2,229 matches
-
Republica Moldova era acoperită de Marea Sarmatică. Apele acestei mări musteau de viață și erau locuite și străbătute de milioane de organisme foarte diverse, unele asemănătoare cu cele ce domină în prezent mările calde, iar altele ce nu semănau deloc cu viețuitoarele din ziua de azi. În străfundurile mării, printre alge înotau pești, meduze sau crustacee, talazurile erau brăzdate de delfini și rechini care își urmăreau prăzile ușoare, iar în estuarele rîurilor hipopotamii pășteau ierburile halofile ale limanelor de atunci. Marea s-
Toltrele Prutului () [Corola-website/Science/306680_a_308009]
-
ca despre un șarpe de lumină ce locuiește în rai, în prezent se crede că imaginea lui este inspirată din forma circulară a galaxiei noastre. Filosoful Platon descria o ființă care se devora pe ea însăși, și care era prima viețuitoare a universului. Era nemuritoare, avea forma unui cerc, era un animal perfect construit. Această ființă, probabil un uroborus, nu avea nevoie de ochi pentru că nu exista nimic în jurul ei, deci nu avea ce vedea, nu avea nevoie de urechi, pentru că
Uroborus () [Corola-website/Science/303047_a_304376]
-
carbon, ea nu constituie, nici chiar când este în cantități reduse, un factor limitant pentru toate speciile. Intensitatea fotosintezei se exprimă cantitativ prin volumul de gaz degajat pe unitate de timp. Fără apă, viața plantelor, ca de altfel a tuturor viețuitoarelor de pe Terra, este imposibilă. După cum se știe, globul pământesc este aprovizionat cu apă în mod inegal. Cele mai puține precipitații, inegal distribuite în cursul anului, cad în deșerturi. Deșerturile se găsesc pe aproape toate continentele, ocupând suprafețe mai mari sau
Fotosinteză () [Corola-website/Science/303166_a_304495]
-
glucoza este produsă folosindu-se dioxid de carbon din atmosferă. Au trebuit să treacă încă 44 ani pentru ca aspectul energetic al fotosintezei să fie cunoscut. Meritul revine medicului și fizicianului german Robert Mayer, care a aplicat legea conservării energiei la viețuitoare. Astfel, în 1845 el a publicat lucrarea "Mișcarea organică în relație cu metabolismul", în care a explicat clar transformarea energiei în procesul fotosintezei. În timpul efectuării fotosintezei, plantele înmagazinează energia luminii solare sub formă de energie chimică. Plantele nu creează energie
Fotosinteză () [Corola-website/Science/303166_a_304495]
-
că viața animalelor este dependentă de această proprietate unică a plantelor verzi. Astfel energia consumată de animale în timpul vieții provine din radiațiile solare. Acest fapt stabilește ferm procesul de fotosinteză ca fiind unul dintre fenomenele cele mai importante din lumea viețuitoarelor. Ecuația generală a fotosintezei putea fi scrisă atunci: Fotosinteza are loc în cloroplaste și în zona citoplasmei care le înconjoară. La nivelul cloroplastelor alături de " clorofila a, pigment activ în reacțiile fotochimice, se mai găsesc și alți pigmenți, cu rol de
Fotosinteză () [Corola-website/Science/303166_a_304495]
-
forme ciudate. Aici se află și cel mai important bioclimat din Marea Mediterana, denumit Preeriile Posidonia, care se găsește în adâncurile apelor insulelor Ibiza și Formentera. Acestea produc o mare cantitate de oxigen și sunt habitatul a sute de specii de viețuitoare.
Ibiza () [Corola-website/Science/303183_a_304512]
-
ul este considerat o abatere a suprafeței litosferei față de un plan de referință general sau local. Acesta reprezintă baza unui macrosistem pe care îl alcătuiește împreună cu alte cinci elemente esențiale, și anume apa, atmosfera, viețuitoarele, solul și omul cu activitățile sale. Ca sistem este alcătuit dintr-o infinitate de elemente (forme de relief) cu dimensiuni, geneză, evoluție și vârstă diferite. Este un sistem deschis, unitar, dinamic și complex ierarhizat. Asupra formelor de relief, create prin
Relief () [Corola-website/Science/303219_a_304548]
-
fenomenului a fost adâncită, în timp ce discipline ale biologiei recent apărute (ca genetica, biochimia, fiziologia, etologia și în special biologia moleculară) au furnizat puternice dovezi adiționale, care au confirmat primele concluzii. Cantitatea de informație despre istoria evoluționară stocată în ADN-ul viețuitoarelor este virtualmente nelimitată, savanții fiind capabili să reconstruiască orice detaliu al istoriei evoluționare a vieții în măsura în care investesc suficient timp și resurse de laborator. Biologii nu mai sunt însă interesați să obțină dovezi suplimentare care să sprijine faptul evoluției, ci, mai
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
limitele speciei. Cu toate acestea, Ray admitea că în unele împrejurări poate avea loc tansformarea unei specii în alta, așa numita transmutație a speciilor. Exemplele date de el nu sunt însă elocvente. Subspecie, rasă, formă În natură există unități de viețuitoare cu descendență comună, având particularități morfologice, fiziologice, biochimice, ecologice, cu o stabilitate relativ ridicată și mai slab variabile în decursul unui șir de generații. Asemenea unități naturale au fost numite specii. În biologie specia este unitatea de bază a biodiversității
Specie (biologie) () [Corola-website/Science/302649_a_303978]
-
să stăpânească ziua și noaptea și să despartă lumina de întuneric. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. Ier 31.35; 19 Astfel, a fost o seară, și apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua a patra. Viețuitoarele mării. 20 Dumnezeu a zis: „Să mișune apele de viețuitoare și să zboare păsări deasupra pământului pe întinderea cerului.” 21 Dumnezeu a făcut peștii cei mari și toate viețuitoarele care se mișcă și de care mișună apele, după soiurile lor
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
întuneric. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. Ier 31.35; 19 Astfel, a fost o seară, și apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua a patra. Viețuitoarele mării. 20 Dumnezeu a zis: „Să mișune apele de viețuitoare și să zboare păsări deasupra pământului pe întinderea cerului.” 21 Dumnezeu a făcut peștii cei mari și toate viețuitoarele care se mișcă și de care mișună apele, după soiurile lor; a făcut și orice pasăre înaripată după soiul ei. Dumnezeu
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua a patra. Viețuitoarele mării. 20 Dumnezeu a zis: „Să mișune apele de viețuitoare și să zboare păsări deasupra pământului pe întinderea cerului.” 21 Dumnezeu a făcut peștii cei mari și toate viețuitoarele care se mișcă și de care mișună apele, după soiurile lor; a făcut și orice pasăre înaripată după soiul ei. Dumnezeu a văzut că erau bune. Gen 6.20; Gen 7.14; Gen 8.19; Ps 104.26; 22 Dumnezeu
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
a binecuvântat și a zis: „Creșteți, înmulțiți-vă și umpleți apele mărilor; să se înmulțească și păsările pe pământ.” Gen 8.17; 23 Astfel a fost o seară, și apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua a cincea. Viețuitoarele pământului. 24 Dumnezeu a zis: „Să dea pământul viețuitoare după soiul lor, vite, târâtoare și fiare pământești, după soiul lor.” Și așa a fost. 25 Dumnezeu a făcut fiarele pământului după soiul lor, vitele după soiul lor și toate târâtoarele
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
5.2; Mal 2.15; Mat 19.4; Marc 10.6; 28 Dumnezeu i-a binecuvântat și Dumnezeu le-a zis: „Creșteți, înmulțiți-vă, umpleți pământul și supuneți-l; și stăpâniți peste peștii mării, peste păsările cerului și peste orice viețuitoare care se mișcă pe pământ.” Gen 9.1-7; Lev 26.9; Ps 127.3; Ps 128.3-4; 29 Și Dumnezeu a zis: „Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânță și care este pe fața întregului pământ și
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
microscopice asupra sistemului de generație al domnilor Needham și Buffon", 1765). După o serie de experiențe minuțioase, folosind și probe de control ca în metodologia științifică modernă, Spallanzani reușește să demonstreze definitiv, fără drept de apel, imposibilitatea apariției spontane de viețuitoare din materii organice. Se interesează și de circulația sângelui și publică lucrarea ""Dell'azione de cuore nei vasi sanguini"" ("Cu privire la acțiunea inimii asupra vaselor sanguine", 1768). Renumele său capătă dimensiuni europene și, după ce refuză oferta unei activități la alte universități
Lazzaro Spallanzani () [Corola-website/Science/299002_a_300331]
-
Pe glob, pădurea ocupă circa 30% din suprafața uscatului; în România, ele se întind pe circa 27% din suprafața totală a țarii. Mediul de viață se caracterizează prin diferiți "factori naturali". Cei lipsiți de viață se numesc "factori abiotici", iar viețuitoarele sau produșii acestora se numesc "factori biotici". Comunitatea de populații (plante, animale, microorganisme) caracteristice unui biotop aflate în relații interspecifice se numește biocenoza. Unitatea structurală și funcțională care se stabilește între un biotop și o biocenoza constituie un ecosistem. Soluri
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
județul Chișinău, care a fost hirotonit ulterior în cinul de arhimandrit. Mănăstirea și chiliile au fost găsite de Arhimandritul Petru în paragină și în ruini. Avînd Harul Duhului Sfînt și dragoste nemărginită față de El, Bunul Dumnezeu a trimis aici primele viețuitoare ale obștii, care au primit aici votul monahal: al ascultării, sărăciei și al castității. Toamna anului 1992 va rămîne pentru totdeauna în inimile multor creștini, deoarece odată cu căderea frunzelor, așezarea covorului multicolor pe pămîntul Său, Dumnezeu povățuiește pașii spre Casa
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
ultima dintre ele fiind, pentru o vreme, stareță a mănăstirii. Tradiția povestește că de multe ori în copilăria sa, poetul Mihai Eminescu venea pe jos, din Ipoteștiul său natal pentru a-și vizita mătușile. Ca urmare a creșterii numărului de viețuitoare din mănăstire, bisericuța de lemn a devenit neîncăpătoare și s-a simțit nevoia unui lăcaș de cult mai mare. Între anii 1838-1843 a fost construită o biserică de zid, cu hramul "Pogorârea Sf. Duh", după planurile arhimandritului Veniamin Velișcu, prin
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
fost zidită de către preotul Gheorghe Baldanescu și soția sa Maria, între anii 1827 și 1831, ca mănăstire de călugărițe. Biserica a fost construită din zid, în formă de navă, având o singură turlă pe naos și pridvor deschis, iar pentru viețuitoare, a fost ridicat în apropiere un corp de chilii. Mănăstirea a funcționat până în anul 1894 când a devenit biserică de mir ca filie a parohiei Bâldana. Ajuns în paragină, așezământul monahal a fost reactivat, ca mănăstire de călugări, prin decizia
Mănăstirea Bâldana () [Corola-website/Science/311657_a_312986]
-
și sunt acoperite cu o piele solzoasă, ceea ce arată înrudirea lor cu reptilele. Ele sunt scurte și au degete cu gheare: 3 degete îndreptate înainte și unul înapoi. Lebedele se hrănesc cu plante, alge, iarbă, rădăcini, dar, uneori, mănâncă și viețuitoare acvatice mici. Majoritatea păsărilor nu au dinți, dar lebedele au ciocul zimțat, cu mici colțișori ascuțiți, cu ajutorul cărora prind hrana. Respirația este pulmonară; plămânii sunt în legătură cu 9 saci aerieni. Circulația este dublă și completă. Inima are 4 camere : 2 atrii
Lebădă () [Corola-website/Science/311659_a_312988]
-
și la fel ca spinii și ramurile, apar din "areole". Multe specii au florescența noaptea și sunt polenizate de animale nocturne ca fluturi și lilieci. ul, numit și fântâna deșertului, este unul dintre cele mai bune exemple de adaptare a viețuitoarelor la condițiile aspre ale mediului. Este planta specifică deșerturilor din Mexic și sudul S.U.A. La adăpostul învelișului cerat, presărat cu spini, cactusul depozitează în celule sale mari cantități de apă, care, în caz de nevoie, poate fi folosită de cei
Cactus () [Corola-website/Science/311038_a_312367]
-
Dumnezeu în Grădina Edenului, de asemenea se crede că ar fi fost structura Împărăției lui Dumnezeu. Imediat după crearea omului, Dumnezeu le poruncește să "umpleți pământul, și supuneți-l; și stăpâniți peste peștii mării, peste păsările cerului, și peste orice viețuitoare care se mișcă pe pământ." (Geneză 1:28). Trimiterile evidente la dominație sunt importante în perspectiva creștină a relației omului cu natura și rolul omului în Împărăția lui Dumnezeu. Mai târziu, în capitolul 3, "Căderea Omului" urmează pronunțarea unui blestem
Grădina Edenului () [Corola-website/Science/311160_a_312489]
-
nucleic, înlesnește polenizarea și fecundarea, grăbește formarea calusului și cambiului la vița-de-vie, protejează sfecla de zahăr de putregaiul inimii sfeclei și sporește roada și calitatea ei la culturile tehnice (bumbac, in, tutun etc.). "Zincul" are un rol important pentru existența viețuitoarelor. La plante el ia parte la formarea clorofilei. Insuficiența zincului în plante duce la cloroză. Zincul stimulează coacerea fructelor, formarea semințelor și mărește rezistența cerealelor la polignire. În țesuturile organismelor animale și umane, el se află sub formă de compuși
Microelement () [Corola-website/Science/311360_a_312689]
-
iar melcii până și vieții de uscat. Un eveniment important al Neozoicului a fost apariția mamiferelor primitive în Triasicul târziu, cam în același timp în care au ieșit din peisaj dinozaurii. Deși dominația totala a dinozaurilor nu lăsa loc altor viețuitoare, mamiferele au rămas retrase în spațiu. Pe la sfârșitul Mezozoicului, dinozaurii și alte reptile nu au mai dominat teritoriul. Abia după ce dinozaurii au fost eradicați, mamiferele și-au luat locul ca mamifere dominante pe uscat. Acesta este un exemplu important în
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
omul nu știe ce sa mai facă. Natura sursei tuturor utilităților începe să fie depășită structural și dinamic de utilitățile umane devenite deșeuri sau noxe, utilități care adunate în cantități foarte mari poluează atmosfera, solul, marea și subsolul, distrug alte viețuitoare, și pun individului și societății grave întrebări asupra direcției în care se va îndrepta în viitor producția la scară globală a utilităților. a actuală începe să arate caracterul ei dual, pozitiv și negativ, ea poate și întreține viața, dar o
Utilitate () [Corola-website/Science/309583_a_310912]