3,448 matches
-
de vite, acestea numărându-se pe degetele unei singure mâini în întreaga comună. Partea bună rămasă de pe urma acestei forme cooperatiste rezidă în faptul esențial că țăranii au putut intra mai ușor în stăpânirea pământului, pe care l-au lucrat și udat cu sudoarea muncii lor moșii și strămoșii, iar Casa Rurală s-a dovedit a fi o instituție bancară benefică țăranilor, în sensul că nu a recurs la execuții silite sau la confiscarea loturilor acelor țărani care nu au reușit să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sunteți mare pișicher, îi spune Mariedl domnului preot și caută din nou prin closet. Și numai ce simte un lucru ciudat și numai ce-l scoate afară și vede un pachețel învelit într-o pungă de nailon, ca să nu se ude hîrtia de împachetat cadouri cu apa de la rahat. Și acum oamenii bat din palme și cântă: trăiască, trăiască, de trei ori trăiască. Și oamenii se bucură pentru că Mariedl are parte de o bucurie așa de mare. Și domnul preot spune
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
să și-o tragă bine, dar poate să lovească bine și să facă, ca și cum ar putea să și-o tragă bine. Asta știe și cârciumăreasa, dar ea simte nevoia să lovească și ea, și numai atunci simte că i se udă pântecele, când ea înseși e lovită. Sunt deasupra tuturor. Am murit la căcățita mea naștere, dar probabil am fost atunci mituită, ca să renasc, și să mă prefac ceea ce sunt, și să vă fac o bucurie. Că fiecare vrea să vadă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
d-voastră alături de mine, și așa se va putea arăta totul, dacă dorim să ne fim indiferenți unul față de altul. Vreți să ne fie totul indiferent? Ce spui de acea indiferență atunci când îți va fi prezentată? EL (Se ridică și udă stângaci plantele din cameră. Ea-Vehicul vine cu o stropitoare și îl ajută): Îmi pare rău, nu mă pot abona la ziarul d-voastră. Văd ștampila de dedesubt și drept urmare, la ce sumă trebuie să mă las convins. Și în afară de asta
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
legături pe scară mare, care să-ți confirme contextul tău propriu. Dacă d-voastră vă merge prost, lumea stă să se termine. Realitatea trebuie să se subordoneze panicii tale totale. Și crezi într-adevăr că e posibil să nu te uzi atunci când plouă. EL: Este o eliberare... când plouă, pentru că o ploaie e silită să se anunțe. Mi-e frică să nu se anunțe totul. Presimt peisajul, aud porcii înecați în foame, aud vocile solide, care se dedau la o serbare
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
falsificată. Cazul particular poate fi considerat ca o exemplificare a legii generale. Această perspectivă implică o asumpție specifică de validitate, și anume asumpția adevărului contingent. Ea postulează existența unei naturi exterioare obiective, independentă de interpretarea observatorului. Dacă plouă, te vei uda, indiferent dacă ești sau nu convins că plouă. Puțini autori ar merge totuși pînă într-acolo încît să creadă că legile generale descoperite corespund unui adevăr etern. Aceste legi sînt doar aproximări și rămîn axiomatice, adică imposibil de verificat. Falsificaționismul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mormânt - sec. al XII-lea. Nu sunt documente care să ateste exact când și cine s-a așezat prima dată în aceste ținuturi care cu siguranță erau locuite în sec. I-II d.Hr. Satele erau pline de locuri minunate, udate de izvoare și pârâiașe, cu grâne, vii, livezi de tot felul, poame din belșug, vrednice a fi servite la masa oricărui om de seamă. Nu lipseau vitele și oile, poate în număr mai mare decât a altor comune din jur
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
legume: fasole, ceapă, varză, cartofi. În anul 1928 existau în satele din zonă doi grădinari la Tarnița, unu la Oncești și doi la Dealul Perjului. Până la colectivizare, zeci de fântâni cu cumpene scoteau apa din puțuri special amenajate, pentru a uda grădinile de zarzavat. În grădinile de la șes se instalau colibe pentru supravegherea grădinilor. Focurile din noapte, cântecele și chiuiturile creau o atmosferă pe care anii copilăriei nu o pot da uitării. PĂSTORITUL Meleagurile comunei au oferit condiții favorabile pentru dezvoltarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
miri, flăcăii și fetele din sat. Denumirea acestei petreceri vine de la unitatea de măsură a vinului, „vadra”, care se dădea la această ocazie. În alte sate, în curțile mirelui și a miresei se plantau câte un pom care se uda cu multe vedre de apă. Nunta tradițională din satele enumerate cunoștea mai multe momente ce se desfășurau în succesiunea lor firească: luarea mirilor de acasă, gătitul mirilor, gătitul miresei, probele mirelui, masa mică, luarea miresei, danțul, iertăciunea, ruperea și aruncarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
felul următor: „Lună, luminoasa mea/ Na răzâșarii (negii) lui Ion/ Ți-i poartă, îi adapă / Și-i hrănește/ Că lui îi ajunge de când îi poartă./ Îi adapă și-i hrănește/ Eu cu gura i-oi descânta/ Cu apă i-oi uda/ Peste nouăzeci și nouă de mări negre i-oi arunca (în acest timp se udă negii cu apă)./ Acolo este un cal mare șărgat/ Capul și schinarea l-au luat/ Și întrânsul i-am băgat,/ Iar tu Ioane să rămâi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Și-i hrănește/ Că lui îi ajunge de când îi poartă./ Îi adapă și-i hrănește/ Eu cu gura i-oi descânta/ Cu apă i-oi uda/ Peste nouăzeci și nouă de mări negre i-oi arunca (în acest timp se udă negii cu apă)./ Acolo este un cal mare șărgat/ Capul și schinarea l-au luat/ Și întrânsul i-am băgat,/ Iar tu Ioane să rămâi/ Curat și luminat/ Ca Maica Domnului ce te-a lăsat/ Descântecul de la mine, leacul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
giunghiul/ Din creștetul capului,/ Din fața obrazului,/ Din viderile ochilor,/ Din auzul urechilor./ Ion să rămână curat și luminat/ Ca argintul strecurat/ Cum Maica Domnului l-a lăsat/. Descântecul de la Elena Bertea,/ Leacul de la Dumnezeu’’. Cu apa din mosoaică se uda locul dureros, ața se punea de-a curmezișul umărului. Apa rămasă se toarnă pe un câine a să se ducă durerea bolnavului la el. Se descânta de trei ori pe zi, se punea la loc curat. Tot pentru vindecarea junghiului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de talan 3 - la cai, se utiliza spânțuirea ce se făcea de către nălbari, care foloseau rădăcinile subțiri de spânț. Acestea, lungi de 4 cm, se legau câte 8 și se înfășurau cu cânepă ca să stea la un loc. Legătura era udată cu rachiu și era pusă la porc după ureche, într-o tăietură făcută cu stricneaua. După trei zile, timp în care spânțul colecta răutatea, acesta era înlăturat, locul fiind spălat cu oblojeli de pelin sau cu apă. La porci se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
accelerat > 100b/min indică apariția unei hemoragii; - Dispneea o tulburare respiratorie; dacă pacientul nu urinează; - hipo sau hiperTA; meteorismul sau balonările etc. - Dacă nu s-a deplasat sau s-a desfăcut pansamentul; dacă plaga nu sângerează, dacă pansamentul nu este udat cu urină sau secreții, puroi; - Se verifică regiunea pentru a evita tulburări de circulație. - După operațiile aseptice, dacă pansamentul rămâne uscat, bolnavul nu prezintă dureri, plaga evoluează normal, se cicatrizează în 6 - 7 zile, după care pansamentul se desface și
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
ori de-a binelea sadici, dar săraci cu duhul, pe care îi păcălește zdravăn. De pildă ascunzându-se în sacul cu cărți sfinte și vorbind din el pentru a da popii iluzia că o voce sfântă îl previne că se udă Evanghelia. Este un umor de proastă calitate ce poate să amuze numai spiritele greoaie și primitive. Propaganda ateistă a găsit în asemenea glume populare un vehicul excelent și cărțile pentru copii abundau în epocă de asemenea pilde, bogat ilustrate cu
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
de urzică să le pisezi cu puțină sare și să pui puțin oțet de vin bun, să bea oțetul. Alta: făină de secară să frământați cu rachiu să faci o turtă și s-o Întinzi cât cuprinde junghiul, să o ude cu rachiu și să o presare cu chimen pisat. De durere de cap: floare de soc să fierbi și să spele capul Într-o zi, de două ori. Cui pute gura: frunză de salcie albă sa fierbi și să speli
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
le pui Într-o oală, peste care să razi zahăr de cel bun. Atunci vor slobozi din râme apă și după aceea să le scoți din acea apă și să le pisezi, iar apa să o strângi și să te uzi pe ochi. Omul ce nebunește (Înebunește): să bei Sfântul Mir pe nemâncate și să ții curat omul. Omul care nu poate grăi (vorbi): să fiarbă curechi (varză) verde și gulii și zeama să bea. La omul ce se face bubă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se afumă urechile cu sămânță de cânepă. Negi: se ung cu lapte de ceapă sau cu saramură În care s-a stors zeamă de lămâie. Iei o creangă de măceș, o cioplești În 4 muchii, o Înfirbânți În foc, te uzi pe negi și apoi apeși cu măceșul pe dânșii. Făcând asta de 3 ori, negii pier. Obrinteală: te oblojești cu boz. Ochi: se picură În ochi apă de viță de vie, de la tăiatul din primăvară. Pecingine: te freci pe pecingine
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
două voințe ce negociază la același nivel și pot negocia uniunea sau separarea, fiecare Încercând să-și păstreze independența, pentru orice eventualitate. E posibil ca aici să fie o problemă de scopuri contradictorii. Nu poți să Înoți fără să Îți uzi hainele. Teama de eșec determină pe fiecare dintre parteneri să investească puțin În relația de cuplu, să devină rezervat, pentru a putea oricând să se retragă. Posibilitatea divorțului e atât de prezentă de la Început, Încât Îi silește să fie În
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
să predice cuvântul Evangheliei, Gargantua, așezat "cu fundul pe turnurile bisericii Notre-Dame", îi botează "cu apă galbenă de răsfug, de-i zice pe latinește paris! Apoi, râzând cu mare poftă, a scos stropitoarea și aplecând-o asupra lor i-a udat atât de amarnic, încât s-au înecat (...)". De fapt, în franceză în original, avem de-a face cu un joc de cuvinte, paris = par ris. 263 Cf. Francesco de Sanctis, "Maccaronea", în Istoria literaturii italiene, traducere, studiu introductiv și note
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Sper că nu ai uitat procentajul electoratului care te-a votat pentru un nou mandat, nu-i așa? Aproape 80% dintre votanții matale provenea dintre tinerii de liceu și din cei apropiați vârstei terminării liceului. Chiar mulți din cei care udă azi piciorul de plai cu lacrimi de obidă, au pus ștampila pe Măria Ta. Se poate oricând constata aceasta. Și atunci se poate ca tocmai matale să-i numești cum sunt ei de fapt, niște tâmpiți sadea, scoși la pachet
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
spuneau că am par alb în barbă, înainte să-mi iasă cel negru. Să-mi răspundă da și nu la tot ce spuneam! Nici da, nici nu n-au fost o bună teologie. Cînd odată ploaia a venit să mă ude și vîntul m-a făcut să-mi clănțăne dinții; cînd tunetul n-a vrut să tacă la porunca mea, i-am priceput, i-am mirosit eu. Da, da, nu-s oameni de cuvînt. Îmi spuneau că sînt totul: e o
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
stoluri de rândunele. Mihai, Ana și Claudiu merg în livadă. Au luat cu ei un pomișor, o stropitoare și o unealtă pentru săpat. Mihai face o gaură, iar Ana așază pomișorul. După ce l-au fixat bine în pământ, Claudia îl udă cu grijă, ca să crească mare și viguros ca ceilalți pomi. S-au întors copiii după câteva zile. Pomișorul începuse să-și desfacă mugurii. Bucuroși, copiii dansau în jurul lui. S au întors acasă, veseli fiindcă au făcut o faptă bună. Dragi
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
între mâinile muribundului care gemea încetișor. Cantoniereasa stătu un timp cu corpul aplecat spre înainte, fără să se așeze pe scaunul său dintre cele două telefoane. Respira greu ca după urcarea unui munte. Își trecu mâna peste fața și părul udat de ploaie, ca pentru a mai îndepărta din apa care o udase din belșug. De abia acum începu să înțeleagă că jegosul vorbea de data aceasta cu un glas liniștit, fără modulație dar cuvintele treceau pe lângă ea fără sens. -„Nu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
aplecat spre înainte, fără să se așeze pe scaunul său dintre cele două telefoane. Respira greu ca după urcarea unui munte. Își trecu mâna peste fața și părul udat de ploaie, ca pentru a mai îndepărta din apa care o udase din belșug. De abia acum începu să înțeleagă că jegosul vorbea de data aceasta cu un glas liniștit, fără modulație dar cuvintele treceau pe lângă ea fără sens. -„Nu orice om a înțeles de ce Van Gogh și-a tăiat urechea, acest
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]