7,855 matches
-
doar mie mi se pare de când nu am mai primit o veste de la tine, și sper doar multitudinea problemelor de viață pe care le parcurgem, grija și gândurile pentru copiii și nepoții noștri au determinat amânarea scrisului tău, că despre uitare, și ea înscrisă în legile omenești, nu cred că are vreo influență în ceea ce privește prietenia noastră care datează, așa cum spunem de multe ori: „Din timpurile bune când un prieten a reprezentat uneori mai mult chiar ca un frate în orice împrejurare
BERTHOLD ABERMAN [Corola-blog/BlogPost/361132_a_362461]
-
în stare latentă. La o ușoară adiere, privire sau șoaptă a minții, se va rostogoli în abisul mlaștinilor din meadrele Styxului, un tăvălug ce va târî prin focul patimii, în ceață și umbre, amintiri calde, lumina si zâmbetul, spre a uitării lui Lethe... Suntem călatori pe cele cinci râuri spre Lumea de Dincolo. Șoaptele timpului, subtil parfum de iasomie ... Trăim în lumi paralele, presărate ici-colo cu oglinzi din care rar se reflectă imagini-tablou, labirinturi prin care intrăm inconștient. Șoaptele timpului ~ exorcizarea
EXODUL CUVINTELOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361193_a_362522]
-
reconstruit în secvențe-fragmente repetitive, încă nedeslușit, doar mâna o știai, zâmbet fugar al unei clipe, subtil parfum de iasomie. Simțea nevoia să-ți mângâie obrazul, ca și cum ți-ar fi alinat sufletul... Cercuri noi se deschid... Timp de-amintire, timp de uitare... Era un timp când alergam spre tine, un timp dilatat ce ne îmbrățișa în secundele sale, Era un timp când doar lumina din noi conta. Când odată privirile întâlnite, metamorfoza lui Eu ce devenea Tu acționa instantaneu, Când te mirai
EXODUL CUVINTELOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361193_a_362522]
-
pe Mara ... cu foc, iar Luceafărul nestingherit îi privi pășind pervazul ... Amintiri din copilărie, au rămas Ființă și neant, în timp ce Tristețea de a fi, e Delirul lui Ștrengarul văilor ajuns Pe culmile disperării, încearcă în Iluzii pierdute să escaladeze Pământul uitării scufundat în noianul Silogismele amărăciunii, tocmai când venise tihnit Duminica Mare a lui Grigore Vieru. Chiar încă Nu te-ai priceput?!... Decebal către popor strigă, Deșteaptă-te române, cu bune și rele De o mie de ani pe-acest pământ
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
deznădejde, de bucurie că, uite, cu toate chinurile de pe sufletul lui, el încă mai trăiește. Of, viața mea ... și parcă se ofileau frunzele ... și florile, strivite de roți, răsuceau Universul cu fundul în sus, prăbușeau soarele într-un abis de uitare și tulburau apele cu durerea lor tăcută ... Of, viața mea! a strigat și Thomas; și a continuat, cu același ton: Ce-am făcut cu ea? Oamenii au început să aplaude, veseli și binedispuși, s-au comandat alte sticle de bere
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
Puiu Năstase, Dumitru Bacu, Nicolae Călinescu, Corneliu Coposu, Zorica Lațcu - Maica Teodosia, Teofil Lianu, Vasile Tacu, Ștefan Tumurug, Eugenia Indreica-Damian. Încheiem această privire modestă asupra poeziei scrisă în închisorile comuniste din România, cu două dintre multele „Rugi”: Cerne, Doamne, liniștea uitării Peste nesfârșita suferință, Seamănă întinderi de credință Și sporește roua îndurării, Răsădește dragostea și crinul În ogorul năpădit de ură Și așterne peste munți de zgură Liniștea, iertarea și seninul! (Corneliu Coposu, „Rugă”, p. 596) Deschide, Părinte, ale cerului porți
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
slova. Pentru ultima dată iubirea o înalt în ochi, brațele le întind spre desăvârșire, tu-mi iei tot cerul inimii. în palmă virtuți de roua cad. Mă-nfiori... Privirea crește spini până la orbire. Salsa, umbră fără păsări, cerșesc o pâine de uitare. (foto-pictura în ulei pe pânză realizată de fiica mea Ioana) Referință Bibliografica: Salsa-cerul inimii. / Maria Ileana Belean : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 229, Anul I, 17 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Maria Ileana Belean : Toate Drepturile Rezervate
SALSA-CERUL INIMII. de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360849_a_362178]
-
încărcat de linii sintactice bogate în volute. Desfășurarea polivalenței semantice în care trăiește succesiv, poemul „De câte ori te-ai întors?“ (poem înrudit în subsidiar cu mistica abisului) consacră pluritatea neîndoielnică a unei amprente inconfundabile a umanității universale: „Ai băut din izvorul uitării /și ai crezut că ai să scapi de tainele/ și tainițele memoriei,/ fără să-ți pese de vârtejul destinului / ce-ți conduce / eterna întoarcere, / naștere / și renaștere, / până la iertarea păcatelor“. Și patosul declarativ din „Răzvrătirea lacrimilor” polarizează eidetic imaginația geneticii
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
Când plecăm din lume nu luăm cu noi nici greutatea scamei... Era un om puternic!” . Nea Mitică nu s-a gândit vreodată că „unchiul” din lagărul titoist al anilor ’48 va fi prietenul său aproape 30 de ani... „Dar din uitare, cine-o să mă cheme?” Povestea lui Nichita Tomescu m-a impresionat și m-a incitat, stârnindu-mi curiozitatea de a afla mai multe despre el. Am încercat să găsesc amănunte pe care nu le auzisem de la nea Mitică, pe
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
ilustrul avocat român, articolul intitulat „Nichita Tomescu - poet valoros al Bărăganului”, vine ca un răspuns al consătenilor săi, reprezentați de însuși autorul, în persoana profesorului Ioan Man, la întrebarea cu care avocatul-poet încheie unul din frumoasele sale poeme: „Dar din uitare, cine-o sa mă cheme?” Nichita Tomescu reprezintă juridic Canada la Națiunile Unite! Nichita Tomescu s-a născut în inima Bărăganului în anul 1919, la 23 august, în localitatea cunoscută în acele timpuri sub numele de Principesa Maria, astăzi Ioan
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
vrem, oare? Mai bine să-i deslușim frământările ce transpar din următoarele versuri: „Anii m-au fugărit și m-au pierdut în vreme./ M-am îmbătat cu picurări de flaut / Ca între stele și ceruri să mă caut, / Dar din uitare, cine-o să mă cheme?” Într-un alt poem, evocă într-un mod absolut original, moștenirea dobândită din trăirile înaintașilor săi: „Moșii mei vânau dropiile tăcerilor / Din rădvanul singurătății....//...au murit într-o pagină / Din cartea amintirilor...”, dar, „..peste mine
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
Romeo Nicolae Ștefănescu Publicat în: Ediția nr. 241 din 29 august 2011 Toate Articolele Autorului Vis de dragoste poezie [] Poezia de dragoste - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ] 2009-06-28 | | Vis de dragoste Mai greu mi-e să-ndur visul, mai greu decât uitarea vie... Visul ce se rupe... sub mișcări de pleoape tocmai în clipa, când... atât de mult aș fi vrut, să-și continuie firul neîntrerupt... să-mi dezvăluie destinul... și viața să mi-o umple, cu florile iubirii, cu izvorul fericirii
VIS DE DRAGOSTE de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360944_a_362273]
-
din viața omului, precum nașterea, nunta și înmormântarea. Capitolul important din această lucrarea “Evenimente isorice “ cuprinde ” Întâmplări- evenimente ce au avut loc cânva, ca o parte integrantă a istoriei acestor locuri, file de legendă, peste care s-a așezat praful uitării, dar au rămas păstrate în cotloanele memoriei colective, aduse în prezent de amintirile ce păstrează parfumul acelor vremi, relatează nu de rădvane cu domni și domnițe jefuite la drumul mare de haiduci care sufereau pentru țăranul umilit și obidit, ci
FILE DIN ISTORIA COMUNEI ŞUŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360919_a_362248]
-
un stil minuțios elaborat, dinspre subtilități de limbă (alternațe disociative: Am vrut să fim, dar... n-ai putut să fii, p.111) se avansează spre detașări de sine: Mă smulg din clipa prezentă/ Și plutesc peste necunoscut,/ Într-o totală uitare de sine (p.113). Un sine care se regăsește și se definește în iminența atributului ( În era nucleară, în anotimp atomic,/ Îndrăgostita retro de umbra ta eu sunt, p.51); Eu o Scânteie; tu un Foc divin, p.71; Eram
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > UITARE Autor: Ana Maria Bocai Publicat în: Ediția nr. 1143 din 16 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Eram un porumbel și zburăm prin abisul gândurilor tale, Fiecare zbatere de aripă eram eu, Înălțarea mea erai tu. Eu eram iubire tu ...liniște
UITARE de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364087_a_365416]
-
tăcere, Eu îți aduceam clipă veșniciei, Tu năruiai vise. Iubeam doar eu... Într-o zi mi-ai frânt aripile, M-a durut, dar nu am plâns, Porumbelul va zbura iar purtând în ochii lui frumusețea a ceea ce am fost eu, Uitarea ce ai fost mereu tu. Nori Nori cândva uitați se adună pe cerul meu, Aștepta să plouă asupra mea un dor din altă lume. E liniște și picuri mici amintesc de o dragoste veche Se zbat cu ultimele puteri să
UITARE de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364087_a_365416]
-
despre noi Nu suntem așa importanți, mai ales eu E altceva mult mai departe și mai profund, De multe ori neînțeles și ... Nici macar eu nu te înțeleg uneori Și atunci .... totuși... Mă lași să te iau drept muză ? Referință Bibliografica: Uitare / Ana Maria Bocai : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1143, Anul IV, 16 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ana Maria Bocai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
UITARE de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364087_a_365416]
-
și păsări care cântă Și darul pentru inimi, mărțișorul. Tu, lună de iubire... și de soare, Pe patima din inimi, pui fiori. Din rătăciri, prin gânduri călătoare, Intoarcem vieții dragostea de flori. Și fericiți... la marginea tăcerii, Mai punem o uitare peste dor, Căci tu ești primăvara primăverii... Și pruncul tău... fragilul mărțișor. Referință Bibliografică: Tu, lună de iubire... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1143, Anul IV, 16 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marin Bunget : Toate
TU, LUNĂ DE IUBIRE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364088_a_365417]
-
din contemplarea atemporală, rece, a Universului, „În Câmpie, pustiul hotarelor mute, nori de-ntristare ascund toți guzganii. Numai catargele inimii - anii - se-adună-ntre aripi mereu ... ” și altul, al trăirii pasionale, al arderii vitaliste, „Visul țărânii Tăcere rămână, sunet pur între abscisele uitării, jugul tandru al desperecherii cum să-l îndur? E un cântec ce nu se aude, fără să vreau vorbele-mi răsar la fereastră, de pe buzele necuprinsului, iată, mă zboară o pasăre-albastră ... Evanghelia Tăcerii este o carte rară, despre trăirea intensă
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
pentru a-și forma opinia lor personală. Autorul are darul de a sesiza dintr-o dată esența lucrurilor, manifestându-și firesc vocația pentru adevăr, pentru autenticitate. Prin limbă (limbaj) încearcă să recupereze, pas cu pas, istoria străbunilor, a autohtonilor, din negura uitării și nepăsării, ordonând materialul faptic în conformitate cu descoperirile noi și vechi, cu adevărul. Istoricul îmbină simfonic conținutul cu forma potrivită, exprimarea Domniei Sale fiind științifică, inteligibilă pentru cititori și în același timp emoționantă. Efortul său lucid e dirijat cu grijă spre mesaj
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
condus prin toate stările, aducându-mă, într-o plăcere inimaginabilă, spre acele momente de final pe care ea le declanșa arcuindu-se ca o vioară ce cântă în neant și le sfârșea prin cele mai plăcute suspine de satisfacție, de uitare de sine, de fericire... Nu s-a liniștit decât când trupurile noastre erau vlăguite și buzele frământate aproape sângerau. Întinsă pe spate, cu respirația întretăiată de suspine din ce în ce mai rare, cu sânii tresăltând firav sub palmele-mi ocrotitoare, îmi prezenta, printre
SECVENŢE DE IERI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364126_a_365455]
-
tropotul timpului întrebându-mă unde-am plecat beau pahare de întuneric mă îmbăt cu iluzii într-o gvadrigă a singurătății cad amurguri pe mine și pe ochii frunzelor care așteaptă toamna pe cărările goale îngropându-mă într-un veac de uitare numai mireasma femeii iubite mai trece prin vântul de miază-zi mersul ei mai curat decât apa fântânilor miroase a trandafiri și-a iluzii livada mea de vise bate-a culorile toamnei și-a ramuri tremurătoare de stele deschid geamul să
GVADRIGA SINGURĂTĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364193_a_365522]
-
Ars Amandi, dar și cele din Kama Sutra, reuși să potolească suferințele fizice și morale ale împăratului. Cu un succes maxim am putea spune, astfel că la Marele Bal al Încoronării, împăratul părea să fi uitat penibilul incident. Ei, dar uitarea este destinată doar vulgului... A doua zi, încă de la prima oră, împăratul emise un decret prin care poruncea omorârea tuturor furnicilor. Decretul făcut public în aceeași zi în toate colțurile uriașului imperiu provocă, așa cum se întâmplă întotdeauna când e vorba
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
la luptă a neamului țării lor. La doar două zile distanță între două comemorări (întâi a Reginei Maria, pe 18 iulie, apoi a soțului Reginei, Regele Ferdinand I, pe 20 iulie) trebuie să izbutim să ridicăm de pe ochii istoriei vălul uitării și să așezăm vălul iubirii. Regele Ferdinand I, nedrept și pretimpuriu, la numai șaizeci și doi de ani, pe 20 iulie 1927, a fost așezat dincolo de zăbranicul timpului, spre a coborî în necropola regală a bisericii episcopale de la Curtea de Argeș, și
FERDINAND I, REGELE LOIAL. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364227_a_365556]
-
Semn că timpului măsură/ îi găsise...și...dovadă/ Că-n râvnita aventură/ Îi fusese dat să șadă” (p.58). Cele trei zâne, dintre care cea mai mică îi va deveni soție, locuiau aici de la începutul lumii. E o oază unde uitarea îl face fericit. Fericirea, individuală sau colectivă, n-are însă istorie. Ea se este (vorba lui Nichita Stănescu) și atât. Doar că, vorba șlagărului „se cere păzită/ de oarba ispită”, ispită care nu întârzie să se ivească. Are chipul unui
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]