9,893 matches
-
dorul Ce tăcut se-adapă, Liniștii de prunc - Nesfârșită apă. Mama este soare, Chipul de lumină Ce ne intră-n suflet Și nu are vină. Mama este câmpul Plin de verde iarbă, Mama este neaua Serilor de iarnă. Mama este vatra Focului ce arde, Basmul ce se-așterne La copil în palme. Mama e pământul Care coace roade, Toamna ce bogată, Poame în cascade. Mama-i mac în floare Ce îmbie câmpul, Dulcea lui privire Ce-o străbate vântul. Mama e
ALBASTRU GLAS DE ÎNGER (LIRICĂ DEDICATĂ MAMEI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360037_a_361366]
-
Scriitorilor din România, al Societatății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud, al Cenaclului „George Coșbuc”. Este redactor Radio Renașterea și colaborează la ziarul “Realitatea”, revistele EuRoCom și “VIP” din București, “Agero”-Stuttgart, Romanian Tribune-Chicago, “Revista ilustrată”, Conexiuni, “Studii și cercetări etnoculturale”, “Litera Nordului”, „Vatra veche”, „Gând românesc” și la “Mișcarea Literară” etc. În palmaresul său de ziarist apar primele premii importante, cum ar fi cel pentru Jurnalism Cultural pentru Municipiul Bistrița. Autorul a zece cărți: Confesiuni, Ed. Arcade, 2004, Cartea Diuganilor, Ed Karuna, 2006
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
ca în mărețe fapte Dar tu ai în grija viața zi și noapte. Tu, care nu ai dat pradă flacărilor Războiul de țesut și prietena ai rămas Cu vegherea mirosului de pâine, a icoanei Ce stă și azi deasupra dăinuirii vetrei tale Cum stau cuibărite în ascunzișurile dinspre imnuri Cântecele de leagăn, doinele, baladele Lumini ale bucuriei extatice timpurii și târzii Ce ai dat-o anilor cu florile pe care le iubești Le porți în suflet, le-ai făcut vorbitoare zâmbindu
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
răsunător" la tragerile cu rachete sol-aer în poligonul de la Baikonur, dar în mod deosebit... la strânsul recoltei de pe câmp, unde au dat dovadă de atașament și patriotism, revenindu-le prime substanțiale pentru eforturile depuse. Pe 25 decembrie eram lăsat la vatră, iar când trenul pleca din gara Ploiești spre București, semnalul pe care l-a dat, l-am simțit ca un țipăt de copil care vede lumina zilei, fiindcă se mai întorsese o filă din viața „soldatului român” care participasem la
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
mansardei. Pe lemn, acum picăturile umblă ascuțit, descărcând vibrațiile aeriene în concret. Se vede, cu dreapta, rugina structurii metalice din ochean. Nu-mi spune cum să vorbesc înlăuntrul lemnului ud. Spune-mi, apoi, cum să rostesc cuvintele înaintea flacării din vatra. Mihaela CRISTESCU 12th May 2015 Referință Bibliografica: THE TEMPLATE / Mihaela Cristescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1593, Anul V, 12 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Cristescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
THE TEMPLATE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359794_a_361123]
-
a chemat pe toți la masă. Se fierbe țuica pe cuptor, amirosind a scorțișoară, Făcându-ne să mai uităm de gerul crâncen ce-i afară. Iară zecile de sărmăluțe ne-așteaptă liniștite-n oale Și-un purceluș se frige-n vatră să ne grijească pe la foale. Cântăm manele, ne distrăm, Ionuț dă tonul la bairam, Doar soacra lui, așa, pierdută, se uită de vreun ceas pe geam. Văzând-o, el se-oprește-un pic, ca un Trabant ce pune frână, Apoi se-ntoarce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
și ne-a chemat pe toți la masă. Se fierbe țuica pe cuptor, amirosind a scorțișoară,Făcându-ne să mai uităm de gerul crâncen ce-i afară.Iară zecile de sărmăluțe ne-așteaptă liniștite-n oaleși-un purceluș se frige-n vatră să ne grijească pe la foale.Cântăm manele, ne distrăm, Ionuț dă tonul la bairam,Doar soacra lui, așa, pierdută, se uită de vreun ceas pe geam.Văzând-o, el se-oprește-un pic, ca un Trabant ce pune frână,Apoi se-ntoarce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
un sfânt, Sfântul sfi nților răspunde Cu rugăciuni furibunde. La hotarul apelor, Imperiul agapelor, Bubuie din rărunchi tunul, Neptun face pe nebunul. MARȘUL UNIRII Am pornit Marșul Unirii Marșul dorului de țară Fii de daci și-ai nemuririi Peste-o vatră milenară. Am pornit marșul dreptății Pentru patria străbună Pe Câmpia libertății Fi-vom iarăși împreună Am pornit marșul unirii Fiii lui Mihai Viteaz Prin frăția ancestrală Visul de UNIRE-i treaz Bucureștiul, Chișinăul Două inimi românești Mândre străjuiesc Ceahlăul Cetele
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
al văii Cameniței sunt amplasate trei sate cu mare vechime: Sichevița, Liubcova și Gornea. Locuitorii lor sunt printre cei mai vechi locuitori ai Clisurii Dunării, ei fiind apărătorii cetăților de pe Dunăre din trecutul îndepărtat și pe toată perioada Evului Mediu. Vetrele celor trei așezări s-au modificat de multe ori în decursul secolelor, casele fiind în realitate amplasate răzleț în toată zona, cu precădere în zona mai înaltă din munți. După retragerea turcilor din Banat, cele trei sate s-au stabilit
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]
-
la faptul că a intrat de la vârsta de 19 ani ca frate în Mănăstirea Sihăstria - Neamț, unde în anul 1953 a fost hirotonit diacon, urmând a fi între anii 1949 - 1971 casier, contabil și secretar, precum și ghid la această strălucită „vatră de sihăstrie românească”; apoi între anii 1971 - 1990 a fost casier, contabil și ghid la vestita lavră nemțeană a Bistriței; în anul 1979 va fi hirotonit ieromonah; în anul 1987 este ridicat la rangul de protosinghel, iar în anul 1992
PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359572_a_360901]
-
în Cuvânt înainte: „Despre Cel care a dezmărginit lumea prin ființa și taina poeziei, descoperind „ideea înaltă”, mărturisesc, caligrafiat, scriitorii: Nicolae Băciuț din Târgu-Mureș, director al Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Mureș, redactor-șef al revistei „Vatra Veche”, Cezarina Adamescu din Galați, membră a Uniunii Scriitorilor, Anthonia Ammati din Brăila, membră a Uniunii Scriitorilor, Filiala Brașov, și Menuț Maximinian din Bistrița, directorul cotidianului „Răsunetul”, membru al Societății Scriitorilor Bistrița-Năsăud, parcă preluându-i criticului Cornel Ungureanu cuvintele: Despre
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
din îngemănarea suferinței: „Aici se păstrează în toate / Urmele lui Dumnezeu, / Aici fratele pururi e frate / La ușor și la greu...// Aici e familia sfântă, / Neuitați cei din mormânt, / Aici de iubire se cântă / Și totu-i legământ.// Transilvania, Transilvania, / Vatră caldă, luminoasă, / Ca litania, ca litania / De străveche și frumoasă”, scria în 1991, la Târgu-Mureș, într-o lacrimă cântată împreună cu Doina și Ion Aldea Teodorovici.” Asemenea vibrații au mai simțit românii doar la Ioan Alexandru în „Imnele Transilvaniei” - ori în
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
Grigore Vieru se înscrie în șaizecismul basarabean, dezvoltând o sonoritate existențială, ale cărei rădăcini critica literară le-a identificat în sămănătorismul-poporanist cu lungi ecouri de mesianism poetic, în descendența Goga-Mateevici. Poetul basarabean evocă apriori nostalgia paradisului pierdut, a copilăriei, a vetrei strămoșești, descoperă puritatea naturii, bucuriile simple și reconstituie arhetipul mamei, ca simbol matriceal”. Printr-o analiză temeinică, scrupuloasă, Lidia Carmen Pircă - reușește să redea imaginea poeziei vierene în toată frumusețea și valoarea ei. „Rădăcinile de foc” ale poeziei vierene se
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
Chin dulce. Cruce. Stigmat. Povară ușoară. Așa cum spune și Grigore Vieru: „Nu pot până la capăt / Cântecul duce. / Scriind, / Parcă-aș ara cu o cruce” (Stare). Mama ca prototip existențial, arhetipul Fecioarei este sinonimă la acest poet cu patria, copilăria, cu vatra, cu neamul. Mama e cosmosul, e universul, fără ea apune soarele, luna nu mai răsare, stelele se sparg țăndări și curg pe pământ sub formă de praf. Când dispare mama, omul și-a pierdut starea paradisiacă. Grigore Vieru a înțeles
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
rădăcinile acestor cuvinte care sunt semințele pline de miez bun și dulce, pline de suc ale frumuseții și bunătății divine. Așadar, să ne păstrăm speranța, nu e totul pierdut. Din frunze, din cuiburi de păsări, din ierburi și din dulcile vetre, poetul poate clădi o altă lume. Mai bună, mai frumoasă, mai accesibilă, mai umană. Și Nicolae Suciu și-a exprimat dragostea și admirația pentru poetul-frate în eseul: „Grigore Vieru și o poezie a înnoirii lăuntrice”, care întreprinde un studiu critic
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
Paradisului” distingem printre rânduri pe Baudelaire, Verlaine, Rimbold: Ca umbra unei harfe pe cetate Prin nervi îmi umblă păsările rare Și toată-ntemeierea vie doare În albii mari de mări însingurate Și trece-n sus pe osuar de lume cu vetre goale în orbite oarbe Ca-ntr-un spital bolnavele parfume. Cinecitește pe „Amon- Ra” își dă seama că petul s-a maturizat. Aș cita acest poem pentru că aici cuvintele lucrează mai mult ca ideea: Se-ngroapă, iubito, dreptatea-n polen
HORIA ZILIERU- UN „ORFEU ÎNDRGOSTIT” DE MAREA POEZIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359689_a_361018]
-
bal oniric are loc pe un ghețar cu o culoare stranie, având senzația de frig. Ca și la Eminescu, urmele înaintașilor se topesc în originalitatea discursului lui poetic, desprinderea de ele ne dă un poet de o originalitate nebănuită: Deasupra vetrei fumul ne-mpreună În ritual de nuntă lungi fiole Trag probele de foc dintr-o lagună Cu cratere zidite din viole. Și petre multe de eternul mării evocă-n scoicile de mult închise Strigări de păsări în prohod ucise Cu
HORIA ZILIERU- UN „ORFEU ÎNDRGOSTIT” DE MAREA POEZIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359689_a_361018]
-
stilurilor, ci îl îmbogățește frumos prin permanențe spirituale, captate și concentrate. În toată istoria sa, Siriul nu a avut încă pe nimeni care să-i cânte sufletul, să-i aline inima, să-i urce numele, să-i aștearnă covor sub vatră și lauri pe frunte, să-l facă știut în lume, să-i dea totul, pentru toți, dintr-o singură voce a unei singure inime: vocea și inima lui Benone Sinulescu! În ele sunt munții Buzăului, cu Siriul în brațele lor
GHEORGHE C. DIHORU, CONSTANTIN M. POPESCU. CINE-A MAI SCRIS O CARTE CA CÂNTĂ?! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359699_a_361028]
-
șoapte care îi ocoleau. I-au descusut pe câțiva căldărari din preajma celor care păstrau taina și, astfel, au aflat identitatea celor doi făurari ambulanți și locul în care s-au împământenit ai lor. Ajunși într-un sat de lângă Roznov, la vatra statornică a nomazilor veniți dinspre părțile Nistrului, cei doi frați miroslăveșteni găsiră acolo un bătrân căldărar care-și pierduse de mult graiul. Ori, poate, se prefăcea că i s-a întâmplat asta, ca, asfel, pentru fiii si nepoții lui din
FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
-
nimic de spus nu e iarna cum e vara și nici soacra cum e nora dacă vine aurora doar când plouă la Amara ei vorbesc și ceilalți latră unii lucră, alții dărâm’ pietrele de caldarâm să-ți ia turta de pe vatră bucuria nu mai zburdă unde poți să te mai duci s-a umplut lumea de cuci vremea noastră e absurdă Referință Bibliografică: nu e iarna cum e vara / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 425, Anul II, 29
NU E IARNA CUM E VARA de ION UNTARU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359741_a_361070]
-
clopotul cântă o rugă Și toaca trosnește toți dracii, Cu flăcări îi pune pe fugă. Din ceruri arhangheli tămâie Cu smirnă și nard din cățuie, Blestemul se pune pe fugă Doar brațul de par să-l ajungă! Tăciunii aprind iarăși vatra Când gerul se crapă de ziuă Pe fir de fuioare lumina Alungă din lume neghina. foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Alinare / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1477, Anul V, 16 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
ALINARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359754_a_361083]
-
ani): rețele noi de iluminat (Cricova, Cruzesti), câte un teren de joacă în fiecare suburbie, renovarea centrelor de sanatate (Bubuieci, Gratiesti, Stauceni), renovarea gimnaziului nr. 64 (Durlesti), reparația capitala a gimnaziului 99 (Truseni), apeducte (Dumbrava, Goieni), bloc alimentar la grădiniță (Vatra) etc; • Conectarea comunei Budesti și a satului Bunet, comuna Tohatin, la apeductul magistral de apă potabilă, după 40 de ani de așteptare; • Realizarea de investiții capitale: apeducte, canalizare, gazoducte în oraș și suburbii cu o lungime totală de circa 40
RAPORTUL DE ACTIVITATE A PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI CHIŞINĂU PENTRU PERIOADA 2011-2012 de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359720_a_361049]
-
caz!! În fapt, era vorba de abuz al violenței sexuale, ori dacă poliția la acea vreme nu avea „dreptul” să intervină în familie într-un caz de violența domestică, tot ceea ce am gasit de facut era să-l las la vatră pe soldatul/fratele cel mai mare, care putea să-l țină la respect pe acel individ. Colaborasem atunci cu Statul Major al Forțelor Antiaeriene prin persoană unui colonel-locotenent foarte de treabă și simpatic. I-am dus toate documentele necesare, insă
AI AJUTA PE ALŢII ESTE O DUBLĂ BINEFACERE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359076_a_360405]
-
despice dor cu dor Inimile moi cu joarda Doinelor, baladelor. Și nu e român mai dacic, Mai român și simțitor Decât tine, om, ce tragic Vei trăi după ce mori... Nu e vreun bărbat de țară Cu suflet mai trăitor Pentru vatra milenară Azi umbrită de greu nor, Nu e un român mai mare, Glasul tău sfâșietor E al neamului ce moare Fără tine, domnul lor! De durere și-ndurare Ce n-o cer dușmanilor, Nu-i durere grea mai mare Decât
TU, MĂRITE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359258_a_360587]
-
putea. Cine l-o fi învățat să forțeze o reformare prin îmbolnăvire, nu știu. Dar s-a apucat să strângă mucuri de țigări, le-a fiert, a băut zeama aceea otrăvită de tutun, s-a îmbolnăvit a fost lăsat la vatră, dar n-a mai putut să se vindece. A procedat copilărește, tăindu-și fără să vrea, de la această vârstă fragedă, firul și așa destul de firav al zilelor. Când voia primăria să anunțe ceva sau să facă vreo convocare, chema gornistul
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]