7,566 matches
-
alin. (1), adunarea ce se va întruni după a doua convocare poate să delibereze asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi a celei dintâi adunări, oricare ar fi partea de capital social reprezentată de actionarii prezenți, cu majoritate. ... (3) Pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare a acționarilor sunt necesare: ... a) la prima convocare, prezenta acționarilor reprezentând trei pătrimi din capitalul social, iar hotărârile să fie luate cu votul unui număr de acționari care să reprezinte cel puțin jumătate din capitalul social
HOTĂRÂRE nr. 1.046 din 23 decembrie 1999 privind înfiinţarea unor societăţi comerciale regionale de tranSport feroviar public de călători prin reorganizarea Societăţii Naţionale de TranSport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126420_a_127749]
-
Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 trebuie să fie atestat prin brevet nu constituie o încălcare a dispozițiilor constituționale, întrucât aceste titluri de onoare se acordă numai în condițiile legii, iar atestarea prin brevet constituie o condiție de validitate a lor, potrivit art. 5 alin. 2 din Legea nr. 42/1990 , republicata. Hotărârea Guvernului nr. 566/1996 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, la care se face
DECIZIE nr. 184 din 16 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126541_a_127870]
-
aceste titluri de onoare se acordă numai în condițiile legii, iar potrivit art. 5 alin. 2 din Legea nr. 42/1990 , republicata, atestarea prin brevet a titlului de «Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989» constituie o condiție de validitate a acestui titlu de onoare". Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente și ale procurorului, dispozițiile legale
DECIZIE nr. 194 din 23 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126578_a_127907]
-
fi reînnoit prin tacită reconducțiune, pentru noi perioade de 5 ani, dacă nici una dintre părți nu îl va denunță cu un preaviz de 6 luni. Denunțarea prezentului acord nu va afecta realizarea obiectivelor aflate în curs de execuție și nici validitatea garanțiilor acordate în baza prezentului acord. Articolul 8 Prezentul acord va intra în vigoare provizoriu, la data semnării lui de către cele două părți, și definitiv, la data notificării reciproce asupra îndeplinirii formalităților de ratificare cerute de legislațiile părților contractante. Încheiat
ACORD din 4 septembrie 1974 de cooperare economică şi tehnica între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Rwanda. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126946_a_128275]
-
cel puțin 15 zile înainte de data prevăzută pentru desfășurarea lucrărilor adunării generale a acționarilor. ... (5) Adunarea generală a acționarilor poate lua hotărâri și fără îndeplinirea formalităților prevăzute pentru convocare, cu respectarea tuturor prevederilor legale și ale prezentului act constitutiv, pentru validitatea hotărârilor adoptate. ... (6) Ședințele adunării generale a acționarilor (ordinară sau extraordinară) vor avea loc la sediul social al societății comerciale sau în orice alt loc indicat în convocare. Articolul 11 Competențele adunării generale ordinare a acționarilor Adunarea generală ordinară a
HOTĂRÂRE nr. 372 din 3 iulie 1998 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale de Radiocomunicatii - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome "Radiocomunicatii". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121160_a_122489]
-
la cel mai înalt nivel al inferenței, sînt accepțiuni largi, iar universalismul nu poate fi testat din cauza lipsei referințelor empirice precise. Termeni ca personalitate modală sînt expresia acestora. 2. Universalii slabi sînt concepte care au proceduri de măsurare specifice, iar validitatea lor a fost demonstrată în fiecare cultură investigată. Toate conceptele teoretice psihologice ar trebui să îndeplinească acest deziderat, altfel trebuie reformulate. 3. Universalii puternici sînt concepte cuantificate cu scale care au aceeași măsură în toate culturile, dar originile conceptului sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o suprafață plată ca o reprezentare a unei suprafețe rectangulare (formată din unghiuri drepte extinse în spațiu) "forțează" judecata conform căreia distanța acoperită de diagonala stîngă este mai mare decît diagonala dreaptă. Un asemenea obicei de a infera are o validitate ecologică în mediile verticalizante, în care percepția cotidiană a unor corpuri "înalte și adînci", care se distribuie pe toate cele trei dimensiuni ale spațiului, este rutinieră și frecventă. Astfel, cînd obiectele sînt proiectate pe retină, multe societăți furnizează medii verticalizante
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
urbane, cu orizont "întretăiat", sau în păduri tropicale ori canioane. Astfel, pentru populațiile familiarizate cu perspective larg deschise, liniile verticale de pe retină sînt percepute "natural" ca linii lungi extinse în plan, pe o distanță considerabilă, subiecții cîmpiilor plate conferind o validitate ecologică sporită în interpretarea limitativă a liniilor verticale. Așadar, relevanța ecologică este mai ridicată în spațiile deschise (în care o linie verticală este văzută ca o proiecție bidimensională a unei linii extinse în spațiul orizontal) în comparație cu spațiile închise (precum cele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de reguli, cel mai adesea implicit. Această reprezentare este mereu influențată de specificul cultural al societăților, medii diferite producînd structuri perceptive distincte. În concluzie, anumite medii fizice și culturale sînt însoțite de obișnuințe de inferență specifice, ca expresie a unor validități ecologice diferite. De exemplu, în cazul figurilor nonrectangulare și al celor rectangulare, perceperea corpului stimul se realizează în perspectivă și se interpretează ca reprezentare bidimensională a unui obiect tridimensional. Toate aceste tendințe au validitate mai crescută în spații "verticalizante", "adîncite
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
inferență specifice, ca expresie a unor validități ecologice diferite. De exemplu, în cazul figurilor nonrectangulare și al celor rectangulare, perceperea corpului stimul se realizează în perspectivă și se interpretează ca reprezentare bidimensională a unui obiect tridimensional. Toate aceste tendințe au validitate mai crescută în spații "verticalizante", "adîncite", spre deosebire de "orizontul deschis", în ceea ce privește iluziile descrise prin paralelogramul Sander și asociația Müller-Lyer, unde acestea sînt mai "modeste". În cazul iluziei orizontal-vertical, validitatea ecologică este mai ridicată în spațiile deschise, în care linia verticală este
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
interpretează ca reprezentare bidimensională a unui obiect tridimensional. Toate aceste tendințe au validitate mai crescută în spații "verticalizante", "adîncite", spre deosebire de "orizontul deschis", în ceea ce privește iluziile descrise prin paralelogramul Sander și asociația Müller-Lyer, unde acestea sînt mai "modeste". În cazul iluziei orizontal-vertical, validitatea ecologică este mai ridicată în spațiile deschise, în care linia verticală este "văzută" ca o proiecție bidimensională a unei linii extinse în spațiul orizontal, spre deosebire de spațiile închise (de genul celor urbane), unde validitatea ecologică este mai scăzută. Toate determinările evocate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sînt mai "modeste". În cazul iluziei orizontal-vertical, validitatea ecologică este mai ridicată în spațiile deschise, în care linia verticală este "văzută" ca o proiecție bidimensională a unei linii extinse în spațiul orizontal, spre deosebire de spațiile închise (de genul celor urbane), unde validitatea ecologică este mai scăzută. Toate determinările evocate susțin cu putere determinările culturale asupra fenomenelor psihice primare, ceea ce reconfirmă rolul decisiv al culturii în modelarea personalității individuale și colective. CAPITOLUL 5 Relativismul cultural al postulatelor psihologiei sociale 5.1. Etnocentrismul metodologic
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tendință înspre favorizarea anumitor nivele de relaționare cu "celălalt", ce joacă un rol predictiv interindividual. Cu toate aceste limite, patternurile de asociere descoperite de G. Hofstede, alcătuite din țări aflate într-o anumită proximitate, coincid cu regiunile geopolitice, ceea ce conferă validitate instrumentelor folosite. Rămîne de asemenea solidă explicația diferenței interstatale cu ajutorul variabilelor economice, tehnologice și geografice. Principalele obiecții pot fi rezumate astfel: studiul a fost efectuat intr-o singură companie (IBM), cu un nucleu american puternic și cu un specific organizațional
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
organizațional, în ciuda unor influențe unificatoare; au fost investigate doar anumite departamente (marketing, servicii), în care predominau persoane de gen masculin, ceea ce a evidențiat omogenitatea eșantionului (or, era de dorit o selecție cît mai eterogenă a subiecților investigați, pentru a spori validitatea concluziilor); nu în ultimul rînd, se pune întrebarea; "în ce măsura datele colectate cu peste 30 de ani în urmă mai pot fi valide astăzi?". Tocmai din acest motiv, în anii care au urmat cercetării inițiale au fost organizate numeroase
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
două cercetări, în pofida faptului că subiecții provin din culturi cu patternuri valorice semnificativ diferite, iar datele au fost colectate în perioade și pe eșantioane distincte. Se poate trage concluzia că dimensiunile individualism/colectivism, feminitate/masculinitate, distanță față de putere prezintă o validitate sporită și pot fi considerate convențional "universale". în egală măsură, evitarea incertitudinii și disciplina confucianistă în muncă pot fi catalogate ca fiind "mai puțin universale", deși își au importanța lor operațională și semantică. Așa cum s-a evocat în capitolul anterior
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al., 2007), multe relații semnificative fiind găsite între tipurile sale de valori și alte variabile, cum ar fi îngrijorarea (Schwartz et al., 2000, apud Leung et al., 2007) sau comportamentul la vot (Barnea, Schwartz, 1998, apud Leung et al., 2007). Validitatea acestui model a fost confirmată prin studii laborioase, pe zeci de mii de subiecți din întreaga lume. Din cele zece categorii valorice de la nivel individual, Schwartz derivă pe căi empirice șapte categorii la nivel cultural societal. Toate aceste categorii axiologice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o relație specifică între două entități, iar aceste două entități sînt evaluate în mod pozitiv sau negativ. Astfel, termenul de "axiome" este folosit pentru a reflecta natura axiomatică pe care o au credințele generale despre viață, deoarece individul își însușește validitatea acestor credințe fără o evaluare meticuloasă. Atributul "sociale" se referă la ideea că aceste axiome sînt dobîndite în timpul experiențelor sociale (Leung, K., Au, Al, Xu Huang, Kurman, Niit, Niit, Kaisa-Kitri, 2007). Astfel, valorile subliniază ceea ce este important, iar credințele se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai individualiste culturi naționale. Concluziile autorilor infirmau existența unor diferențe substanțiale între Japonia și SUA pe dimensiunea evocată, iar opinia comună ce susținea caracteristica colectivismului japonez s-a dovedit a avea o bază fragilă, întemeiată pe observații întîmplătoare, a căror validitate se afla sub semnul întrebării (se pot găsi cu ușurință situații care indică exact contrariul, după cum anumite evenimente istorice sînt în totală contradicție cu această convingere, precum numeroasele răscoale țărănești, cu un focar individualist puternic (Takano, Osaka, 1999, p. 331
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cultural doar în intensitatea lor de manifestare sau diferă fundamental însuși mecanismul care se activează în funcție de apartenența culturală? Majoritatea cercetărilor asupra proceselor cognitive desfășurate în manieră interculturală subliniază însă veridicitatea primei părți a dilemei, dar există și adepți care susțin validitatea celei de-a doua aserțiuni. 11.2. Self-ul în context social încercînd să descopere strategii personale distincte generate de către factorul cultural, cei care au încercat să lămurească dilema anterioară au mutat nivelul de analiză al demersului conceptual și metodologic
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în registrul expresivității emoționale, ce afirma că profilul tipic al asiaticului este cel al "orientalului impenetrabil", pornind de la premisa că locuitorii din estul Asiei sînt mai retractili expresiv și mai greu "descifrabili", comparativ cu "occidentalii". în încercarea de a testa validitatea acestei aserțiuni, P. Eckman și W. Friesen (1986) au prezentat filme scurte unor studenți americani și japonezi, care cuprindeau imagini inductoare de puternice emoții negative (precum secvențe ale unei mutilări corporale), într-o primă situație experimentală, fie filme neutre din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ei înșiși și care a fost achiziționată tacit în socializarea primară (Elfenbein, Ambady, 2003). CAPITOLUL 13 Modelul Big Five analizat intercultural 13.1. Trăsăturile de personalitate și asocierea lor cu dimensiunile culturale Psihologii interculturali au fost preocupați și de testarea validității unor modele ale structurii personalității, elaborate în perspectivă etică, în încercarea de a afla dacă există trăsături de personalitate "universale". Și cercetătorii români au început să includă în sintezele sau studiile lor de teren recuperarea acestei problematici (Macsinga, Maricuțoiu, Paloș
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
au constatat că în egală măsură în India și SUA, șoferii cu o personalitate de tip A provoacă mai multe accidente, claxonează și frînează brusc mai des, depășesc alte autovehicule mai frecvent. Așadar, și această tipologie, care și-a probat validitatea atît în culturi colectiviste, cît și în cele individualiste, are un grad ridicat de "universalism". Neîndoielnic însă, cele mai des utilizate modele ale personalității sînt cele propuse de H. Eysenck și S. Eysenck, fie individual, fie în colaborare (1982, 1985
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
1994, 1997), în jurul dimensiunilor "extraversie"-"intraversie", precum și cel construit de R. McCrae și P. Costa (1987), cunoscut sub numele modelul Big Five, ambele prezumate ca fiind "universale". Modelul complex realizat de către H. Eysenck și S. Eysenck, care își asumă o validitate transculturală fiind testat în 25 de culturi naționale diferite propune trei dimensiuni sintetice: extraversie-introversie, neuroticism-stabilitate și psihoticism, toate argumentate pe temeiuri biologizante. Cum se cunoaște, introvertitul este tipul subiectului reținut, ce "stă la locul lui" și, în grupul de apartenență
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
superioară celor din "Orient", veniturile sînt distribuite mai echitabil printre membrii societății, fără să se creeze polarizări sociale, calitatea vieții este mai bună și oamenii sînt mai satisfăcuți de propria lor biografie. Pornind de la aceste interrelații, psihologii vor obține o validitate sporită a rezultatelor cercetărilor lor dacă includ în demersul explicativ determinările culturale, iar ignorarea acestora ar transforma inferențele rezultate într-un spor de cunoaștere precar. Mai mult, inventarul modelelor de structurare a personalității care au probat o deschidere transculturală mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ignoranța și nesiguranța pe care le resimte ca fiind covîrșitoare și pe care crede că le poate substitui cu această "asupra de măsură" înstăpînită a "celuilalt", cu "părelnicia a ceea ce sînt". Pînă și celebrele studii asupra obedienței atestau cu claritate validitatea acestei aserțiuni contraintuitive: cu cît mai autoritar, cu atît mai obedient (mai supus) se arată a fi cel implicat în scenariul indus (Elms, Milgram, 1963, apud Drozda-Senkowska, 2000, p. 80). în fapt, atît inițiatorul, cît și adresantul narațiunii identitare nu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]