4,373 matches
-
ca și el, pe care s-o iubească, să vedem ce face nevasta cu această iubire, să ne vorbească pe urmă, ca Shakespeare, de trădare, gelozie, înșelăciune, de îndoiala care ca un vierme ne roade sufletul... e al nostru acel vierme, din noi înșine, nu vine din afară..." "Ba vine, a strigat actrița ridicând o mână în sus, îndoiala și cumplita gelozie e legată de iubire, așa cum o înțelege omul astăzi, ca posesiune, și nu ca o infinită dăruire de sine
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
aici ea deodată schimbă tonul.) Lașule! cuvânt care i-a venit în minte rapid, dar odată pronunțat, are revelația (cu vocea dramatică a certitudinii care o zguduia)... Ești un laș! Da, dragul meu, ai dreptate, lașitatea face din noi niște viermi, cum spune Hamlet, dar Tolstoi ne arată în Părintele Serghie că putem și în căutarea noastră și găsim, dacă nu în noi, la alții, și asta poate să fie pentru noi un șoc, un impuls salvator, inocența pierdută..." Pe acest
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
repeta aceste versuri, a căror imagine simplă îl făcură să aibă o idee a ceea ce înseamnă un om în mijlocul omenirii. Și acum, iată, un altul care putuse scoate astfel de accente contemplând cu iubita de braț un stârv plin de viermi. Iluminarea din final în care poetul afirmă că deși iubita lui va ajunge ca acel stârv, el va păstra în suflet spiritul descompusei sale iubiri, m-a făcut să tresar. Da, iată ideea genială care salvează o formidabilă descripție care
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
cu totul și n-au reapărut decât la potolirea ei". Cele mai multe victime se recrutau din rândurile nevoiașilor și a clasei de mijloc, iar din boieri "mai puțin". Erau atacați cei suferinzi de stomac, de intestine sau cu paraziți intestinali; dacă viermii ieșeau vii, bolnavii se vindecau, afirma Schiffer, iar dacă erau evacuați morți, sucomba și bolnavul. Medicul vienez mai atesta că boala a atacat mai mult bărbații decât femeile, iar dintre bolnavi de-abia 30% din mijlocul lor se vindecau. El
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
necesitate, pe lângă doctorii "văpselelor" să se mai orânduiască "vremelnicește" câte un "doctor ajutor", pentru a se examina bolnavii; dată fiind utilizarea lipitorilor în tratamentul antiholeric, bărbierii Capitalei erau obligați să se aprovizioneze în consecință cu o cantitate îndestulătoare din acești viermi de baltă, în caz contrar urmând să sufere rigorile polițienești; îngroparea morților trebuia să se facă afară din Capitală, în cimitirele destinate acestui scop. Consiliul medical a apreciat însă, în ședința sa din 9/21 august, că deoarece, momentan, holera
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
avântul studentului. Chiar în prima vacanță universitară Apostol a venit acasă cu o "concepție de viață" pe care toată vara a explicat-o lui Alexandru Pălăgieșu, devenit notar în Parva. ― Omul singur nu e cu nimic mai mult decât un vierme, spunea studentul cu o încredere parc-ar fi descoperit piatra filozofală. O licărire de conștiință trecătoare... Numai colectivitatea organizată devine o forță constructivă, dragă prietene! Singularizat, omul se pierde, pe când într-o colectivitate orice sforțare își găsește locul ei și
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
lui cristalin adunase la clasă multe generații și am văzut atunci lacrimi în ochii lui; cu greu își reținea hohotele de plậns și imediat a convocat o ședintă cu părinții, chiar în seara respectivei zile, reținậndu-ne și pe noi, elevii, “viermii, hotentoții, huliganii, trậntorii, tătarii etc”. Așa și-a vărsat el oful în ziua aceea, pe părinții noștri, foștii dumnealui elevi, făcậnd o paralelă originală și cật se poate de exactă, în defavoarea noastră, bineînțeles. Mama nu a comentat nimic acasă, referitor
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
văzut agitat și a izbucnit amenințător :Șarpele, Luminița, șarpele ! Am izbucnit în rậs, aruncậnd imediat mărul viermănos la coș, dar am rămas foarte mirată și mậndră în același timp de mobilitatea gậndirii lui și de rapiditatea cu care substituise cuvậntul “vierme” printr-unul din același cậmp semantic. Gậndirea arabilor mi s-a părut întotdeauna construită din cậmpuri semantice, bine dispuse ca niște foldere într-un hard-disk, gata oricậnd să se deschidă la orice clic dreapta sau stậnga. Și astăzi, după treizeci
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
În fruntea sa de stânci și deveniră: Rozele dulci, rubine; foile: Smaralde, iară crinii {EminescuOpIV 91} Diamante. Sângele său Se prefăcu în aur, iară mușchii Se prefăcură în argint și fier. Din carnea-i putrezită, din noroi S-au născut viermii negrului cadavru; Oamenii. Spre a-l batjocori până și-n moarte Ne-am născut noi, după ordin divin, Făcuți ca să-și petreacă Dumnezeul Bătrân cu comica-ne neputință, Să rîdă-n tunet de deșertăciunea Viermilor cruzi, ce s-asamăn cu el, Să
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
putrezită, din noroi S-au născut viermii negrului cadavru; Oamenii. Spre a-l batjocori până și-n moarte Ne-am născut noi, după ordin divin, Făcuți ca să-și petreacă Dumnezeul Bătrân cu comica-ne neputință, Să rîdă-n tunet de deșertăciunea Viermilor cruzi, ce s-asamăn cu el, Să poată zice-n cruntă ironie: Pământ rebel, iată copiii tăi! {EminescuOpIV 92} MIRADONIZ Miradoniz avea palat de stânci. Drept streșină era un codru vechiu Și colonadele erau de munți în șir, Ce negri de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
musici; voi sculptor, Îmi pipăiți cu mâna un corp tremurător; Și, voi, artiști dramatici strîmbați-vă la lună, Pictori, eternitatea v-așteaptă c-o cunună. Tu, timp, nu poți cununa în degete s-o sfermi Căci zugrăvir-atîta de bine saci de viermi. O, regi, ce puși pe tronuri de Dumnezeu sunteți Să plătiți balerine și țiitori s-aveți, O, diplomați cu graiul politicos și sec, Lumea cea pingelită o duceți de urechi. Îmi place axiomul cel tacit, ființi spurcate: Popoarele există spre
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
unii țese haina vremei, Ceilalți a vremii coji adun-: Viață unii dau problemei, Ceilalți gîndirei o supun. Dar pace este între dînșii: 10Ce unii fac iau alți aminte, Căci până azi domnește-ntr-înșii A cărții tale graiuri sfinte. N-a intrat viermele-ndoielii, Copil e ochiul lor când vede, Căința văd urmând greșelii, Căci omul tot în tine crede. Al răului geniu arate-mi Un om din viță pământească, Ce-ar fi-ncercat ale lui patemi Naintea ta să-ndreptățească; Căci buni
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ș-atîta Plăcere pare-a duce în inima-amărîtă, Când capul c-oboseală pe umăru-i ți-l culci Sau când te uiți în ochii-i ucizător de dulci, Încât chiar mântuirea cea vecinică ți-o sfermi Și redevii un Sizif - sacrifici pentru viermi: Să le compui în lume o haină-n generații - Sacrifici și mândrie, și minte, ș-aspirații. {EminescuOpIV 258} O, moarte, dulce-amică - sub mantia ta largă 30Acoperi fericiții - și magica ta vargă Atinge cîte-o frunte de om, ce te dorește: Îl
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
a ei chipuri să-mi pară vis deșert De muierești cuvinte și lunecoase sfaturi. Ușor te biruiește poftirea frumuseții, Ziceam - și o privire din arcul cel cu gene Te-nvață crud durerea ființei pământene Și-n inimă îți bagă el viermele vieții. Venin e sărutarea păgânei zâne Vineri, Care aruncă-n inimi săgețile-ndulcirii, Disbărbătează mintea cu vălul amăgirii - Deci în zădar ți-i gura frumoasă, ochii tineri. De cât să-ntind privirea-mi, ca mâni fără de trup, Să caut cu ei
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
privită cu patimă, cu jind, Să vezi că cel mai tare se face om de rând, Cu gura numai spumă se pleacă în genunchi, - Priveliștea aceasta te bucură-n rărunchi, - Să-l vezi că la picioare-ți se tîrîe un vierme Și recea-ți ironie mai mult încă să-l sferme. O cât de bine știi tu natura ce a vrut Când a făcut zăpadă și diamant din lut, Știi ce voiește dânsa cu ochi-ți străluciți - Ea vrea prin o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
în curând și nici o umbră Din frumuseța ta n-a fi - Trei zile numai vei fi astfel Apoi..., apoi vei putrezi. Pământ nesimțitor și rece De ce iluziile sfermi? De ce ne-arați că adorarăm Un vas de lut, un sac de viermi? {EminescuOpIV 276} ZADARNIC ȘTERGE VREMEA Zadarnic șterge vremea a gândurilor urme! În minte-mi ești săpată ca-n marmura cea rece, Uitarea mînă-n noapte a visurilor turme Și toate trec ca vântul - dar chipul tău nu trece. În veci noaptea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-ți plâng de milă, Să-ți sărut a tale mâni... Mănușițe, ce făcurăți De atâtea săptămîni? {EminescuOpIV 371} ÎN VAN CĂTA-VEȚI... În van căta-veți ramuri de laur azi, În van căta-veți mândre simțiri în piept. Toate trecură: Viermele vremilor roade-n noi. Căci nu-i iubire, ură d-asemeni nu-i Și ce rămase, umbra simțirei e: Murmura lumei Netedă, palidă, ca și ea. Nu e antica furie-a lui Achile, Nu este Nestor blîndul-cuvîntător. Aprigul Ajax Țărînă-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
rămân. Să-nvie pânza Rafael astăzi nu-i. Nu-nvie dalta-n mînile cele noi. Moartă rămâne Marmura grea sub ochiul mort. În van căta-veți ramuri de laur azi, În van căta-veți mândre simțiri în piept. Toate trecură: Viermele vremilor roade-n noi. {EminescuOpIV 373} NOI AMÎNDOI AVEM ACELAȘI DASCĂL Noi amândoi avem același dascăl, Școlari suntem aceleiași păreri... Unitul gând oricine recunoască-l. Ce știi tu azi, eu am știut de eri. De-aceleași lucruri plângem noi și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Simții atunci puternic cum lumea toată-n mine Se mișcă, cum se-ndoaie a mării ape-ntregi Și-n fruntea mea, oglindă a lumilor senine, Aveam gândiri de preot ș-aveam puteri de regi. Dar ca pe-un măr cu vierme mi-ai omorât simțirea, În goana lumei oarbe, pe strada în noroiu. De-atunci mă-ntreb cum oare de m-a-nșelat privirea, Cum s-a putut ca-n lumea asta să ne iubim... noi? Astăzi inima-mi este o rădăcin-uscată, Gândirea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
este ceva prea mult, turnat într-un trup care este prea puțin. Omul este singurul instrument de interogare a Universului. Marile adevăruri sunt construite din nuanțe. Intelectual înseamnă, printre altele, nevoia moleculară de cunoaștere. Mișună proiectele în capul nostru precum viermii în hoituri. Inteligența nu este decât o biată premisă. Limitele țipă când vrei să le depășești. Zănatecul Don Quijote se află pe drumul dintre iluzie și luciditatea amăruie. Nu să-ți scrii biografia e greu, ci să descifrezi câte ceva din ea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ținem de mâini! Nimeni nu va putea înghiți un lanț atat de mare. Discernământul ar trebui să fie cenzura fundamentală a faptelor noastre. Idealurile sunt precum merele. Chiar și în cele mai frumoase dintre ele se poate ascunde câte un vierme. Elita autentică înseamnă aristocrația spiritului. Dependența de confort ne cenzurează idealurile. Fă tu măcar jumătate de drum spre celălalt. Zvâcnim încă între imediat și cosmic. Omul este o individualitate, nu un generic. Suntem profani, dar măcar speranța să ne fie
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
dintr-o dilemă. Don Quijote a transformat ridicolul într-o seriozitate tragică. Nu s-a născut încă bărbatul care să poată câștiga mai mult decât apetitul de a cheltui al soției sale. Și în cadavre mișună viața. Dar sub formă de viermi. Nu toți epoleții pot fi completați cu o vipușcă. Nu chiar toți cei cu stalactite lichide în nas revoluționează, așa precum pretind, arta. Pudoarea nu este prin definiție poetică, și nici sexul-pamflet. Grajdul cosmetizat nu poate deveni catedrală. Și nici
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
să fii nici pom lăudat, dar nici fruct interzis. Omul este, deocamdată, singura ființă care își permite să aibă sărbători. Deseori, calitățile secundare duc spre scaune principale. Țăranul nu va putea scăpa de noroi decât pe soclu. Exilul este aventura viermilor care pleacă dintr-o rădăcină de hrean cu speranța că vor ajunge într-o sfeclă. Democrația a reabilitat erezia de a spune nu. Globalizarea pare să uite că diversitatea este prima condiție a frumuseții. Din când în când, în viață
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de scârbă. Viitorul încearcă uneori să repare contraselecția prezentului. Tandrețea ar putea face posibil chiar mariajul dintre capră și varză. Prezentul încearcă o mediere între regrete și speranțe. Avem , probabil, fiecare câte o cutie neagră în vederea Judecății de Apoi. Pentru viermi și nespălații sunt delicioși. Păstrează - ți prietenii pentru vreme frumoasă ! Vitalitatea poate fi risipită în creație. Ori în alcov. Frica - încă un liant la vremuri de obidă. Cu siguranță, Dumnezeu e liberal. Prea ne lasă să ne descurcăm „ prin noi
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
scârbă. Viitorul încearcă uneori să repare contra selecția prezentului. Tandrețea ar putea face posibil chiar mariajul dintre capră și varză. Prezentul încearcă o mediere între regrete și speranțe. Avem, probabil, fiecare câte o cutie neagră în vederea Judecății de Apoi. Pentru viermi și nespălații sunt delicioși. Păstrează-ți prietenii pentru vreme frumoasă! Vitalitatea poate fi risipită în creație, ori în alcool. Frica încă un liant la vremuri obidă. Cu siguranță, Dumnezeu este liber, prea ne lasă să ne descurcăm” prin noi înșine
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]