3,476 matches
-
suma birului fiind de 320 lei. Pentru comparație, satul Mărăștii răzășești este înregistrat cu 38 liuzi, banii unui sfert 125 lei și peste tot 500 lei, liuzii fiind scutiți de bir. „Condica liuzilor” din 1803 face abstracție de alți oameni veniți și așezați pe moșia Filipeni. Există, pe valea Dunavățului, între Fruntești și Mărăști, așezarea bejenarilor bucovineni, viitorul sat Lunca, întemeiată de primele 20 de familii în 1785. Între anii 1785 și 1803 s-au stabilit și alți bejenari, care au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
devenirea sa. Îmi este foarte greu să cred că toți cei care, nedoriți în țara lor, și-au găsit loc de așezare în țara Românească Moldova, au creat comori de artă populară, mai alesă că cei de acolo, de unde sunt ei veniți, nu întâlnim expresii ale artei populare identice cu cele de la noi. De altfel, îmi este deosebit de greu de acceptat că populații, care au umblat prin lume călare sau în căruțe sau coviltir sau fără, aveau posibilitatea fizică să coase pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
concentrați în lunca Dunavățului, veniți cu toată zestrea lor spirituală, au găsit aici, în raza actualei comune Filipeni, condiții de manifestare „artistică” la fel ca pe locurile de pornire și, ceea ce s-a constatat mai târziu, zestrea spirituală a noilor veniți, deși ușor diferită, a completat și întregit manifestarea spirituală, s-o numit răzeșească, a răzeșilor din Fruntești, Mărăști, Oncești, Oțelești și Zlătari. Când au fost văzute horele luncașilor (dansurile lor), costumele lor, lumea, care a văzut și a putut să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
semn cu creionul roșu.) Trebuie a adăuga că au aerul de a fi foarte binevoitori cu noi. La această operațiune se întrebuințează, pe lângă funcționarii noștri, și un personal foarte numeros al lor - unii de aici din Banca Moscovei, iar cei mai mulți veniți anume de la Petrograd, care stau în vagonul lor, la gară, căci în oraș nu au loc. Acest personal era compus astfel: Comisia, care este delegată și a semnat protocolul, vine dimineața prin președintele ei, care are cheia, și împreună cu mine
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mai mult sau mai puțin independente, se formaseră în partea de nord a acestui teritoriu, adică în Bucovina, în nordul Moldovei și al Basarabiei, în a doua jumătate a aceluiași secol, o nouă imigrație românească mai importantă decât precedentele și venită tot dinspre vest, a înglobat repede Principatele de care aminteam mai sus într-un singur stat, Principatul Moldovei, moment din care Moldova avea să fie condusă de voievozi - printre care unii bogați și puternici - ce au stăpânit, fără a fi
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
se vrea plină de respect și care permite utilizarea popularului pentru afirmarea distincției. De altfel, în ceea ce privește aspectul și gestica, acești tineri licențiați se deosebesc cu totul de lucrătorii în salopete albastre care frecventau cîndva aceste locuri. Înveșmîntați în negru, noii veniți, cu părul scurt dar zburlit, poartă de bună voie ochelari fumurii, indiferent de vreme. Putem găsi și alte exemple de decalaje și transformări ale vieții urbane pe bulevardul Saint Michel, în Cartierul Latin, unde un proces de bulevardizare a adus
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
care a determinat creșterea Parisului a fost de origine provincială. Limousin, Bretagne, Auvergne au contribuit la formarea populației Parisului. Acești provinciali erau considerați vinovați pentru insecuritatea de atunci, așa cum s-a întîmplat mai tîrziu cu imigranții din țările sărace: ultimii veniți sînt întotdeauna prost acceptați, pînă cînd o nouă imigrație vine să ia locul celei precedente. Aceste aporturi masive de provinciali au modelat Parisul și i-au conferit înfățișarea sa contemporană. Ei s-au aflat la baza comunităților care au marcat
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
poziția învecinată sau îndepărtată nu rămîne fără urmări în ceea ce privește practicile. La sfîrșit de săptămînă, mulțimile care circulă pe Champs-Elysées sau prin alte cartiere foarte dotate cu amplasamente culturale sau de divertisment sînt constituite în mare parte din locuitori de la periferie veniți "la oraș", cum se spune în localitățile de provincie, unde doar centrul beneficiază de suma atributelor urbanului. Această raportare la oferta culturală, îndepărtată, aflată la o mare distanță spațială și adesea și socială, este de natură să reconfirme sentimentele de
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
în locurile de staționare. Apoi au apărut altfel de prăvălii, mai puțin tradiționale, care indică o schimbare de populație. Producătorii de brînzeturi și vinuri își prezintă produsele gastronomilor, în timp ce cafenelele își cultivă stilul retro pentru a-i satisface pe ultimii veniți, mai înstăriți și cu studii. Dacă faci colțul la stînga pe strada Lepic, poți zăbovi la tejgheaua barului "Deux Moulins", cafeneaua unde Amélie lucra ca chelneriță. Succesul filmului, ale cărui afișe împodobesc localul, joacă un rol important în ceea ce privește diversitatea clientelei
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
a Uniunii Europene, capitala Belgiei și-a socializat amprenta-i specifică, preschimbând-o, ultrarapid, într-o marfă cu mii de fețe, servită în multiple ambalaje. VASILE GÂRNEȚ: Am fost avertizați, încă de la Lille, că la Bruxelles vor fi mulți hooligans, veniți să susțină echipa Angliei la Euro 2000. Previziunile se confirmă. Centrul orașului este inundat de fanii englezi și scandinavi, masați mai ales la terasele barurilor, unde cântă, urlă, cu fețele buhăite de bere, flutură steaguri roșii cu cruce albă. Este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Anne Haverty dă citirii rezoluția finală, cea pe care o discutaserăm cu atâta pasiune la Varșovia și în care constat că notele antiamericane și antiglobaliste fuseseră oarecum diminuate, la intervenția lui Thomas Wohlfahrt, care trebuia să țină cont de sugestiile venite, spre nemulțumirea grecului Anastassis Vistonidis. Contribuția noastră, așadar, nu a fost ignorată. „Sunt mândru că am pus și noi, românii, umărul la edificarea unei lumi mai bune, epurată de aiureli stângiste”, îi spun lui Richard Wagner („tovarășul Wagner”!), care râde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
schimbat cu Catamar pentru Șerbouți 6. Satul era stăpânit, în jurul anului 1400, de un anume Ipatie, de la care așa cum s-a văzut i se trage și numele. Moșia era împărțită în cinci părți și a fost vândută mai apoi răzeșilor veniți din părțile Bucovinei. În legătură cu aceasta, informații amănunțite și clare se găsesc în nota la scrisoarea lui Doxachi Hurmuzachi către postelnicul Manoil Manul datată 1817, aprilie 2, Cernăuca -, în care îi propune cumpărarea părților moșiei Ipotești, aflate la acea dată în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
144 Poetul se află în deplină rezonanță cu Măria Sa, codrul, căci din întreaga sa entitate, el emană acel armonic sunet al cornului: Lin din codri se coboară/ Melancolic glas de corn145. Întreaga frumusețe a sunetului este percepută de poet ca venită numai din partea codrului: Dar din valea depărtată/ Sunetele abia se-ntorn146. El, la rându-i, în codru trece și cântă doina dragă 147. Codrul acesta miraculos este în fond un ecou al vieții copilului, amintirea imaginarelor bătălii cu broaștele în ochiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a unei dame mari, bărbia rotundă și plină, iar, cînd râdea, două gropițe cochete. Cămașa albă, cu altițe și mâneci largi, fotă curată și nouă328... Sigur că mai sunt și alte personaje în proza lui Eminescu, pe care le bănuim venite din realitatea familială, dar sunt greu de identificat. Ar mai putea fi marcat episodul realist pe care-l putem socoti drept motiv inspirator în geneza poeziei Făt frumos din tei, relatat din surse primare de același Corneliu Botez: Pe când Balș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
poate oare a spune Dragostea Ta de Părinte De ne așteaptă cu răbdare Ale Tale brațe Sfinte Mă cuprind cu iubire La Sânuri Părintești Simt Lumină din Lumină Și un Duh mângâietor Mă Întărește și mă ajută În ceata creștinilor Veniți! Toți cei din lume... Care Încă rătăciți Veți găsi, loc de odihnă Lângă Crucea Lui Iisus! Copile 11.07.2003 Copile, te Înalți frumos Ca bradul drept și arătos Cutreieri lumea-n lung și-n lat Și multe Taine ai
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cheamă Ea, cu glasul ei duios Ne amintește spre folos „Jertfă Fiului Hristos!“ Ne spune: să ne iubim Să nu ne mai dușmănim Ca mâine de aici plecăm Plată veșnică luăm. Lume, lume sora mea ! În Cimitir 26.06.2006 Veniți frați, veniți surori Să vedeți un câmp de flori Nu sunt florile Înflorite Ci sunt crucile-n morminte Unde părinții noștri Au adormit Și aici s-au odihnit. În lume cât au stat Multe lucruri au lucrat. Cele bune sunt
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cu glasul ei duios Ne amintește spre folos „Jertfă Fiului Hristos!“ Ne spune: să ne iubim Să nu ne mai dușmănim Ca mâine de aici plecăm Plată veșnică luăm. Lume, lume sora mea ! În Cimitir 26.06.2006 Veniți frați, veniți surori Să vedeți un câmp de flori Nu sunt florile Înflorite Ci sunt crucile-n morminte Unde părinții noștri Au adormit Și aici s-au odihnit. În lume cât au stat Multe lucruri au lucrat. Cele bune sunt puține S-
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
noi locul sudului Franței (...). Prin radio aflăm că la Suceava nu duceți lipsă de zăpadă?! În prezent, orașul Brașov trece prin emoțiile festivalului! E o forfoteală nemaipomenită! Vitrinele au intrat În concurs și ele. Se Întrec În frumusețe! Sunt specialiști veniți și din alte orașe. Am o distracție plăcută (...). Seara, când vitrinele sunt luminate, este o feerie demnă de admirat! Au sosit deja și musafiri de prin toate colțurile globului, cu cari ne Întâlnim pe stradă. Prin televizor, veți lua și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
D-na și Mata și În același timp să anexez „Ghidul Fălticenilor” , care a apărut și În librăriile din Brașov. Mă bucur că situația este mai liniștită, oarecum amândoi sunteți mai sănătoși În prezent. În septembrie, o recreație e bine venită. Noi vă așteptăm pe amândoi, cu multă plăcere, chiar pentru mai multe zile, ca să admirați și frumusețile Brașovului, de care eu sunt mult Îndrăgostită. De cazare mă voi interesa eu. Vă mulțumesc mult pentru cele trimise. Biografia lui Ion Dragoslav
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Sala Redut, unde cred că se va ține, astăzi zisă Sala de cultură , din str. Hirscher, e ca o sală de teatru, cu tot ce trebuie, foarte aproape de mine. Totodată anunțați-mă și Dvs., pe când s-a hotărât și când veniți. Voi anunța elevele, poate și pe cei cunoscuți. La fel va face și Colonel Ciuntu, care se bucură de acest gest frumos din partea Dvs. Vă dorim multă sănătate și să sosiți cu bine. Și pentru orașul nostru, orașul Culturii, veți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ai cenaclului literar a fost și N. Labiș. Îndrumător literar al cenaclului literar a fost În permanență, de la Înființare și până În 1960, prof. V.G. Popa. În toamna anului 1950 a avut loc la Iași Conferința tinerilor scriitori din Moldova. Instrucțiunile venite spuneau că la această Conferință trebuie să participe și secretarii cenaclurilor literare. Atunci comitetul de conducere al cenaclului, l-a uns pe Labiș secretar și l-a trimis la Iași la Conferință. Afirmația că Labiș a Înființat cenaclul din Fălticeni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
lor, care nici acuma n-a venit. Pentru fratele meu D. Teodorescu-Bădia voi da eu un tablou. Pentru Otto Briese vom vorbi când veți binevoi a mai veni pe la noi. Noi vă așteptăm, dar vă rugăm să ne scrieți când veniți. Cu cele mai alese sentimente, I. Teodorescu </citation> <citation author=”TEODORESCU Paul ” loc=”București” data=”6 aprilie 1977”> Stimate domnule Dimitriu, Mulțumim călduros, și Lenuș și eu, pentru delicata d-tale atenție. Duioase aduceri aminte ne-a stârnit Băncuța, În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Stând în genunchi, a prezentat vasul regelui: "Maiestatea Voastră să binevoiască a semna acest pact cu sânge. La fel vom face și noi, stăpânul meu și cu mine." Apoi, ținând vasul cu mâna stângă, făcu semn cu dreapta celor 19: "Veniți și jurați și pe sângele vostru, că și voi veți culege ce au semănat alții." Odată pactul încheiat, prințul s-a întors în țara lui și a declarat în fața tuturor: "De azi încolo, n-o să-mi mai îngădui să judec
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cu von dem Bussche, care a avut de îndurat toate neplăcerile neutralității într-o țară a cărei inimă îi era vrăjmașă. Când am ajuns la București, bucuria noastră nu întrecea pe a lui Ionel și a celorlalți frați și surori veniți să ne primească. Altă bucurie și mai mare fu vestea că Anglia intrase în război. Take Ionescu nu-și schimbase ideea, dar acum trebuia să intrăm în război contra Puterilor Centrale, căci erau să fie învinse. El voia să intrăm
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
multe amănunte din viața lor, ne dete știri bune de victoriile din Apus, nemenționate în ziarele cenzurate de la noi, și cum, în timpul perchezițiunilor, Lia și dânsa umblau căptușite pe sub rochii cu hârtiile compromițătoare. prizonierii din stralsund Dar cei mai bine veniți au fost prizonierii liberați din Stralsund, soldați deștepți și zdraveni, cum rareori am văzut. Mulți deveniseră infirmi prin lucrările la care au fost puși în mine și șantiere, cu 30 de bani pe zi; ar fi murit de foame fără
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]