KorAP: Find »[drukola/base=utopic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...85 86 87 ...94 >

2,329 matches

Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243

și moderației, etos care să se răspândească organic în societate. Guvernarea locală, ca și educația sunt pârghiile prin care marile principii de viață occidentală pot fi încurajate să prindă rădăcini în solul românesc. Replierea către realitate și abandonarea marilor scheme utopice reprezintă în același timp o direcție integrabilă gradualismului liberal conservator. Societatea românească nu poate fi trezită decât treptat din vechea ei letargie, iar sâmburele vieții locale este un motor al evoluției. Pasiunea cu care Maiorescu apără autonomia locală, în contextul

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
Maiorescu, „Asupra legii comunale“, în Discursuri parlamentare cu priviri asupra dezvoltării politice a României sub Domnia lui Carol I, vol II (1876-1881), ed. cit., pp. 92-93.</ref> Criticismul junimist este invariabil legat de această întoarcere spre realitatea ignorată de abordarea utopică. Arta guvernării, în accepție conservatoare, înseamnă acest travaliu de adaptare la context a instituțiilor care pot încuraja creșterea libertății. Altoirea burkeană a autonomiei locale implică instituirea unui mecanism concret care să acorde colectivității ocazia de a fi o autentică comunitate

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
cultului progresului, sunt, de cele mai multe ori, minate de realitatea care se încăpățâ nează să supraviețuiască asaltului frazeologic. Dincolo de revizuirea constituției, destinată a elibera națiunea din opresiunea votului cenzitar, critica liberal conservatoare expune un nivel al politicii practice ignorat de visătorii utopici. Educația, descentralizarea, organizarea unei magistraturi independente sunt tot atâtea promisiuni abandonate după generoasa lor codificare. Efectul progresului este subminat de această continuă accelerare, în absența unei temeinicii a edificării. Logica maioresciană, asemenea celei a lui P.P. Carp, fidelă prudenței, se

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
constituțională pe care o schițează Maiorescu cu ocazia revizuirii este ilustrarea, în forme de oratorie clasică, a viziunii liberal conservatoare europene, care va miza, până către 1914, pe cultivarea ener giei individuale și va rezista cântecului de sirenă al universalismului utopic. Încrederea în evoluție este, în cazul lui Maiorescu, încrederea în inteligența omului politic de a identifica soluțiile grație cărora adaptarea la solul local să se producă fără traume și să genereze efecte durabile. Potemkiniada poate fi înlăturată doar dacă raționalismului

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

de masă ale poporului au măturat regimurile respective”. Refuzul conducerii române de a reforma sistemul, de a accepta necesitatea unor schimbări politice și economice profunde impuse de cerințele vremii, de nevoile reale ale populației, cramponarea în canoane învechite și teze utopice aveau să fie doar unele dintre cauzele care au dus la prăbușirea regimului totalitar în România. Cristian VASILE Imposibila reconciliere: România comunistă și Vaticanul 1950-1989 Studierea raporturilor postbelice româno-vaticane este o întreprindere dificilă, în condițiile în care arhivele cele mai

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
1999), pp. 107 și urm. Folosesc celebra sintagmă blagiană `ntr-un sens care nu `i este tipic lui Blaga; prin „matricea stilistică” a național-comunismului, `nțeleg constructul cultural `n care erau exaltate excepționalismul etnic (sublinierea `mi aparține) românesc, viziunea paradiziacă de inspirație utopică a regimului comunist și autosuficiența creatoare și imuabilă (sau, `n orice caz, greu permeabilă la schimbările care pot afecta esența etnică). Marc Bloch, The Historian’s Craft, Manchester Universitsy Press, Manchester, 1992, pp. 3-39. G.W.F. Hegel, Prelegeri de

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455

Războiului Rece / 59 Capitolul 3: Spectrele lui Marx și (de)construirea Europei divizate sau mizeria utopiei comuniste / 91 Capitolul 4: Reprezentări heterotopice: între localizările reale și cele imaginare ale României / 119 Capitolul 5: România țara dizidenței anticomuniste și/sau țara utopică a dictatorului comunist dizident / 137 Capitolul 6: Distopii politice sau miturile răsturnate ale dictatorului exemplar / 161 Bibliografie / 173 Abstract / 179 Introducere Spațiul a devenit o inevitabilă condiție culturală și socială a existenței noastre, fiind regândit și redefinit în corelație cu

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
este cea care precede teritoriul precedența simulacrelor care produce teritoriul", ceea ce înseamnă că reprezentarea precede și determină realul 41. Simularea realității este opusă reprezentării, aceasta din urmă trăgându-și seva din "principiul echivalenței semnului și realului (chiar dacă această echivalență este utopică, ea este o axiomă fundamentală)". Pe de altă parte, își continuă Baudrillard argumentația, simularea se hrănește "din utopia principiului echivalenței, din negarea radicală a semnului ca valoare, din semn ca răsturnare și sentință de moarte a referinței. Dacă reprezentarea încearcă

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
cred că națiunile, și chiar naționalismul, au exista încă de la începuturile istoriei. Spre deosebire de Gellner și Hobsbawm, Benedict Anderson nu este ostil față de ideea de naționalism și nu-l consideră demodat într-o lume a globalizării. El pune în valoare aspectul utopic al naționalismului 82. "Sunt probabil singurul care scrie despre naționalism și care nu-l consideră un lucru rău", mărturisește el într-un interviu, în ciuda tuturor teoriilor despre transnaționalism și identități fluide 83. "Dacă te gândești la cercetători ca Gellner și

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
și identități fluide 83. "Dacă te gândești la cercetători ca Gellner și Hobsbawm, ei au o atitudine cât se poate de ostilă față de naționalism. Eu, în ceea ce mă privește, cred că naționalismul poate fi o ideologie atrăgătoare. Îmi plac elementele utopice". După Benedict Anderson, naționalismul încurajează și un comportament adecvat, determinându-i pe oameni să se poarte mai bine ca membri ai unei societăți. Nu este o idee abstractă, măreață, ci se regăsește în lucrurile mărunte: "Michael Billig a scris o

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
personalității, sateliții sovietici, Războiul Rece toate au fost antrenate într-un joc al puterii care nu putea fi decât nemilos într-un stat totalitar. Același raționament îl întâlnim și la Hannah Arendt, anume că regimurile totalitare se constituie o dată cu societățile utopice pe care le construiesc teoretic și în care ideologia este sacralizată (iar dictatorul este Dumnezeul trucat, adăugăm noi): "Partea proastă cu regimurile totalitare nu constă în faptul că aplică puterea lor politică într-un fel deosebit de crud, ci că, în spatele

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
pentru a oferi o viziune grandioasă asupra unei noi ordini mondiale. Dacă cea mai mare parte a secolului XX a oferit terenul necesar experimentării aceste viziuni, ultimele decenii ale secolului XX și primele decenii ale secolului XXI au demonstrat natura utopică incontestabilă a marxismului și imposibilitatea de a fi pus în practică. Marxismul a reprezentat, după Karl Popper, o puternică alianță dintre istorism și utopism într-o abordare holistă: "...proiectul său utopic (al lui Marx, n.n.) viza mai degrabă o societate

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
și primele decenii ale secolului XXI au demonstrat natura utopică incontestabilă a marxismului și imposibilitatea de a fi pus în practică. Marxismul a reprezentat, după Karl Popper, o puternică alianță dintre istorism și utopism într-o abordare holistă: "...proiectul său utopic (al lui Marx, n.n.) viza mai degrabă o societate în dezvoltare ori "dinamică" decât una încremenită. El a prezis și a încercat în mod activ să promoveze o dezvoltare a societății care să culmineze cu o utopie ideală care să

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
politică: statul să fie dat deoparte, fiecare persoană să contribuie după puterile sale la cooperarea reciprocă și toate nevoile să fie satisfăcute... Istoricismul nu este interesat în dezvoltarea unor aspecte ale vieții sociale, ci a "societății ca întreg", iar ingineria utopică este în mod identic holistă"203. O dată ce se recunoaște caracterul utopic al marxismului și se contestă valoarea lui de adevăr absolut, nu mai este decât un pas până la abordarea deconstructivistă a acestuia. Alături de alți intelectuali de onestitate profesională, Vladimir Tismăneanu

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
puterile sale la cooperarea reciprocă și toate nevoile să fie satisfăcute... Istoricismul nu este interesat în dezvoltarea unor aspecte ale vieții sociale, ci a "societății ca întreg", iar ingineria utopică este în mod identic holistă"203. O dată ce se recunoaște caracterul utopic al marxismului și se contestă valoarea lui de adevăr absolut, nu mai este decât un pas până la abordarea deconstructivistă a acestuia. Alături de alți intelectuali de onestitate profesională, Vladimir Tismăneanu a adunat câteva pagini dintr-o posibilă "carte neagră" a marxismului

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
nu sunt mai dezinteresate față de trecut. A pornit avalanșa fărâmițării Balcanilor, cu acordul preferențial al puterilor apusene care dau o mână de ajutor pentru ca mitul tribalizării balcanice să devină o realitate. Capitolul 5 România țara dizidenței anticomuniste și/sau țara utopică a dictatorului comunist dizident 270 Spre deosebire de Dervla Murphy și de alți autori sus-menționați, ziarista Jessica Douglas-Home, colaboratoare la revistele britanice Guardian, Telegraph, The Times și Wall Street Journal, a întreprins în anii '80 câteva călătorii documentare în țările aflate în spatele

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
fi sortită să fie prost condusă și înapoiată pentru totdeauna. Nici doctrina comunistă nu este judecată pentru situația dramatică dinainte de 1989, ci doar pentru nepotrivita ei interpretare de către dictatori precum Ceaușescu în anii 80. Anii 70 inspiră imagini idilice și utopice ale unei insule liberale în oceanul imperialismului sovietic, un promotor perfect al doctrinei marxiste eliberate de influența slavă covârșitoare. Totuși, aceste imagini sunt contrabalansate de cele ale rezistenței intelectuale și culturale a românilor în fața unei dictaturi teribile. Astfel, depinzând în

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
internațională, dispăruse. Chiar și observatorii britanici cu vederi socialiste, erau nevoiți să admită că sistemul nu era perfect în România, o dată ce putea să dea naștere unor asemenea monștri. România comunistă este deci percepută diferențiat de observatorii britanici: 1) Reprezentări pro-comuniste utopice (autentice sau din rațiuni politice conjuncturale), bazate pe mitul conducătorului liberal și al așa-zisei lui independențe față de Uniunea Sovietică, pregătite fiind, înainte de apariția lui Ceaușescu, în anii '50, de propaganda pro-stalinistă și troțchistă, ca model ideologic exemplar pentru România

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
cea independentă și liberală în anii '60, corelată cu cea na-ționalistă în anii '70. Unii mai admiră regimul lui Ceaușescu și în anii '80, dar majoritatea observatorilor britanici devin foarte critici. Reprezentările pro-comuniste aparțin unor autori care construiesc o Românie utopică integrată perfect în sistemul sovietic din anii premergători lui Ceaușescu, ca de pildă scriitorul și criticul literar, editorul, traducătorul, poetul, dramaturgul, romancierul de mare succes în Uniunea Sovietică, autor a 170 de volume, marxistul Jack Lindsay (Rumanian Summer. A View

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
de teatru Mad Forest de Caryl Churchill (1998)292. 6) ipostaze distopice ale socialismului și comunismului, dramatice și, în același timp, satirice (Alan Sillitoe) ori parodice (Malcolm Bradbury). Mă voi opri succint la prima și ultima ipostază, cea a imaginilor utopice și cea a imaginilor distopice. În anii 50, regimul comunist manifesta un anumit grad de omogenitate datorită impunerii regimului stalinist. Este pe-rioada pe care Jowitt o denumește metaforic "perioada augustiniană", adică cea a afirmării versiunii sovietice a comunis-mului293. "Stalin, observă

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
Marx, Sadoveanu și Tolstoi"312. În timp ce oamenii politici sau cei cu afinități politice construiau, printr-o superbă colaborare Răsărit-Apus, utopia României ca insulă liberală în oceanul stalinismului totalitar, scriitori occidentali și scriitori ai diasporei române încercau să răstoarne aceste reprezentări utopice conjuncturale , oferind în schimb variante distopice, dramatice sau satirice, ale acestora. Capitolul 6 Distopii politice sau miturile răsturnate ale dictatorului exemplar Ce este distopia? Distopia (dys-/dusrădăcină latină/greacă: "rău" sau "anormal" + -topos rădăcină greacă: "loc", înseamnă deci "loc rău

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
întunericul, mizeria, urmărirea străinilor etc. Așa cum observă Lidia Vianu, "Malcolm Bradbury este prea ocupat să-și bată joc de comunism încât uită complet tragedia umană de dincolo de Cortina de Fier", dar mă întreb ce ne poate afecta mai mult, imaginile utopice, idilice ale României comuniste sau această deconstrucție satirică a unor reprezentări mitice, ca cea de sus, prezente și în textele britanice pro-comuniste într-o formă cât se poate de sobră. Malcolm Bradbury te face măcar să faci haz de necaz, și

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

mai clare. Pe de altă parte trebuie să evităm judecățile simpliste, liniare atunci când discutăm despre om, societate umană, civilizație și cultură umană. Nu există delimitări spațiale sau temporale extrem de clar în modelele de construcție socială. Numai socialismul, în proiectele sale utopice și-a propus ca începând de luni, de la ora 12, oamenii să fie altfel și lumea oamenilor să arate altfel. Capitalismul nu este o construcție socială cu termene și ideologie clar asumată de unul sau mai mulți doctrinari. Ceea ce numim

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
care să renunți a doua zi, ci este un tip de construcție socială care a rezultat ca urmare a unor acumulări și căutări de mii de ani. Dispariția capitalismului peste noapte, ca sistem de relații sociale, este doar visul unor utopici. Omul construiește social, adaptându-se mediului și propriilor evoluții, numai că pașii de evoluție socială sunt mult mai lenți decât se crede. Asta nu înseamnă că la un moment dat în istoria viitoare, omul nu va trăi o altă eră

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
a noastră de acum, această bătălie cu sărăcia și cu nevoia permanentă de optim care există acum în viața noastră. Nu știm când se va întâmpla asta, dar știm că acela este finalul capitalismului. Comunismul a gândit, în proiectele sale utopice, o lume în care problema repartiției se va rezolva prin faptul că fiecare va oferi lumii cât poate oferi și va primi atâta cât are nevoie. Dar, de unde știm cât are nevoie fiecare dintre noi? Nu cumva omul este făcut

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]