6,447 matches
-
de miniștri. Nu vreau să deschid răni, ci doar să răspund la provocări. Noile prefaceri în societatea românescă și între popoare rămân antagonisme pururea nestinse și ne cer multă înțelepciune și mult calm. Planul de dezmembrare a României continuă conspirativ. Ungurii vor să mai facă un stat maghiar în inima României și să mute frontiera pe Carpați. Repet, avem nevoie de unitate și nu de fabricarea de dizidențe. Consider o datorie de suflet de a consemna succint, după puterile mele, și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
de către domnul învățător Iordache Popa, cu următoarele rânduri: „Acest pământ este udat cu sângele eroului Horia. Luat de pe locul așa zis „Cruci”, unde se desparte drumul Alba Iulia Paclișa, de pe șoseaua Cetate Gară. Aici a fost tras pe roată, de către unguri, Horia.” Alba Iulia, 28 octombrie 1927 Iordache Popa, învățător, com. Drâmbar, p.u. Alba Iulia ȚĂRÂNA de pe mormântul lui Avram Iancu S-a desfăcut pachetul trimis de Petru Popa, învățător, com. Ribicioara, p.u. Baia de Criș, conținând 1 kg
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
declarăm că pământul luat de la dl. Butnaru, funcționar din Iași, este din localitățile următoare: Valea Munciugului, Grozăvești sticlărie, Măgura Cașinului sticlărie proprie și cimitirul eroilor de la Cașin, locul unde au avut loc cele mai crâncene lupte în războiul între germani, unguri și români.” I. Butnaru, P. Plopeanu Onești, T. MocanuRăjula, I. Gh. Buzatu D. R. Cașin, Osudveanu Grozăvești ȚĂRÂNA de la PRUNARI unde s-a dat cumplita șarjă a cavaleriei române, pierind cu toții până la unul. (scrisoare) „Pământul era chiar dintr-un loc
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
de mâine. Și nu a exagerat. Noi, cei de pe băncile acuzării, vom lupta împotriva comunismului la el acasă, și vom muri până peste depărtări de margine răsăriteană, apoi în apus, până la Budapesta și Praga, pentru recuperarea Ardealului de Nord dăruit Ungurilor, fără lupte, de către „căzătura morală” Carol al II-lea și politicienii ticăloși din preajma lui. Constantin Popovici, căci despre el vreau să consemnez în nevrednicile mele rânduri, a fost condamnat la 10 ani de Temniță Grea. La fel și șefii de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
anarhia comunistă a fost înlocuită cu cea parlamentară și a rămas mai presus de lege. Nici o confruntare cu alte păreri. Nici un interes pentru frații noștri lăsați în stăpânire străină, care zi de zi își pierd continuitatea cu patria mamă. Vezi ungurii, inclusiv cei de la Budapesta, care pentru toate sărbătorile lor șiau mutat sediul în România, hăulind și voind descompunerea Statului Român Național. Parlamentul a fost transformat într-o instituție antisocială, în vechea mare adunare de altădată în care se vota cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
de a se adapta și conforma politicii marilor puteri pentru a putea supraviețui pe post de imitatori? În ce scop se vând pământurile românești intrușilor străini, la fel și industria unor forțe oculte din străinătate? Pentru ce tolerăm, mai ales ungurilor, să fim numiți stat multinațional, cerând oficializarea printr-o constituție nouă? Pentru ce se urmărește, azi ca și ieri, alungarea lui Dumnezeu din viața socială, mai ales din școli? Pentru ce sfânta noastră Biserică Ortodoxă Română să nu se mai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
ia nimeni în serios. E ușor să atribui cuiva, unei persoane sau unei colectivități, gânduri și sentimente sau chiar atitudini pe care respectivul nu le are. E ușor să spui că legionarii nutresc resentimente față de alți oameni pentru că nu sunt unguri sau evrei, dar aceasta îl situează pe cel care o face în categoria oamenilor ușuratici. Pentru că nu văd cum ar putea fi considerate altfel aprecierile gratuite ale domnului Coposu asupra legionarilor în expresii ca: „misticism și naționalism fanatic infantil”, referindu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
din partea mea cu câte o cinzeacă, că nu-ți fi gustat rachiul de... multă vreme. Uite cum se adeverește vorba: oamenii buni se adună. Păi, am și eu un fecior care îi luat din primăvară. Îi dus pe granița dinspre unguri. Dare-ar Dumnezău să se găsească și pe acolo oameni cu suflet bun. Da’ la ce oră aveți trenul? Că, dacă nu aveți timp, pun rachiul într-o sticlă... ― Ar mai fi și n-ar fi timp, jupâne. Trenul îi
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Asta deja îi altceva. Cât despre ce ascultam eu... Îi o treabă tare grea pentru țara aiasta. După ce în iunie rușii o venit peste noi... ― Asta o știm - a intervenit Dumitru - că doar atunci eram în concentrare. ― Iaca că acuma ungurii o furat nordul Ardealului, prin Diktatul de la Viena, ajutați de nemți și de italieni... Se anunță vremuri grele pentru noi, oameni buni... ― Apoi, drept-îi că nu rămâne decât să mai vină cine știe cine peste noi și... - a încercat să-și spună
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
mână, declarând război bietei Polonii la întâi septembrie 1939. Și tare mă tem că - așa cum spun mulți - aiasta-i scânteia care poate aprinde din nou lumea. Da’ ce spun eu? Uite că ați fost martori când spuneau la radio că ungurii ne o luat o bucată din Ardeal, cu ajutorul nemților și al italienilor. Amu’ nu mai știe nimeni unde s or opri nemții... ― Păi, tot despre nemți ne-o spus și în concentrare - a vorbit Dumitru. Cei doi gustau din când
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
de fină teracotă, zidită de cel mai priceput sobar din toată Câmpia Dunării și chiar mai departe (obiect cu valoare de unicat, căci a fost meșterit chiar În ziua În care sobarul, din gelozie - avea În el sânge de albanez ungur și țigan - avea să-și omoare nevasta după ce, În fața ei, le tăiase gâturile celor trei copii cu un cuțit lung pe care, la sfârșit, și-l Înfipsese În inimă, cu o nemaiîntâlnită ușurare sufletească), fotoliul de răchită Împletită din care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și în dialectele românești din sudul Dunării, subliniind accentuat unitatea și continuitatea limbii și poporului nostru, situat geografic în calea tuturor migrațiilor năpustite asupra noastră și care... „cum veniră, se făcură toți o apă și-un pământ”. Doar slavii și ungurii au făcut excepție și au supraviețuit prin creștinare, găsindu-și un loc sub soare în spațiul geografic din vecinătatea noastră. Deoarece ultimii veniți ne-au contestat continuitatea, autorul, stăpânindu-și o îndreptățită indignare, afirmă că „tocmai de aceea suntem nevoiți
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
făcute de prof. Elena Popoiu și Ion N. Oprea, privind „Călător... prin vâltoarea vremii”. Am rămas la televizor până la ora 23. Multe și ample comentarii privind formarea noului guvern din PNL, UDMR și PSD. Minune mare! Avem guvern bazat pe unguri, care se plâng pe la toate ușile că nu se simt bine în România. Au memorie scurtă sau se prefac uitând de draconica politică de deznaționalizare și de exterminare, mai ales în furibunda perioadă 1940-1945, când Hitler și Mussolini le-au
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
vânzător de țară din Întreaga noastră istorie - care nu duce lipsă de așa ceva! - Rămăsesem la Ștefan - care s-a Închinat... - Ți-am spus că așa era moda pe-atunci - s-a prefăcut că se-nchină și Polonezilor și Turcilor și Ungurilor - dar i-a bătut el pe toți? - Ce să zic... - Drept: pe rând, pe câte unul, cu ajutorul celorlalți... Da, bre, hătu-i ceara ei de is-to-ri-e! Dacă așa ne-a fost nouă datul... Să ne dăm cu ghinișorul, să ne mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
șoptit că... el doar se preface că Înghite, imediat ce au să se liniștească lucrurile, Lupul are să dea Înapoi ce-a Înghițit, de aici vorba: Cacă, Ruse, ce-ai mâncat... Atunci să vezi, frățietate urso-oìtică... - Domnule, Lupul - fie el turc, austriac, ungur; fie, ca În ’39, Hitler - n-a pretins niciodată că liberează oaia. Măcar știai o treabă: „dreptul lupului”, dreptul-celui-mai-tare! Însă fratele nostru, Rusul... Repetând minciuna cu „ajutorul”, o crede și Rusul de rând... - Chiar așa? - Chiar așa... În lagăr, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
a tăcut ce-a tăcut, dar Într-o zi i-a zis: - Fată dragă, dacă nu-ți place la noi, de ce mai stai? Cere altă școală, În alt județ, În altă provincie - România-i mare... - Ba, că ne-or loat Ungurii Ardealu’ și iar Îi mică, zice Tuza. - Adevărat, dar e Încă destul de mare, ca să te cuprindă și pe tine, cu pretențiile... Cere-te Într-un oraș - să ai și kino și Corzo și asfalt... - Ba, că n-am medie, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pi la noi òmenii-s țivilizaț’, nu ca pe-aci... Mama tușește, se stăpânește - Tuza șade la noi, se cade să fii ți-vi-li-zat cu oaspeții. Zice: - N-am fost pe-acolo, dar am auzit... Pe voi v-au ținut sub ocupație Ungurii o mie de ani, dar când v-ați liberat și voi, În 1918, erați mult mai țivilizați, cum spui și decât Muntenii și decât Moldovenii, care erau demult liberi. Noi Însă am stat sub Ruși numai o sută de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
demult liberi. Noi Însă am stat sub Ruși numai o sută de ani - și uite cum ne-au dat Înapoi cu sute și cu sute de ani... - Ce știu io ce zâci de sute-de-ai, face Tuza. Știu că pe noi Ungurii ne-or tras pe ròtă, dòmnă dragă! Șâ-n furci ne-or pus... - Uite, pe noi Rușii nu ne-au pus În furci, nu ne-au tras pe roată, dar ne-au interzis școala În românește - Ungurii n-au făcut asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Știu că pe noi Ungurii ne-or tras pe ròtă, dòmnă dragă! Șâ-n furci ne-or pus... - Uite, pe noi Rușii nu ne-au pus În furci, nu ne-au tras pe roată, dar ne-au interzis școala În românește - Ungurii n-au făcut asta cu voi. - Ce știi ’mnetale ce ne-or făcut noo Ungurii! - Știu ce nu v-au făcut - pe când nouă, Rușii... Ne-au interzis școlile În românește, nu ne-au lăsat să avem societăți culturale, ca Astra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
or pus... - Uite, pe noi Rușii nu ne-au pus În furci, nu ne-au tras pe roată, dar ne-au interzis școala În românește - Ungurii n-au făcut asta cu voi. - Ce știi ’mnetale ce ne-or făcut noo Ungurii! - Știu ce nu v-au făcut - pe când nouă, Rușii... Ne-au interzis școlile În românește, nu ne-au lăsat să avem societăți culturale, ca Astra voastră, nici biblioteci, nici tipografii În limba noastră. Nici În biserică nu ne-au dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pe care au confundat-o cu Orhei ce contează o abatere de 2-300 de kilometri, când ei lucrează cu miile de verste... Nici n-or fi auzit că Odorheiul acela e În Ardealul de Nord și că l-au luat Ungurii acum trei ani... - Mai rău, zice ofițerașul. O abatere de peste 700 de kilometri.Trebuia să fie parașutați În zona Zvolen, În Cehoslovacia... - Fosta Cehoslovacie... - ce-ți spun eu! Rusul zice: Vseo ravno! - Adică? - Adică... oriunde, nu contează, contează să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Vorba Basarabeanului: nu ț-oi spune... Acolo dăm de alte mii de... bandiți, dușmani, huligani, naționaliști, deveniți peste noapte bravi-apărători ai Patriei noastre Sovietice, ai sfântului - nostru - pământ... sovietic... Mă mir cu glas tare față de un „camarad de arme”, un Ungur: «Bine, dar cum de ne-au transformat În... contrariul?» «Ține-ți gura, altfel te transformă În contrariul contrariului!», zice Ungurul. Buuun... Ți-am povestit cum a fost cu „frontul”, cum se desfășurau, dragă-doamne, atacurile rusești... N-am avut timp să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ai Patriei noastre Sovietice, ai sfântului - nostru - pământ... sovietic... Mă mir cu glas tare față de un „camarad de arme”, un Ungur: «Bine, dar cum de ne-au transformat În... contrariul?» «Ține-ți gura, altfel te transformă În contrariul contrariului!», zice Ungurul. Buuun... Ți-am povestit cum a fost cu „frontul”, cum se desfășurau, dragă-doamne, atacurile rusești... N-am avut timp să-mi fie milă de Ruși, În unitățile noastre numai comandanții și politrucii erau ruși - Însă, mai târziu, În lagăr, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
n-am ținut mâinile ridicate mai cu plăcere - i-am așteptat pe Nemți să vină, să-și ieie marfa În primire. Cum spun: nu m-am mirat foarte tare de... patriotismul-sovietic al nostru, doar eram cu toții neruși: Polonezi, Finlandezi, Baltici, Unguri, Români... M-a mirat Însă tratamentul pe care l-am avut de la Nemți... Niște porci și, la urma urmei, niște proști! Buuun... Cum ar veni: noi suferim din pricina Rusului, dușmanul tău și tu - care, În plus, ești aliatul nostru, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nu dădusem peste ei, să le mâncăm pita? După 23 august ’44, când n-am mai fost cu Nemții, Ardelenii au Început să ne considere... prea anti-ruși fiindcă ei voiau Ardealul, și cine ar fi urmat să-l ia de la Unguri și să li-l dea mură-n gură? : Rușii... Însă pentru că viața devine și mai pe dos, din doar sucită cum era: Ardelenii ne zic nouă: „bolșevici”, „oameni ai Rușilor”, trimiși Înainte, să pregătească terenul... Întru cucerirea Întregului Ardeal... Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]