5,522 matches
-
Tufescu V., 1977) microclimatul de vale, localizat pe terasele inferioare ale râului Siret, caracterizat prin salturi mari de temperatura de la vara la iarna, dar și diurne. De menționat frecvente inversiuni termice, cețuri, brume, umezeală relativ accentuată. microclimatul de terasă și versanți însoriți, implică temperaturi medii anuale in jur de 8,50C, insolație mai accentuată vara și umezeală relativ mai redusă decât în lunca Siretului. I.3. Solul Formarea solurilor din comuna Vorona a avut loc sub influența unui ansamblu de factori
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
cf. SRCS 1980), clasa antrisolurilor (soluri neevoluate), clasa hidrisolurilor (soluri hidromorfe, cf. SRCS 1980), cu o dezvoltare mai redusă în suprafață. * Cernisolurile (molisoluri după SRCS-1980): Sunt reprezentate prin tipurile cernoziom și faeoziom. Cernoziomurile au o largă răspândire, ocupând suprafețele interfluviale, versanții slab înclinați și terasele râurilor, fiind soluri cu fertilitate ridicată, cu un conținut natural ridicat de humus și macroelemente nutritive, formate sub o vegetație tipic de stepă sau, subsidiar, sub asociații vegetale erbacee secundare. În comuna Vorona se întâlnesc pe
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
formate sub o vegetație tipic de stepă sau, subsidiar, sub asociații vegetale erbacee secundare. În comuna Vorona se întâlnesc pe terasele inferioare ale principalului curs de apă (Siretul cu afluenții săi). O parte din cernoziomuri sunt însă erodate - cele de pe versanții puternic înclinați. Faeoziomurile se formează sub o vegetație de silvostepă sau ca rezultat al unei evoluții îndelungate a unor luvisoluri (soluri de pădure) sub culturi de câmp. Sunt întâlnite în zona colinară, spre zona de culme a dealurilor. Luvisoluri (argiluvisoluri
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
câmp. Sunt întâlnite în zona colinară, spre zona de culme a dealurilor. Luvisoluri (argiluvisoluri cf. SRCS-1980): Preluvosolurile sunt soluri cu fertilitate moderată, fiind favorabile utilizării silvice, pomicole și viticole, însă adaosul moderat de îngrășăminte, reglarea regimului aero-hidric și măsurile antierozionale pe versanți conduc la producții constant ridicate ale acestui tip de sol. Luvosolurile sunt formate sub pădurea de stejar și gorun. Conținutul lor de humus este redus, fiind sărace în baze și acide, adesea cu un regim aero-hidric defectuos. Astfel, fertilitatea acestui
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
soluri neevoluate după SRCS 1980) Erodosolurile eroziunea și alunecările de teren explică prezența acestor soluri, existența lor fiind condiționată însă și de substratul friabil, slab sau neconsolidat (marne, argile, nisipuri, loessuri), sau de intervenția brutală a omului. Se întâlnesc pe versanții râurilor. Aceste soluri au o fertilitate foarte scăzută. Hidrosolurile (soluri hidromorfe după SRCS 1980): Sunt reprezentate de gleiosoluri care se dezvoltă pe depozite fluviatile. Ele apar în jurul izvoarelor și meandrelor din albia majoră a Siretului. Sunt soluri umede, caracteristice pentru
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
activități umane, care înrăutățesc și mai mult calitatea apelor. Apa subterană este prezentă în funcție de microrelief. Pe podul teraselor, apa subterană este cantonată la baza complexului nisipos la peste 14 16 m adâncime, putând atinge uneori și peste 18 m. Pe versant circulă dezordonat cu descărcare din capul de strat, fiind prezentă la adâncimi diferite cuprinse între 4 8 m. În perioadele bogate în precipitații, sub cornișă, în prima treime a versantului, în unele zone apare la zi sub formă de izvoare
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
m adâncime, putând atinge uneori și peste 18 m. Pe versant circulă dezordonat cu descărcare din capul de strat, fiind prezentă la adâncimi diferite cuprinse între 4 8 m. În perioadele bogate în precipitații, sub cornișă, în prima treime a versantului, în unele zone apare la zi sub formă de izvoare de coastă, iar spre baza versantului crește până la 1,00 -2,00 m în general pe valea Siretului. I.5. Istoricul cercetărilor botanice în zonă Teritoriul Moldovei s-a aflat
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
capul de strat, fiind prezentă la adâncimi diferite cuprinse între 4 8 m. În perioadele bogate în precipitații, sub cornișă, în prima treime a versantului, în unele zone apare la zi sub formă de izvoare de coastă, iar spre baza versantului crește până la 1,00 -2,00 m în general pe valea Siretului. I.5. Istoricul cercetărilor botanice în zonă Teritoriul Moldovei s-a aflat în atenția botaniștilor români și străini încă din secolul al XVIII, concomitent cu cercetările din celelalte
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
pe orizontală se trec valorile cantitative, exprimate prin notele de AD (eventual și frecvența locală) pentru fiecare releveu în parte. Ordinea în care se introduc releveele în tabel se poate stabili după asemănările floristice dintre ele, după altitudine, după expoziția versanților, după gradul de influență antropică etc. Această ordine va fi ulterior schimbată, în funcție de afinitățile sau deosebirile ce se remarcă între anumite relevee. Se înscriu la început speciile din primul releveu, pe prima coloană notându-se indicele AD pentru fiecare specie
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
standard de inserare a implanturilor, datorită variațiilor individuale ale rapoartelor sinusului maxilar cu creasta edentată 5.pentru supraprotezarea pe implanturi, calitatea osului poate fi mai; slabă decât pentru RPF pe implanturi; 6.supraprotezarea restaurează mai eficient estetica și fonația; 7.versantul vestibular al supraprotezei oferă sprijin pentru buze și obraji; 8.supraprotezele maxilare pot fi răscroite palatinal. Protezele parțiale fixe (punțile) cu sprijin pur implantar sunt restaurări protetice dificile, uneori greu de realizat la edentatul total. Ele se deosebesc radical de
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
dificil de realizat în cazul RPF cu sprijin implantar. În special în cazul crestelor deficitare există riscul apariției ambrazurilor cervicale întunecate și a efectului de dinte alungit. În aceste situații, din considerente estetice, este de preferat o supraprotezare, al cărei versant vestibular înlătură inconvenientele amintite și oferă sprijin adecvat pentru părțile moi (fig 1.46) (22). S-a constatat că, în unele situații, bazele supraprotezelor pot îmbunătăți fonația. Astfel, ele prezintă un avantaj față de RPF pe implanturi, care uneori s-au
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
singură manevră până la os, s-a efectuat în mucoasa fixă, pornind de la nivelul premolarului 34, papilar interdentar, intrasul-cular, pe muchia crestei, ajungând până la nivel distal de molarul 44, la nivelul papilei interdentare. Se asociază și două incizii de „descărcare” pe versantul vestibular și lingual, de aproxiamtiv 2-3 mm. Cu decolatorul se decolează spre vestibular și spre oral, din aproape în aproape, lamboul muco-periostic, fără a sfacela sau delabra muco-periostul. Se fixează apoi lamboul astfel decolat cu fir de sutură, pentru a
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
și posterior de scizura lui SYLVIUS se continuă cu lobul occipital, fără o limită precisă. Sub scizura lui SYLVIUS, pe fața externă, se găsesc două șanturi care delimitează circumvoluțiunile temporale I-a, a II-a și a III-a. Pe versantul inferior al scizurii lui SYLVIUS se găsește circumvoluția transversă HESCHL. Pe fața inferioară a acestui lob șanțurile anteroposterior intern și anteroposterior extern delimitează două circumvoluțiuni: I-a temporooccipitală (lobul fuziform) și a II-a temporooccipitală (cu o porțiune anterioară - girusul
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
au constatat următoarele forme de hemianopsie: 1.1. Hemianopsia homonima laterală dreaptă sau stângă de partea opusă leziunii, este determinată de leiziuni la nivelul scizurii calcarine. 1.2. Hemianopsia în cadran, superior sau inferior, este determinată de leziuni ale unui versant (invers leziunii de pe buza superioară sau inferioară a scizurii calcarine). 1.3. Hemianopsie dublă cu păstrarea vederii maculare (bolnavul vede ca prin țeava de pușcă). 1.4. Hemiacromatopsie (pierderea vederii într-o jumatate a câmpului vizual pentru culoare. 1.5
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Puțini se mai pot ridica zdraveni de sub șenilele unei mari iubiri. Iubirea poate topi orice aisberg. În iubire ești ori vioara întâi, ori a cincea roată la căruță. Spectrul iubirii se întinde generos între opaiț și arcul voltaic. Iubirea rămâne versantul fundamental al sublimului. Don Juan - un conchistador al iubirii. Iubirea față de semeni este un superlativ al vieții. Deși nici Prometeu și nici Iisus nu au sfârșit-o prea bine. Bărbații nu ar fi făcut nimic în toate domeniile, dacă nu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
vizita unor cuceritori inconștienți, amețiți de putere, bătându-și joc de singurătate, neștiind că în curând vor face ca cerul să se prăbușească în ape pe aceste meleaguri. Totul pornise de la o provocare în grup: că nu poate urca acel versant iar ea îl urmase fără cea mai mică ezitare. S-au scurs neauziți în vârf și s-au trezit pe un podiș întins, printre molizii pitici plantați în rezervație care-i fereau de privirile celorlalți; se opri brusc întorcându-se
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Explicația? Nu mai bea nici cafea de când a abandonat fumatul. Pentru că, fără țigară, nu mai are gust, spune el. Cucoana Cele ce urmează s-au petrecut în urmă cu mai mult de două decenii într-un sat izolat, așezat pe versantele a două dealuri, în care principalele instituții erau biserica, școala, grădinița, magazinul și nelipsitul bufet. Mai marii vremii de la județ ajungeau rareori în control pe aceste meleaguri pentru că nu existau mijloace de transport, iar drumurile erau pline de praf vara
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
Maioreasa, Podișul Cosești, Podisul Vlădeni, Podișul Mănșstirea. Datorită faptului că dealurile au în general pante repezi, apele provenite din precipitatii și topirea zăpezilor se scurg foarte repede, transportand materialul de pe “coaste”. Relieful dominant al Ivăneștilor este deluros. Dealurile fie pe versantul drept, fie pe versantul stang al Racove Culmea Racovei, partea Nordică a râului, porneste de la localitatea Racova și străjuiește valea, în paralel cu aceasta, prelungindu-se spre Cursești, Toporăști, Cosești, Valea-Mare și se topește coborând ușor spre Laza. Dealurile colinare
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Vlădeni, Podișul Mănșstirea. Datorită faptului că dealurile au în general pante repezi, apele provenite din precipitatii și topirea zăpezilor se scurg foarte repede, transportand materialul de pe “coaste”. Relieful dominant al Ivăneștilor este deluros. Dealurile fie pe versantul drept, fie pe versantul stang al Racove Culmea Racovei, partea Nordică a râului, porneste de la localitatea Racova și străjuiește valea, în paralel cu aceasta, prelungindu-se spre Cursești, Toporăști, Cosești, Valea-Mare și se topește coborând ușor spre Laza. Dealurile colinare de pe versantul drept al
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
fie pe versantul stang al Racove Culmea Racovei, partea Nordică a râului, porneste de la localitatea Racova și străjuiește valea, în paralel cu aceasta, prelungindu-se spre Cursești, Toporăști, Cosești, Valea-Mare și se topește coborând ușor spre Laza. Dealurile colinare de pe versantul drept al Racovei pornesc din Dealul Pruna se prelungesc spre S-V cuprinzând zările Iezer-Zarea Dealului Ursoaia-Zarea Doagelor Cotolani-Platoul Tulburea și se varsă în Valea Racovei, încadrand sub formă de semicerc localitățile din partea de SV a comunei. Pentru evitarea ecial
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
lungi formate asimetric pe firul pârâielor care le strabat; adaptate la structura solului; sunt înguste spre partea superioară pentru ca la confluent cu Racova să se lărgească; Ursoaia, Blesca, Albina, Gologofta, Cosesti, Valea - Oanei, Valea-Mare. 2. Zona colinară străjuitoare reprezentată prin versanții cu diferite expoziții, înclinații, înălțimi și totuși organizați într-o înlanțuire armonioasă. 3. Lunca Racovei cu o lățime de până la 0.5 km. 1. Biserica cu hramul “Sfinții Voevozi Mihail și Gavril” a fost construită la începutul secolului XIX, in
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
eroziune cauzat de permafrost. Și alunecările de teren sunt frecvente în zonele în care permafrostul se dezgheață. Ca urmare a topirii unui strat din permafrost, dispare echilibrul și stabilitatea anterioară, iar stratul respectiv alunecă cu ușurință, chiar și atunci când înclinarea versantului nu este prea mare. Sute de astfel de alunecări au fost reperate în insula Ellesmere, de exemplu, unele dintre ele având dimensiuni impresionante (suprafața cumulată a peste trei terenuri de fotbal) și transportând tone de sol. În Peninsula Fosheim din
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
verii. Și în Europa interesul specialiștilor în studierea acestor alunecări a crescut, inițiindu-se chiar un proiect (PACE - Permafrost and Climate in Europe) care a plecat de la ipoteza că topirea permafrostului din zonele alpine europene poate avea efecte similare pe versanții Alpilor și Pirineilor pe măsură ce temperaturile globale cresc. Subsidența în zonele în care are loc dezghețul permafrostului nu este ceva neobișnuit. Astfel, anumite porțiuni se scufundă (deoarece au dispărut cristalele de gheață care mențineau solul) rezultând peisaje cu suprafețe neregulate (adâncituri
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Glaciația actuală este prezentă în insulă sub forma unei calote care acoperă o parte a vulcanului Beerenberg. Cca.20 de ghețari se desprind din această calotă, între care cel mai mare este Sørbreen, cu o suprafață de peste 15km2, situat pe versantul sudic al vulcanului Beerenberg. Acesta este de departe și cel mai bine studiat ghețar din Jan Mayen, cercetările arătând vulnerabilitatea acestuia la schimbările climatice globale. Ghețarul a avut o extensiune maximă în timpul Micii Ere Glaciare (în anul 1861), după care
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
sunt relativ sărace în ceea ce privește numărul de specii. Specifice sunt: arborele hemlok (Tsuga heterophylla), arborele vieții (Thuja plicata), molidul de Sitka (Picea sitchensis), bradul Douglas (Preudotsuga mucronata, P.taxifolia), țuga (Tsuga heterophylla), tuia gigantică (Thuja plicata) - ultimele două fiind endemisme. Pe versanții văilor și pe platourile Cordilierilor din limitele pădurii de conifere domină speciile de arbori mezofili, ca bradul Douglas, pinul galben (Pinus ponderosa). Pădurile boreale pacifice se prelungesc spre sud cu o pădure de conifere subtropicală, care ajunge până la 35șN, rezultând
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]