2,479 matches
-
de muncă, de școală și când era nevoie de încredere în forțele proprii. Poate de aceea era numit printre studenți și colaboratorii tineri „Moș Lumină”Ă A fost un exemplu de seriozitate, de competență în domeniile abordate, de disciplină și umanism. A avut, totuși, și un defect: a fost mult prea modestă A încetat din viață în 30 septembrie 1991. RADȚIBAR, EUGEN (1912-2003ă ARTIST LIRIC Orașul Soroca, așezat pe malul Nistrului în partea nordică a Basarabiei, evocă episoade de istorie îndepărtată
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Galați la rudele sale, cu nostalgia Iașului în suflet, preocupat de evoluția vieții în Basarabia și de evenimentele politice, în principal în relațiile cu Patria Mamă. Scrisorile sale adresate la prieteni și cunoștințe reamintesc, de fiecare dată, progresul Basarabiei românești, umanismul românilor, recunoștința Basarabiei interbelice. Vorbește cu pasiune despre respectul legii sub români, democrația, libertatea și condițiile de trai. Frecvent, ca martor ocular, amintește de atrocitățile alogenilor odată cu pătrunderea sovieticilor la Soroca și a întocmit lista victimelor și suferințele la care
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
din 1952 tot pentru reparații. Visul românilor de a avea și ei un loc sub soare s-a spulberat . Dacă se Împlinea În felul cum se proiectase În 1913 era o operă colosală de pacificare a balcanilor de un real umanism față de aromâni. 2000 Agenda activităților 7.I Reuniunea Colegiului: aprecierea acțiunilor din anul 1999 și proiectul principalelor activități În 2000 22.I Împreună cu Fundația „Ștefan cel Mare” simpozion la Pașcani„Unirea Principatelor Române de Ia 1859, Moment crucial În viața
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
caracter similar. A fost modernă și actuală căci în dorința de unire a bisericilor s-a discutat din toate punctele de vedere problema de extremă gravitate a viații sociale din zilele noastre. S-a desfășurat într- o atmosferă caldă de umanism, bazat pe învățăturile lui Hristos, de umanism practic. În această atmosferă a fost prezent și Nectarie Cotlarciuc. A participat chiar activ la această conferință, printr-o cuvântare ținută pe 24 august în biserica Gustav Vasa, cu prilejul comemorării patriarhului „Tichon
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
căci în dorința de unire a bisericilor s-a discutat din toate punctele de vedere problema de extremă gravitate a viații sociale din zilele noastre. S-a desfășurat într- o atmosferă caldă de umanism, bazat pe învățăturile lui Hristos, de umanism practic. În această atmosferă a fost prezent și Nectarie Cotlarciuc. A participat chiar activ la această conferință, printr-o cuvântare ținută pe 24 august în biserica Gustav Vasa, cu prilejul comemorării patriarhului „Tichon”. Această cuvântare este publicată se asemenea în
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
un seminar de disciplină și dreptate, ci un amestec de corupție și dezonoare». Dintre preoții pe care i-a ales pentru a reînflori Seminarul, îi amintim pe sfântul Gaspare Bertoni, directorul spiritual, și fericitul Carlo Steeb, profesor de limbă străină. Umanismului jansenist îi contrapunea umanismul sfântului episcop François de Salles (+1622). Pentru disciplina morală au ales liniile pastorale ale sfântului episcop Alfonso Maria de Liguori (+1787). Monseniorul Liruti, care nu aparținea școlii spirituale iezuitice a lui Avogadro, nu a favorizat misiunile
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și dreptate, ci un amestec de corupție și dezonoare». Dintre preoții pe care i-a ales pentru a reînflori Seminarul, îi amintim pe sfântul Gaspare Bertoni, directorul spiritual, și fericitul Carlo Steeb, profesor de limbă străină. Umanismului jansenist îi contrapunea umanismul sfântului episcop François de Salles (+1622). Pentru disciplina morală au ales liniile pastorale ale sfântului episcop Alfonso Maria de Liguori (+1787). Monseniorul Liruti, care nu aparținea școlii spirituale iezuitice a lui Avogadro, nu a favorizat misiunile populare, și nici nu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
extremismul prometeean și laicizarea cunoașterii (de origine antică) și eliberează activitatea științifică de presupoziții dogmatice: concilierea lor duce la construcții importante, precum ideea drepturilor omului, dar și la stabilirea unei etici riguroase a științei. Pe aceste principii se fondează practic umanismul modernității, atât cel laic, cât și cel religios, a cărui universalitate transcende culturile-palimpsest ale Occidentului, fără însă a le anula. În toată analiza panoramică pe care o face, Dubois, pe care l-am urmat pentru tipologia miturilor, corelează permanent istoria
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
nu își mai ridică probleme, ci doar ecuații ce trebuie rezolvate puctual, fără apelul la alt tip de considerente, cum ar fi cele de ordin moral. În mijlocul acestei dinamici în care omul, paradoxal, se sacrifică pe sine, mai precis, jerfește umanismul pentru jubilarea de sine, pentru idolatria propriei surveniri în lume, neașteptat și violent izbucnește o maladie incontrolabilă și devastatoare la nivelul întregii sfere a mapamondului. Desigur, debutul unui astfel de fenomen ar fi apariția unei epidemii. Termenul epidemie este rezultanta
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Roma în studii mi-a fost de-ajutor și-i aduc mulțumire, Căci bibliotecile ei mi-au fost totdeauna deschise. Din păcate, artele, literatura Italiei n-au ispitit pe acești austeri teologi, ale căror opere au caracter religios și didactic. Umanismul lor, întîrziat și restrâns, e prețios nu în sine, căci latinește au știut și alții, ci prin faptul că putea participa la el o clasă întreagă de oameni. Asta a permis studiile de istorie și de filologie. Hronica românilor de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
după Frédéric Tracy, Elemente de ideologie. Instrucția fiind privită ca posibilă „înălțare a gradului de responsabilitate”, se analizează activitatea școlilor normale pentru institutori, apar considerații despre învățământul clasic, sunt examinate opiniile lui J.-J. Rousseau despre cultivarea simțurilor, este susținut umanismul (Petru Gârboviceanu, Humanismul și realismul). Dacă în partea științifică revista aduce o abordare din perspectivă clasică a ideilor timpului, partea literară oscilează, în poezie, între poemul eroic, prin Ioan S. Nenițescu și George Murnu, care debutează aici în 1887 (Către
ŢARA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290072_a_291401]
-
aplicat programul de exterminare conceput de Hitler și de oamenii săi; mărinimiei acesteia, a poporului român, socotesc că trebuie să i se răspundă cu simțăminte de atașament și gratitudine”. Tragedie complexă, S. o judecă și o încheie în spiritul unui umanism creștin. Vasta activitate publicistică a lui N. Steinhardt, începută încă înainte de război, întreruptă de regimul realismului socialist și condensată apoi în volumele apărute în deceniul al nouălea, poate fi calificată în primul rând drept cea a unui colportor intelectual de
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
Apropierea de imaginar”, O, 1989, 11; Ioana Bot, Criticul despre sine, TR, 1989, 15; Ilie Radu-Nandra, „Apropierea de imaginar”, F, 1989, 10; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 356-357; Petraș, Panorama, 610-611; Grigore Scarlat, „Umanități și valori”, CL, 2001, 4; Theodor Codreanu, Umanism și cultură, L, 2001, 18-20; Diana Câmpan, Reactivarea valorilor ca demers necesar, VR, 2001, 5-6; Olimpia Nușfelean, „Umanități și valori”, CNT, 2001, 34; Claudiu Groza, Altfel, despre clasici, APF, 2001, 11; Florin Mihăilescu, Adecvarea sau probitatea criticii, VR, 2001, 12
TIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290171_a_291500]
-
categorii, creație artistică, receptare, prolegomene la estetica spectacolului. Conform liniei ideologice oficiale, autorul se ocupă de raportul dintre național și universal în artă, conținut și formă, stil și curent, teoria genurilor, educație estetică, teatrologie etc., dar mai cu seamă de umanismul socialist și eroul comunist, de vocația angajată a acestuia, așa cum reiese din teatru și film. Dramaturgie (Introducere în estetica teatrului contemporan) (1982) este o lucrare didactică despre profilul și fizionomia esteticii teatrale și despre arta actorului, unde sunt adunate studii
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
ambele), ca să-ți proclami cu atîta lipsă de sfială „perenitatea”! Apropo de scrisul după calendar, pe la mijlocul lui iunie am primit de la latinistul Grigore Tănăsescu, alt autor care „vroia (probabil) să intre în eveniment”, cîteva pagini cu titlul „Eminescu - exponent al umanismului getic și latin”. După înfățișarea hîrtiei, ele fuseseră scrise cu cîțiva ani în urmă, nouă fiind doar formula de „umanism getic”, introdusă printre rînduri, ici-colo, cu stiloul. Ce l-a determinat pe eminescologul bucureștean să le actualizeze atît de superficial
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de la latinistul Grigore Tănăsescu, alt autor care „vroia (probabil) să intre în eveniment”, cîteva pagini cu titlul „Eminescu - exponent al umanismului getic și latin”. După înfățișarea hîrtiei, ele fuseseră scrise cu cîțiva ani în urmă, nouă fiind doar formula de „umanism getic”, introdusă printre rînduri, ici-colo, cu stiloul. Ce l-a determinat pe eminescologul bucureștean să le actualizeze atît de superficial? Cred că puseul de tracomanie care se resimte în climatul nostru cultural. Ce și-o fi zis dumnealui? Că dacă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ici-colo, cu stiloul. Ce l-a determinat pe eminescologul bucureștean să le actualizeze atît de superficial? Cred că puseul de tracomanie care se resimte în climatul nostru cultural. Ce și-o fi zis dumnealui? Că dacă-și agrementează articolul cu „umanismul” „celor mai viteji dintre traci” (Herodot), „merge”, i se publică „urgent”! Din păcate, Gr.T. n-a ales prea bine destinatarul: l-am respins! * Dacă aș fi devenit farmacist, cum aveam în intenție la sfîrșitul liceului, ar trebui, poate, să redactez
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cuvinte (Enciclopedia lui Adică, vorba lui Arghezi), se numără cu grijă vocalele și consoanele, se combină idei și atitudini de împrumut. Artizanatul coboară ceața în axiologie. Din fericire, acești impostori nu rezistă în oficiul cel mai solicitat, acela de comentatori. *„Umanismul”, „patriotismul” au devenit subiecte de publicistică foarte comodă. Pe lîngă faptul că se repetă mereu aceleași exemple, vorbesc despre aceste idei inși care n-au nici învățătura și blîndețea umaniștilor, nici civismul și energia adevăraților patrioți. * În mahalaua în care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care o evoca). Lecturile alternau cu discursuri ale Führerului (aplaudate îndelung, frenetic), cu cîntece de petrecere cazone și marșuri, cu citate din însemnările medicului de lagăr (care vorbea de „hrană bună, hotel”) sau din ale unor ofițeri ce-și afirmau „umanismul” și se lăudau că doar ei, germanii, sînt capabili să ducă la bun sfîrșit, fără vărsare de sînge, sarcina exterminării, cu declarații ale unora din corpul de gropari și, nu în ultimul rînd, ale unor foști deținuți. M-au mișcat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
le fie rușine de vorbele spuse acum. *„Toată ziua cuvintele mele au urît...” (Ps. 55, 5). Toată ziua am rostit cuvîntul „Ticăloșii!”. După cele întîmplate la Timișoara, nimeni nu va mai putea scrie fără ezitări despre democrația noastră unică, despre umanismul nostru socialist revoluționar, despre unitatea de nezdruncinat în jurul partidului etc. O rană greu vindecabilă, Timișoara îndeamnă la scrutarea propriilor noastre conștiințe. Cum de a fost posibil să se ajungă aci și care e cheia problemei? întrebările grave au fost și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vă dorim multă pace de la Dumnezeu, fericire și sănătate, dvs. și întregului personal al Europei Libere. Domnule director, doresc să vă aduc la cunoștință rezultatul unor procese ce s-au judecat în București, procese de natură religioasă, unde nedreptatea și umanismul socialist de fapt acestea sunt noțiuni similare au făcut din mai mulți credincioși și din familiile lor niște victime ale opresiunii și urii Securității din România. Să amintesc sumar evenimentele: în ziua de 15 mai 1979, zeci de echipaje ale
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în vreo țară asemenea cazuri de mișelii, de jaf organizat? Și, după toate acestea, să mai spui că s-au făcut toate într-un spirit profund umanist, caracteristic societății noastre socialiste. Așa de bine se potrivește asocierea acestor două cuvinte umanism socialist ca asocierea focului cu apa. Tatăl lui Mihail Romelia, pe nume Mihail Corneliu, urmărit și el de Securitate ca să fie băgat la pușcărie, de la 15 mai 1979 este dat dispărut. Nimeni nu știe nimic de el. S-a zvonit
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
știu când. Mă trezeam din coșmar; scăpam din infern... Unde nu e patria naționalistă, numai acolo este bine.” Opera sa, interzisă, apoi, În perioada stalinistă, a beneficiat de o scurtă recuperare, În intervalul „liberalizării” de la mijlocul anilor ’60, invocându-se „umanismul” și „antifascismul” ei. Exilată din nou, ulterior, din cauza subversivității antitotalitare a textelor și a poziției intransigente a autorului față de dictatura Bufonului Carpaților. Ionescu rămânea un... „huligan”, adică cel care scrie „cu totală sinceritate”, cum spusese, obsedat de adevăr, oricât de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
puțin șocantă americanilor și parțial „datată” deja pentru europeni. Când volubilul student din Tbilisi a argumentat că teatrul lui Beckett i se pare mai rezistent decât cel al lui Ionesco, pentru că irlandezul n-a acceptat nici un compromis cu așa-zisul „umanism” al speranței, iar studenta cehă vedea În rinocerizarea Logicianului din piesă o necesară „eliberare” din idioția monomaniacală a ignorării realului... am revăzut, prompt, imaginea lui Ionesco, În 1979, când Îl Întâlnisem. Nu era alta decât cea evocată, cu mai mult
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
reeducarea de la Aiud pag. 89, comparându-le cu cele de la Pitești și Gherla: Diferența este radicală. Aici la Aiud s-au dat cărți, ziare, reviste, filme, conferințe, vorbă bună. S-a întins o mână omenească. Vechea omenie românească revenea timid. Umanismul românesc are un precursor, în omenia și toleranța românului băștinaș. Zugrăvește, cu perversiune marxistă, un peisaj idilic, dar complet diferit de ceea ce a fost Aiudul în adevăr, judecat după toate declarațiile celor care l-au suportat. Nu a auzit nimic
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]