14,506 matches
-
moduri și stiluri diferite de a gândi și de a aborda problemele, competiția pentru resurse limitate, comportamentele dificile ale unor persoane, care, din cauza reacțiilor emoționale pe care le generează, pot da naștere unei o game largi de conflicte cu intensitate variabilă, diferențele de obiective, care sunt, în general, accentuate de doi factori: resursele limitate și sistemul de evaluare și recompense etc. 4. Stadii ale conflictelor În urma observațiilor realizate în mediul organizațional, Gordon stabilește cinci faze sau stadii ale conflictelor: conflictul latent
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
această perspectivă, importantă a fost clarificarea raportului dintre static și dinamic (Cloninger, 1989), dintre profilul de stare și portretul de fază (Golu, 1993) la nivelul persoanei. De pildă, s-au pus întrebări de genul: este persoana statică (stabilă) sau dinamică (variabilă) în expresia ei? Pot coexista, în aceeași structură, cele două aspecte? Dacă acceptăm că persoana este dinamică, în ce măsură, între stadiul preșcolarității și vârsta adultă, se mai păstrează această stabilitate în expresia unor trăsături? Deși analiza modului de soluționare a acestor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
atât variabilele de personalitate cât și pe cele situaționale pentru a putea ajunge la o explicație validă asupra consistenței comportamentale cross-situaționale (Alker, 1972; Averill, 1973; Bem, 1972 etc). Așa cum arătau Pervin și Lewis (1978), sarcina interacționismului este de a defini „variabilele critice interne organismului și pe cele externe acestuia și de a studia procesele prin care efectele unora pot fi legate de operarea celorlalte”. În cadrul interacționismului, un rol important este acordat percepției subiective a variabilelor situaționale, comportamentul individului asumându-se că
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
prin intermediul unor comportamente diferite. Același lucru ar trebui specificat și în privința contextului situațional în care se manifestă acel comportament analizat (situație identică vs. diferită). Aceste specificări sunt extrem de sugestiv reprezentabile printr-un tabel de tip 2 × 2 având ca intrări variabila comportament (identic vs. diferit) și variabila situație (identică vs. diferită) (vezi tabelul 2). Comportament Situație identică diferită identic Tip A Tip B diferit Tip C Tip D Tabelul 2. Patru tipuri de consistență (sursa: S.E. Hampson The construction of Personality
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ar trebui specificat și în privința contextului situațional în care se manifestă acel comportament analizat (situație identică vs. diferită). Aceste specificări sunt extrem de sugestiv reprezentabile printr-un tabel de tip 2 × 2 având ca intrări variabila comportament (identic vs. diferit) și variabila situație (identică vs. diferită) (vezi tabelul 2). Comportament Situație identică diferită identic Tip A Tip B diferit Tip C Tip D Tabelul 2. Patru tipuri de consistență (sursa: S.E. Hampson The construction of Personality: An Introduction, Routledge & Kegan Paul, London
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cercetător aplică unui eșantion de persoane un chestionar privind altruismul, el va obține pentru fiecare dintre acestea un eșantion comportamental reprezentativ pe baza căruia se poate calcula poziționarea medie a fiecărei persoane în raport cu factorul subiacent investigat. Aceste date vor constitui variabila predictor. Culegând apoi, pe baza observației sistematice, dovezi empirice privind comportamente altruiste reale ale acelor persoane - atât în contextul grupului de prieteni, cât și față de unele persoane necunoscute ce reclamă o astfel de intervenție -, se obține variabila criteriu (pentru două
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
date vor constitui variabila predictor. Culegând apoi, pe baza observației sistematice, dovezi empirice privind comportamente altruiste reale ale acelor persoane - atât în contextul grupului de prieteni, cât și față de unele persoane necunoscute ce reclamă o astfel de intervenție -, se obține variabila criteriu (pentru două situații distincte). Prin corelarea datelor obținute la variabila predictor cu cele obținute la ambele criterii (în exemplul de față aplicându-se mai facil o regresie multiplă), în măsura în care între acestea apare o bună relație de asociere, cercetătorul va
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
dovezi empirice privind comportamente altruiste reale ale acelor persoane - atât în contextul grupului de prieteni, cât și față de unele persoane necunoscute ce reclamă o astfel de intervenție -, se obține variabila criteriu (pentru două situații distincte). Prin corelarea datelor obținute la variabila predictor cu cele obținute la ambele criterii (în exemplul de față aplicându-se mai facil o regresie multiplă), în măsura în care între acestea apare o bună relație de asociere, cercetătorul va putea conchide că personalitatea dispune de o astfel de consistență. Așa cum
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și președinte al Societății pentru Studiul Diferențelor Individuale, pune, de asemenea, problema testării și identificării tipurilor de personalitate în selecția profesională și a modului în care se corelează acestea cu eficiența în muncă. Deși a existat o perioadă în care variabila personalitate era consideratată un predictor nerelevant al comportamentului individului la locul de muncă și deci validitatea trăsăturilor de personalitate era discutabilă, în ultimul deceniu testele de personalitate au fost redimensionate în psihologia organizațională și industrială, care se centrează acum pe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
adnotată specială. Din nou, adnotările vor facilita organizarea și extragerea informațiilor, astfel Încât și alți cercetători să poată beneficia de ele. Caracteristica esențială a documentelor este faptul că vor ocupa mult spațiu de depozitare. În plus, ele pot avea o importanță variabilă pentru baza de date și ar fi bine să stabiliți un lot primar și unul secundar. Încă o dată, obiectivul principal este să faceți În așa fel Încât să fie disponibile pentru examinări ulterioare. Atunci când apar documente relevante În timpul interviurilor, o
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
reprezintă trei sferturi din suprafața globului terestru. Ca și aerul, ea constituie factorul principal al menținerii vieții pe pământ. Apa este o resursă naturală esențială cu rol multiplu în viața economică. Soluțiile sunt sisteme monofazice, deci amestecuri omogene cu compoziție variabilă, alcătuite din două sau mai multe substanțe, numite componenți, între care se exclud reacțiile chimice. Prin cuvântul omogen se înțelege că subtanțele ce compun o soluție nu sunt perceptibile cu ochiul, chiar înarmat cu un microscop, nici nu sunt separabile
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
separa decât în momentul în care au rădăcini proprii. Lungimea maximă este de 10 cm. Aponogeton crispus Este originară din Asia de Sud-Est, fiind o plantă submersă cu rizom, care este sferic și ajunge până la 3 cm în diametru. Frunzele au dimensiuni variabile între 15-60 cm lungime, puternic ondulate pe margini, având o colorație de la verde deschis până la maro ruginiu. Planta are în general o forma sferică. Face o singură floare de culoare albă. Temperatura optimă este de 20-30° C. Lumina poate merge
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
unic de proprietăți Și, la urma urmei, această apă ne interesează pentru că în natură nu se găsește apă pură. Datorită calităților sale excepționale de solvent, apa se găsește sub forma unei diversități de soluții. Apa mărilor și oceanelor conține cantități variabile de săruri (6 g/l în Marea Baltică, 17,7g/l din care 14g NaCl în Marea Neagră, 44 g/l în Marea Roșie). Apele râurilor au compoziții variabile, în funcție de terenurile pe care le străbat, de sărurile și gazele pe care le dizolvă
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
se găsește sub forma unei diversități de soluții. Apa mărilor și oceanelor conține cantități variabile de săruri (6 g/l în Marea Baltică, 17,7g/l din care 14g NaCl în Marea Neagră, 44 g/l în Marea Roșie). Apele râurilor au compoziții variabile, în funcție de terenurile pe care le străbat, de sărurile și gazele pe care le dizolvă și de climă. Apa de izvor este incoloră și are în general gust plăcut. Gustul uneori sălciu al unor izvoare subterane se datorează solubilizării în cantitate
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
celulelor vii este un fenomen complex și încă neelucidat pe deplin. Se apreciază totuși, că desfășurarea acestui proces este influențată în primul rând de dimensiunile ionilor hidratați. Funcție de sarcina electrică și de dimensiunile lor, ionii se înconjură cu un număr variabil de molecule de apă, căpătând aspectul unor melci cu cochilii voluminoase. Sub această formă, ionii se deplasează în soluție. Membranele celulelor vii se comportă ca și cum ar avea pori cu un diametru mediu de 0,7 nm. Se observă din tabelul
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
și cu alte grupări polare; acest lucru este esențial pentru toate organismele vii; macromoleculele din celule, în special proteinele și acizii nucleici, interacționează cu moleculele de apă. 2. Rolul apei în viața plantelor Plantele au un conținut mare de apă, variabil însă cu specia de plantă, cu vârsta, cu organul sau chiar cu țesutul. Ioni de Na+ si Cl- hidratati 49 Specia Conținutul în apă Organul plantei Conținutul în apă alge 94 98% fructe suculente 85-95% castravete 95% frunze 80-90% pepene
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
prin deversări provenite de la o fabrică de fungicide organo mercurice, s-au produs intoxicații grave, între anii 1953-1960. · Apele oceanelor se încarcă anual cu aproximativ 25.000t Pb provenit din depunerile atmosferice. · Speciile de plante și animale acumulează cu intensități variabile unele metale. Midiile, de exemplu acumulează plumbul și de aceea ele servesc drept indicator pentru aprecierea concentrației de plumb în apă. Tonul acumulează Hg, ca și unele alge, în ale căror țesuturi concentrația o poate depăși de 100 de ori
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
partidelor democratice În presa pariziană. Astfel, În 1948 a apărut primul număr din La Nation Roumaine. Organe du Conseil des partis politiques Roumains. National-paysan, National-Libéral, Social-Démocrate indépendent, condus de Romulus Boilă și Mihai Fărcășanu, ziar care a apărut cu frecvență variabilă pînă În 1973. Se pare că inițiativa i-a aparținut lui Constantin Vișoianu și În epocă au existat păreri că publicația a fost sponsorizată de Alexandru Crețianu, probabil din fondul intelectualilor despre care am discutat deja. În editarea unei publicații
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
asumă poetic condiția de marginal, de anonimat și umilitate, iar poemele sale poartă o vizibilă amprentă autobiografică. Practicând „o poezie grefată pe ipostaze ale existenței” (Romul Munteanu), se manifestă de la început ca un „elegiac confesional” ( G. Călinescu), marcat, cu intensitate variabilă, de momente succesive ale sensibilității lirice contemporane. Poetul revine mereu la un fond afectiv inițial („sufletul meu rămas la debut”), în cicluri de cântece, elegii, notații de jurnal liric, în a căror dicțiune preia și ecoul modelelor poetice consacrate (eminescian
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
debut a atras atenția asupra autorului, care asuma frontal condiția reputat subiectivă a criticii și vocația acesteia pentru aderențele eterogene și complexe. Misiunea indispensabilă a criticului este să justifice opera, să o facă plauzibilă în fața receptorului său, în funcție de repere infinit variabile. În Metamorfozele poeziei se reia una dintre tensiunile discutate în cartea anterioară: cea dintre creație și istorie. Se descalifică practic istoria literaturii în beneficiul criticii, singura căreia opera i se adresează prin ceea ce are irepetabil și vital. Asupra dilemelor debutantului
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
asemenea, mai ușor de manipulat din punct de vedere experimental. O dată Înlocuită pădurea bătrână, mult mai complexă, cu una În care multe variabile erau menținute la un nivel constant, erau mult mai simplu de analizat efectele pe care le aveau variabile precum Îngrășămintele, precipitațiile și stârpirea buruienilor asupra unor arbori de aceeași vârstă și aparținând aceleiași specii. Era cel mai bun laborator silvicol ce se putea imagina În acea vreme. Simplitatea acestei păduri a făcut posibilă pentru prima dată evaluarea unor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de a reprezenta o comunitate socială existentă altfel decât printr-un proces eroic de schematizare abstractă și simplificare. Nu este vorba doar de o chestiune de capacitate, cu toate că, asemenea unei păduri, comunitatea umană este, cu siguranță, mult prea complicată și variabilă pentru ca secretele ei să se dezvăluie În formularele birocratice. Este și o problemă de scop. Agenții statului nu sunt interesați - și nici nu au motive - să descrie o realitate socială completă, după cum nici adeptul silviculturii științifice nu este interesat de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sărace, se punea mai puțină. De fapt, cantitatea de sămânță folosită este un indicator destul de bun al producției medii, deoarece Însămânțarea se face anticipând o medie a condițiilor de creștere, față de care producția efectivă dintr-un anumit sezon este foarte variabilă. Pentru un anumit tip de cultură, cantitatea de semințe folosită putea indica cât de productiv fusese terenul până atunci, deși nu spunea aproape nimic despre cât de greu fusese de cultivat sau cât de variabile fuseseră recoltele. Însă producția medie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pregătirea pământului, plivit, precipitații, temperatură și așa mai departe, or, câmpul fiecărui țăran este o combinație particulară de Împrejurări, acțiuni și evenimente, unele dintre ele putând fi cunoscute În avans (compoziția solului), altele scăpând oricărui control (vremea). Interacțiunile Între aceste variabile și altele sunt cel puțin la fel de importante ca și starea fiecăreia. Așadar, efectele unui muson timpuriu asupra unui sol stâncos care tocmai a fost plivit sunt diferite de cele provocate de același fenomen asupra unui teren mlăștinos de pe care nu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În multe părți ale lumii, pentru a Înțelege practicile la care se recurge În aproape orice fermă, se cer identificate scopurile individuale ale diverșilor membri ai familiei. Elementele „agricultor” și „comunitate agricolă” sunt, la urma urmei, tot la fel de complicate și variabile ca și vremea, solul și peisajul. Cartografierea lor pune chiar mai multe probleme decât, de exemplu, analiza solului. Motivul pentru care se Întâmplă acest lucru, după părerea mea, este faptul că, În vreme ce un țăran poate să Își evalueze greșit pământul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]