15,959 matches
-
Tot, ca spațiu existențial în ipostaza lirică de „Albastru-Infinit„ este configurată , în viziunea poetei, prin coordonata timp, de la un timp subiectiv, uman, „clipa„ care trece , la un timp spiritual, cosmic „dimineți eterne„ , în cele trei trepte -„ne apropiem...„, „îmbrațișăm...„ , „prefacem...„ , verbe la persoana întâi plural, incluzând eului liric ideea de umanitate , ca întreg. Albastru - Infinit este un simbol pentru starea pură a emoției estetice în fața Întregului, a Marelui Tot, este starea de grație a identității cu o culoare a acestui Întreg
VIVIANA MILIVOIEVICI ȘI LIRISMUL CUANTIC ÎN UNIVERSUL ALBASTRU-INFINIT de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368793_a_370122]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > EMINESCU, CA VEȘNICIA CERULUI. POEME DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului EMINESCU, CA VEȘNICIA CERULUI Dor de Eminescu Au curs atâtea verbe pe pagini de poveste Cum curge Oltul de veacuri prin Carpați Și dorul si-a cioplit cuvintele pe creste Cum iubirea trece de la părinți în frați. De atâta dor zăpezile cer poeme în brazde Și cuvintele lui se fac stele
EMINESCU, CA VEȘNICIA CERULUI. POEME DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368838_a_370167]
-
oameni între oameni, cu toții egali în fața Creatorului. Mai târziu, prin cercetare atentă m-am lămurit că până nu demult (mai exact până nu s-a extins și înrădăcinat acea trufie de-a avea care ne macină ca un cancer nația), verbul a omeni era într-atât de românesc (în engleză sau franceză, de pildă, a omeni are doar conotația seacă de a trata), încât capătă vastul înțeles de a-ți face fără alegere semenii să se simtă cu adevărat oameni. Prin
NEOMENIA ŞI NERUŞINAREA – DOUĂ DIN REALIZĂRILE DE HARAM ALE POSTDECEMBRISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368886_a_370215]
-
era într-atât de românesc (în engleză sau franceză, de pildă, a omeni are doar conotația seacă de a trata), încât capătă vastul înțeles de a-ți face fără alegere semenii să se simtă cu adevărat oameni. Prin urmare, un verb de prim rang pentru sărmana noastră condiție umană, de aceeași importanță existențială cu a raționa, a munci, a crede, a iubi și a fi cinstit. *** N.B. A fi medic inuman, adică lipsit de omenie în raport cu pacienții, mi se pare la fel de
NEOMENIA ŞI NERUŞINAREA – DOUĂ DIN REALIZĂRILE DE HARAM ALE POSTDECEMBRISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368886_a_370215]
-
Am putea avea surprize. 2. Cum veți reacționa în fața unui asemenea ordin? 2. Eu voi reacționa pe căi legale, dar reacțiile care au venit de la cei care au aflat de acest ordin, mă scutesc pe mine de a-mi pune verbul la bătaie. Iată doar câteva reacții primite pe email: „Aberant e prea elegant spus! Îmi depășește înțelegerea prostiei, oricare ar fi circumstanțele vreunei sigure frustrări etnice! ! E de un absurd troglodit! E ca un abuz de putere stalinisto- hitlerist!!!” (Maria
ŞI IARĂŞI... „MĂ DUSEI SA TREC LA OLT !” de ALEXANDRU TOTH în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369011_a_370340]
-
din acest punct de vedere egoiști; străduiți-vă să "dați" numai lucruri pe care le veți fi scris cu plăcere, cu ochii cugetători ai inimii îndreptați spre lăuntrul vostru. Cuvântul poet este de origine greacă, el se trage dintr-un verb (poiein) care înseamnă „a face". Auziți, iubiți poeți începători? Poetul așadar, nu este acel care imită, care copiază ori reproduce după model, după șablon; el este acel care născocește, face, creează. Poetul e făcătorul. Nimănui verbul acesta extraordinar - a face
NECUNOSCUTE... CUNOSCUTE (POEME) de BOGDAN NICOLAE GROZA în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368996_a_370325]
-
se trage dintr-un verb (poiein) care înseamnă „a face". Auziți, iubiți poeți începători? Poetul așadar, nu este acel care imită, care copiază ori reproduce după model, după șablon; el este acel care născocește, face, creează. Poetul e făcătorul. Nimănui verbul acesta extraordinar - a face -, nici unei alte îndeletniciri nu-i este mai propriu, mai afin. Nimeni nu-l poate întrebuința în mod mai legitim și cu mai multă autoritate decât poetul. De aceea și este pe drept cuvânt poetul o ființă
NECUNOSCUTE... CUNOSCUTE (POEME) de BOGDAN NICOLAE GROZA în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368996_a_370325]
-
2016 Toate Articolele Autorului N-am trecut demult prin fereastra ochiului tău o caligramă subită m-a țintit în vântulrăzleț- Hai că e mai bine să fugim printre stânci din depărtări celești să nu ne poticnim în vara iernii noastre verbul discretei noastre glastre conjugă mute silabe apoi se mută într-o livadă de gutui Referință Bibliografică: CALIGRAME-N STENOGRAME 5 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2120, Anul VI, 20 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
CALIGRAME-N STENOGRAME 5 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369062_a_370391]
-
privește eu o prefer pe prima. Mai întâi pentru că se centrează explicit pe noțiunea “om” pe care, după îmbogățire, o pune pregnant în evidență, apoi pentru faptul deloc neglijabil că în limba noastră nu doar că sugerează, dar chiar induce verbul “a omeni”, un verb fără echivalent în alte limbi. Da, căci pentru țăranul român, cel despre care Petre Țuțea avea să afirme că însuși statul se sprijină pe cioarecii lui, verbul în discuție nu are doar conotația din alte graiuri
CONŢINUTUL FABULOS AL NOŢIUNII OMENESC (UMAN) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369067_a_370396]
-
pe prima. Mai întâi pentru că se centrează explicit pe noțiunea “om” pe care, după îmbogățire, o pune pregnant în evidență, apoi pentru faptul deloc neglijabil că în limba noastră nu doar că sugerează, dar chiar induce verbul “a omeni”, un verb fără echivalent în alte limbi. Da, căci pentru țăranul român, cel despre care Petre Țuțea avea să afirme că însuși statul se sprijină pe cioarecii lui, verbul în discuție nu are doar conotația din alte graiuri de “a trata”, ci
CONŢINUTUL FABULOS AL NOŢIUNII OMENESC (UMAN) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369067_a_370396]
-
limba noastră nu doar că sugerează, dar chiar induce verbul “a omeni”, un verb fără echivalent în alte limbi. Da, căci pentru țăranul român, cel despre care Petre Țuțea avea să afirme că însuși statul se sprijină pe cioarecii lui, verbul în discuție nu are doar conotația din alte graiuri de “a trata”, ci el dobândește sensul profund uman de a-l cinsti pe semenul interlocutor sau musafir cu o atare considerație și afecțiune, încât acesta - oricât ar fi de umil
CONŢINUTUL FABULOS AL NOŢIUNII OMENESC (UMAN) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369067_a_370396]
-
de a-l cinsti pe semenul interlocutor sau musafir cu o atare considerație și afecțiune, încât acesta - oricât ar fi de umil - să se simtă cu adevărat om... Nu asta ne cere Mântuitorul în absolut toate învățăturile Sale? Prin urmare, verbul “a omeni” în varianta românismului multimilenar este veriga de legătură dintre mila față de semenii cu probleme și credința sinceră în adevărul din spusa Dăruind vei dobândi, adică este instrumentul la îndemâna fiecăruia dintre noi prin care vorbele au șansa să se
CONŢINUTUL FABULOS AL NOŢIUNII OMENESC (UMAN) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369067_a_370396]
-
trecut de pragul critic Și sunt tot mai analitic, Dar un “Toma” mă tot ține În ruinile din mine... Când mă scutur cu putere, De îndoială și de trac, Îngerul îmi dă lumină Și mă învață ce să fac! Conjug verbul a iubi, La prezentul cel mai simplu Și topesc cu ușurință Un perete dintr-un iglu... Vălul de pe ochiul minții Mi-l ridică mâna Ta Să văd lumea mai frumoasă Și comorile din ea, Primăvara, cum răsfiră Evantaiul plin de
UN DAR... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369082_a_370411]
-
când ochii pleoapa și-o strâng și irisul ustură lacrimi sărate prea sărate pentru întoarceri -------------------- când râd spuma laptelui matern îmi umple gândul cartea o închid o deschid printre file mă privesc furișarea e ca un șut alunecos între coastele verbului a fi și acum știu că viața e o formă de furișare printre pietre mai ales când încerci să păstrezi strânsă-n pumn luna cu toate pietrele ei sidefii nu vrei să te pierzi de tine vorbești cu palmele fără
AUD PĂSĂRILE CUM ÎŞI CHEAMĂ PUII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369098_a_370427]
-
spărgătorul de stele) este un exemplu de adaptare a stării de a fi, a atotcuprinzătorului spațiu galactic, culori dispersate în picături de ploaie, în devenirea de lacrimă materială, palpabilă. Nu doar nemărginirea este cercetată cu inima, cu ochiul și cu verbul de către poet, el reușește performanța de-a descoperi miracolul și în natura cu care ne-am obișnuit într-atât, încât nu o mai privim cu spaima și altruismul unui îndrăgostit. „Sufletul său, ud de de singurătate, de ploaie” (când cântă
CRONICA, LA PICATURA DE INFINIT, AUTOR IOAN BARB de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370863_a_372192]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > THE ORIGIN OF LANGUAGE.CHANNEL/CANAL Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1678 din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului Și alte cuvinte care înseamnă „șanț, groapă“ provin, cum e și logic, de la verbul „a săpa“: lat. fossa de la verbul fodere „a săpa“, în rusă „mină, ocnă“ e kop' de la verbul kopati „a săpa“, în altă limbă slavă șanțul se numește prikop, de la același verb. Foarte interesant e cuvântul rigolă „canal mic, șanț mic
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
THE ORIGIN OF LANGUAGE.CHANNEL/CANAL Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1678 din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului Și alte cuvinte care înseamnă „șanț, groapă“ provin, cum e și logic, de la verbul „a săpa“: lat. fossa de la verbul fodere „a săpa“, în rusă „mină, ocnă“ e kop' de la verbul kopati „a săpa“, în altă limbă slavă șanțul se numește prikop, de la același verb. Foarte interesant e cuvântul rigolă „canal mic, șanț mic“, în explicarea căruia nimeni nu s-
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
Ediția nr. 1678 din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului Și alte cuvinte care înseamnă „șanț, groapă“ provin, cum e și logic, de la verbul „a săpa“: lat. fossa de la verbul fodere „a săpa“, în rusă „mină, ocnă“ e kop' de la verbul kopati „a săpa“, în altă limbă slavă șanțul se numește prikop, de la același verb. Foarte interesant e cuvântul rigolă „canal mic, șanț mic“, în explicarea căruia nimeni nu s-a gândit să-l compare cu „trestia, stuful“. Cuvântul fr. rigole
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
înseamnă „șanț, groapă“ provin, cum e și logic, de la verbul „a săpa“: lat. fossa de la verbul fodere „a săpa“, în rusă „mină, ocnă“ e kop' de la verbul kopati „a săpa“, în altă limbă slavă șanțul se numește prikop, de la același verb. Foarte interesant e cuvântul rigolă „canal mic, șanț mic“, în explicarea căruia nimeni nu s-a gândit să-l compare cu „trestia, stuful“. Cuvântul fr. rigole este explicat prin medio-olandezul regel, iar acesta din lat. regula „linie dreaptă“. După noi
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
Cuvântul fr. rigole este explicat prin medio-olandezul regel, iar acesta din lat. regula „linie dreaptă“. După noi în rigolă putem vedea și cuvinte turcice - și nu numai - de exemplu arîk, arîg, arig, care înseamnă „canal“ și care sunt derivate din verbul „a săpa“ (vezi Sevortian, op. cit., p. 189, comparate cu dravidiana foarte multe detalii și chiar cu „a ara“. Și mai interesantă este existența unui lat. class. arrugium „galerie de mină“, cuvânt de origine iberică care a dat sp. arroyo, arrugie
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
B., 1981, p. 219). De la semnificația „puternic“ s-a putut logic ajunge la „conducător“. Este limpede că vorba slavă corespunzătoare armeanului get „râu“ este voda „apă“ și nu e greu de observat că sl. voda are aceeași rădăcină ca și verbul vodit „a duce, a conduce“ (vezi și rom. Vodă „titlu pe care și-l adăugau domnii țărilor românești; domnitor; principe; rege“), iar dac este asemănător cu verbul latinesc ce a dat (eu) duc, conduc și dux, ducis din care a
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
nu e greu de observat că sl. voda are aceeași rădăcină ca și verbul vodit „a duce, a conduce“ (vezi și rom. Vodă „titlu pe care și-l adăugau domnii țărilor românești; domnitor; principe; rege“), iar dac este asemănător cu verbul latinesc ce a dat (eu) duc, conduc și dux, ducis din care a rezultat duce în italiană. N-ar fi exclus ca egipt. hati „prinț, principe“ (C. Daniel, Civilizația Egiptului antic, B., 1976, p. 74, 123) să amintească de numele
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
ce îi mint pe slabi și pe nebuni, când ești o cifră printre mii... Nimic nu-ți pare de mirare, legile făcute-n glumă, de bâlbâiți cu capul tare, pe-ndelete te zugrumă. Te duci cu fruntea încruntată, vorbe goale... fără verbe, pleci cu o față resemnată, dintr-o viață, ce se pierde... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Dintr-o viață, ce se pierde... Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1798, Anul V, 03 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
DINTR-O VIAȚĂ, CE SE PIERDE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369910_a_371239]
-
etc. O piramidă privită de jos este exact ca un munte ce se înalță spre cer. Ca atare, egiptenii, sumerienii etc. au venit din ținuturi muntoase, deoarece muntele te apropie de cer, de zeu. În Sumer o expresie obișnuită pentru verbul ” a muri „ era a ajunge la munte (C. Daniel, Civilizația sumeriana, p.168). P.S. Urmăriți comentariile de mai jos.
PIRAMIDĂ . MICROETIMOLOGIE. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369926_a_371255]
-
mâncaseră sufletul odată/ cu inima neagră: nu mai aveai ce să arzi/ așa ar fi fost mica poveste/ a unei iubiri fulgerătoare/ estimp îngerii tăi și ai ei/ înoată senini în marea cea mare (Zdrențele sfielii). Parcă din alte vremuri, "verbul" e la îndemâna unor metamorfoze purificatoare, fără început și sfârșit. Tristeți atemporale mai brăzdează câteodată fostele speranțe, existente acum sub forma urmelor ninse ale unei onirice Siberii a îngerilor (Melodioasa inexistență). Viața a erodat, de multe ori chiar aneantizând, tot ceea ce
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]