317450_a_318779]
-
XX-lea, când ucrainenii au venit la munci forestiere în satele Zorile, Copăcele, Cornuțel, Cornuțel de Banat. Familiile de forestieri ucraineni au format sate. Odată cu emigrarea germanilor din Banat în Germania, casele nemților au fost cumpărate după anul 1970 de ucrainenii veniți din Maramureș, care au format sate de ucraineni. Protopopiatul Lugoj a fost înființat în noiembrie 1990, în urma eforturilor depuse de organizația culturală ucraineană locală. Inițial, au existat șase parohii; mai târziu, cea din Copăcele a revenit la structura Bisericii
Vicariatul Ortodox Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317450_a_318779]
-
în satele Zorile, Copăcele, Cornuțel, Cornuțel de Banat. Familiile de forestieri ucraineni au format sate. Odată cu emigrarea germanilor din Banat în Germania, casele nemților au fost cumpărate după anul 1970 de ucrainenii veniți din Maramureș, care au format sate de ucraineni. Protopopiatul Lugoj a fost înființat în noiembrie 1990, în urma eforturilor depuse de organizația culturală ucraineană locală. Inițial, au existat șase parohii; mai târziu, cea din Copăcele a revenit la structura Bisericii Ortodoxe Române, dar s-au adăugat alte nouă parohii
Vicariatul Ortodox Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317450_a_318779]
-
au fost organizate în două protopopiate: Protopopiatul Cisalpin (cu 11 parohii) și Protopopiatul Bucovinean (cu 17 parohii, 10 preoți parohi și 10 administratori). Vicariatul a fost condus de către pr. Mihail Simovici (1931-1940, 1941-1943) și pr. Isidor Stanislav Toniuc (-1948). Cei mai mulți ucraineni din România au fost până în anul 1948 de confesiune greco-catolică. Desființarea Bisericii Române Unite cu Roma în anul 1948 a determinat și desființarea Vicariatului Ucrainean. În acel an, Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România avea sub jurisdicție 31 de parohii cu
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
la ortodoxie a fost înființat în anul 1948 un Vicariat General Ucrainean cu sediul la Sighetu Marmației (județul Maramureș), care cuprindea parohii din Maramureș, Transilvania, Crișana și Banat. Vicariatul a fost desființat în anul 1952, fiind transformat în protopopiat ortodox ucrainean de coordonare, cu sediul în comuna Poienile de sub Munte (județul Maramureș) și aflat în subordinea Episcopiei Ortodoxe de Cluj. Această organizare a funcționat până în anul 1990, primind anual sprijin financiar de la Patriarhia Română. Preoții greco-catolici ruteni din Bucovina au cerut
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
Adrian Kașcenko(1858-1921) , istoricul Olena Apanovici au subliniat faptul că distrugerea Siciului Zaporojean, ultimul bastion al libertăților și modului de viață CĂZĂCESC (nu se putea vorbi atunci, în sec. XVI-XVIII, de mod de viață ucrainean, când nu existau noțiunile de: ucrainean, limba ucraineană.
Siciul Zaporojean () [Corola-website/Science/317463_a_318792]
-
polițiștii ustași condamnați, sau alții apropiați de opiniile politice ale ustașilor, cum ar fi țăranii croați, beneficiau de termeni de condiții mai bune și erau eliberați după o perioadă de timp. Ustașii au închis la Jasenovac persoane de diverse naționalități: ucraineni, români, bosniaci, sloveni și muntenegreni. Condițiile de trai din lagăr erau tipice unui lagăr nazist al morții: hrană puțină, condiții grele, cruzimea gărzilor ustașe. Ca și în alte lagăre, condițiile se îmbunătățeau temporar în timpul vizitelor unor delegații - cum ar fi
Lagărul de concentrare Jasenovac () [Corola-website/Science/321427_a_322756]
-
dăruită locuitorilor din Ruscova, a căror biserică fusese mistuită într-un incendiu. Până în 1954 a fost amplasată în centrul comunei, ulterior fiind mutată în cătunul Oblaz. Comuna Ruscova are o populație de circa 5000 de locuitori, în proporție de 99% ucraineni. În cătunul Oblaz a luat ființă, în 1922, primul nucleu al credincioșilor ucraineni, care în 1948 au trecut la ortodoxie. Biserica este în prezent acoperită cu tablă, iar pereții interiori sunt căptușiți cu placaj, fapt care îi alterează aspectul inițial
Biserica de lemn din Ruscova-Oblaz () [Corola-website/Science/321491_a_322820]
-
în ultimele faze ale războiului și imediat după încheierea luptelor, deși în Polonia a mai rămas o serie de germani. În aceste teritorii au fost colonizați de către autoritățile comuniste polonezi originari din Polonia centrală și din diaspora, dar și cu ucraineni și cu alți minoritari în timpul Operațiunii Vistula, ca și polonezi „repatriați” cu forța din regiunile cedate URSS-ului. Autoritățile germane au depus eforturi pentru ștergerea urmelor culturii și istoriei germane, înlocuind-se nume de localități, inscripții și monumente. Granița postbelică
Teritoriile recuperate () [Corola-website/Science/328890_a_330219]
-
efectiv spre vest, iar suprafața ei a fost redusă cu aproximativ 20% (de la 389.000 km² la 312.000 km²). Milioane de cetățeni care nu erau de etnie poloneză - în special germani din Teritoriile Recuperate, dar și un număr de ucraineni din răsărit - au fost declarați indezirabili și au trebuit să fie expulzați din noua Polonie și, în paralel, un mare număr de polonezi au trebuit să fie transferați după ce au fost expulzați din Kresy. Expulzații polonezi au fost etichetați drept
Teritoriile recuperate () [Corola-website/Science/328890_a_330219]
-
vecine, la schimbări majore în structura per etnii a Basarabiei. Teritorial, imigrația nu a fost uniformă, astfel în ținuturi de nord și de sud ale Basarabiei (de exemplu, Hotin și Akkerman), imigrarea a dus la un număr mai mare de ucraineni față de autohtonii (români) moldoveni, în timp ce în zonele rurale din centru ale guberniei au rămas majoritari (românii) moldovenii. În momentul în care Imperiul Rus a observat slăbirea Imperiului Otoman, a ocupat jumătatea de est a Principatului Moldovei, între Prut și Nistru
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
coloniști au adus metode și tehnici agricole moderne, rase superioare de animale, o seriozitate și o ordine exemplare. Așezați la început în partea de sud a provinciei, germanii se vor răspândi cu timpul și în regiunile centrale ale Basarabiei. Așezarea ucrainenilor în Basarabia a fost stimulată de înlesnirile acordate noilor sosiți în gubernie. Însă, țăranii din Galiția și Podolia, ca urmare a persecuțiilor religioase și a iobăgiei, se așezau în satele moldovenești, în special în cele din ținutul Hotinului, încă de la
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
Podolia, ca urmare a persecuțiilor religioase și a iobăgiei, se așezau în satele moldovenești, în special în cele din ținutul Hotinului, încă de la începutul secolului al XVIII-lea. După 1812, ucrainienii veneau datorită deschiderii fostei granițe a Nistrului. Mai târziu, ucrainenii au venit ca lucrători agricoli, meseriași, funcționari, militari, preoți. Primul recensământ rusesc (1817) consemna că în ținutul Hotin românii alcătuiau populația majoritară absolută, însă imigrările vor schimba treptat structura etnică în detrimentul autohtonilor. În deceniile din preajma Primului Război Mondial, Banca țărănească (o instituție
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
1817) consemna că în ținutul Hotin românii alcătuiau populația majoritară absolută, însă imigrările vor schimba treptat structura etnică în detrimentul autohtonilor. În deceniile din preajma Primului Război Mondial, Banca țărănească (o instituție menită să sprijine dezvoltarea capitalistă a agriculturii) a încercat să colonizeze cu ucraineni teritoriul de‐a lungul Prutului. În ținuturile Akkerman și Hotin, ei au ajuns, în cele din urmă, să formeze o masă însemnată (26.7% în țin. Akkerman și, majoritari, 53.2% în țin. Hotin) în 1897 și să contribuie la
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
calcule estimative, arătând că moldovenii ar fi putut reprezenta circa 52% din totalul locuitorilor ținutului. Recent, în baza unei analize critice a datelor recensământului de la 1897, cercetătorul Louis Roman a ajuns la concluzia că, de facto, românii constituiau 55,1%, ucrainenii 18,0%, evreii 12,45%, rușii 6,7%, bulgarii și găgăuzii 4,7%, alții 3% din totalul populației. Mult mai defavorabilă pentru românii basarabeni a devenit situația în mediul urban. Politica de colonizare a ținutului, privilegiile acordate unor etnii care
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
colonizare a ținutului, privilegiile acordate unor etnii care se așezau în târgurile și orașele basarabene, rusificarea administrației și a vieții publice au făcut ca, la 1897, populația orășenească să fie constituită din 37,2% evrei, 24,4% ruși, 15,8% ucraineni și doar 14,2% moldoveni. De asemenea, anumite mutații au survenit în structura confesională a Basarabiei. La sfârșitul secolului al XIX‐lea, 84,36% dintre basarabeni erau ortodocși, 11,65% erau mozaici, 2,88% protestanți, 0,95% catolici, 0,13
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]