2,852 matches
-
Otopeni a ministrului Elveției, care sosea la București, împreună cu soția, pentru o vizită oficială de trei zile. Am organizat și am participat la dineul oficial, oferit de ministrul român al afacerilor externe, Ștefan Andrei, și de soția sa, cunoscuta actriță Violeta Andrei, la restaurantul " Pescăruș" În timpul dineului, spre satisfacția mea, a fost evocată perioada sejurului în Țara Cantoanelor a ilustrului poet român Tudor Arghezi. Ambasadorul Elveției a sugerat posibilitatea de a vizita casa poetului, Muzeul "Mărțișor". La remarca ministrului elvețian că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
măicuță și i-a zis acesteia să mă cazeze. Era ora 22 și a doua zi dimineața se mergea În pelerinaj. Așa că măicuța m-a cazat la et. I, cam. 2 unde mai erau patru românce: Silvia, Vasilica, Aura și Violeta. Parcă erau Îngeri. Ele au venit acolo În pelerinaj și au rămas la lucru la evrei. În Israel se plătește 10 sau 12 dolari/ora. M-a impresionat credința lor puternică și faptele lor. Acolo am văzut multă bunătate, mult
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Scutelnicu - Paznic la floarea de măceș, Editura Plumb, 1996); Prietenului și scriitorului Cornel Galben, cu tot respectul - Ianuarie, 1999 Gh. Chiținuș (Cartea spiritului invers, Editura Cartea Românească, 1998); Scriitorului Cornel Galben, cu simpatie din partea autoarei. Cu respect Întru Iisus Hristos, Violeta Savu (Refugii În liric, Editura Pallas, 2004); Un mic popas, Într-o lume vie I. Iordache (Dor de școală, Editura Corint, 2012); Aceste poeme dacice reeditate - lui Cornel Galben - cu prețuire, 12.XI,2010, Bacău (Valeriu Matei, Editura Feed Balk
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
trebuit să se despartă. Dar nu și de el, omul pe care îl îmbrățișa în gară plângând în hohote, de parcă presimțea că n-o să-l mai vadă niciodată. În toți cei treizeci de ani, Vasile B. s-a gândit la Violeta ca la singura femeie de sentimentele căreia, indiferent că aveau să se revadă vreodată sau nu, putea să fie sigur. Și nu fiindcă au fost iubiți numai câteva luni, un timp prea scurt ca să-și descopere și jumătatea neterminată a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
singura femeie de sentimentele căreia, indiferent că aveau să se revadă vreodată sau nu, putea să fie sigur. Și nu fiindcă au fost iubiți numai câteva luni, un timp prea scurt ca să-și descopere și jumătatea neterminată a caracterului. La Violeta, Vasile B. s-a gândit mereu ca la ceva frumos pus deoparte, știut doar de ei doi. „Domnule, ce motiv aș avea să spun că nu te cunosc?“, l-a întrebat oarecum iritată femeia când Vasile B. a ieșit după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
uită lumea la noi. Te ții după mine ca un cățel.“ Acestea au fost cuvintele care l-au durut cel mai tare pe Vasile B. Toată noaptea, până ce petrecerea s-a terminat, n-a mai inoportunat-o. Mai ales că Violeta a stat în permanență lângă bărbatu-său, aruncându-i lui Vasile B. o privire indiferentă, privirea cu care trebuie pedepsiți bărbații care nu știu să piardă demn. Abia în zori i-a zis în trecere, îndreptându-se spre balcon să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
te-aș fi reîntâlnit, aș fi trăit cu convingerea că totul a fost o închipuire de-a mea. Încă una dintre ele.“ După o lună de la această întâmplare, Vasile B. a fost sunat de femeia căreia îi spusese tot timpul Violeta. „Domnule - l-a întrebat ea -, de ce-mi ziceai Violeta, când pe mine mă cheamă de când mă știu Caterina?“ „Fiindcă ești Violeta“, a răspuns Vasile B. „Domnule - a mai zis ea -, vezi că ai o problemă. Ești plin de sentimente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
totul a fost o închipuire de-a mea. Încă una dintre ele.“ După o lună de la această întâmplare, Vasile B. a fost sunat de femeia căreia îi spusese tot timpul Violeta. „Domnule - l-a întrebat ea -, de ce-mi ziceai Violeta, când pe mine mă cheamă de când mă știu Caterina?“ „Fiindcă ești Violeta“, a răspuns Vasile B. „Domnule - a mai zis ea -, vezi că ai o problemă. Ești plin de sentimente, dar când e omul, nu e locul, iar când e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
După o lună de la această întâmplare, Vasile B. a fost sunat de femeia căreia îi spusese tot timpul Violeta. „Domnule - l-a întrebat ea -, de ce-mi ziceai Violeta, când pe mine mă cheamă de când mă știu Caterina?“ „Fiindcă ești Violeta“, a răspuns Vasile B. „Domnule - a mai zis ea -, vezi că ai o problemă. Ești plin de sentimente, dar când e omul, nu e locul, iar când e locul și omul, nu mai e cazul. Treizeci de ani sunt treizeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
plin de sentimente, dar când e omul, nu e locul, iar când e locul și omul, nu mai e cazul. Treizeci de ani sunt treizeci de ani.“ „Nu și pentru mine“, a zis Vasile B. „Exact ce spuneam“, a încheiat Violeta, care nu era Violeta, ci Caterina. „Problema pe care o ai e că, atunci când nimerești și omul, și locul, și cauza, ești dumneata altul.“ La cel mai înalt nivel Centralista îl anunță pe director, iar directorul, normal, cheamă imediat SRI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
când e omul, nu e locul, iar când e locul și omul, nu mai e cazul. Treizeci de ani sunt treizeci de ani.“ „Nu și pentru mine“, a zis Vasile B. „Exact ce spuneam“, a încheiat Violeta, care nu era Violeta, ci Caterina. „Problema pe care o ai e că, atunci când nimerești și omul, și locul, și cauza, ești dumneata altul.“ La cel mai înalt nivel Centralista îl anunță pe director, iar directorul, normal, cheamă imediat SRI-ul. De obicei, SRI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
li se adresează, privindu-i provocator în ochi: mă, suntem noi mai proști ca alții? La o astfel de întrebare ce conținea și răspunsul ar exista o alternativă, în sensul că domnul Milică de la magazie, doamna Stela de la contabilitate, secretara Violeta și băiatul cu probleme urinare de la bandă ar putea fi, cel mult, la fel de proști ca alții. Dar nimeni nu cutează să vorbească. „Mă, copiii mei - le mai zice șeful înainte de a-i încuia cu o sticlă de tescovină în birou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
punct proiectul unui tip de hârtie igienică de lux, care să salveze de la faliment linia de cartoane. Nici n-a apucat bine patronul să iasă pe ușă, că domnul Milică, faimos pentru lipsa lui de tact, i se adresează doamnei Violeta mai mult decât intim: „Auzi, mămico, pe la Nisa, pe acolo pe unde ți-a plimbat fundu’ grecul ăla al tău plin de bani, hârtia era parfumată?“. „Nea Milică - începe să geamă băiatul cu probleme urinare de la bandă -, vă rog eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cu rețetele lor. Nu mai departe, săptămâna trecută, o babă s-a luat după doctor și a cerut pastilele pe care i le-a prescris doctorul în rețetă. A înghițit niște hapuri pătrate, crem, deși ei îi făceau bine cele violete, ca biluțele de rotunde, și s-a dus. Să-i fi dat măcar cașete rotunde și galbene de cincizeci de mii, nu pătrate și crem, de la care se prăpădește moșii și babele repede. Albastru, un calm celest La toate proiectele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cămașa mea au aruncat sorții! Cămășa mea - ruptă și murdară...“ Teama mea fusese lipsită de temei... Jur-împrejur nu se simțea nici un miros în afară de cel al pământului reavăn și al rădăcinilor de plante, pline de mustul primăverii. Un miros suav de violete... Iar trupul alb, intact după un an și patru luni de la moarte... Trupul lui Mihai, atât de armonios proporționat, zvelt, nu prea înalt, cu picioarele lungi, cizelate, cu mâinile delicate, cu degetele fine, cu chipul... Numai chipul se ștersese, dar
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Minunată, dar mirosind urât, cum se întâmplă din când în când cu minunile, și cu porcii. Porcii put, de pildă. Conducerea fermei s-a decis la săvârșirea unei mici revoluții: cu o mașină specială, se răspândește peste exemplare parfum de violete - calitate excelentă, 12 franci litra. E altceva, desigur; porci trăsnind a violete - alte idei, altă atmosferă, poate chiar o altă realitate. Numai că locuitorii satului nu vor o altă realitate. Ei protestează la parfumul de violete care se înalță din
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
minunile, și cu porcii. Porcii put, de pildă. Conducerea fermei s-a decis la săvârșirea unei mici revoluții: cu o mașină specială, se răspândește peste exemplare parfum de violete - calitate excelentă, 12 franci litra. E altceva, desigur; porci trăsnind a violete - alte idei, altă atmosferă, poate chiar o altă realitate. Numai că locuitorii satului nu vor o altă realitate. Ei protestează la parfumul de violete care se înalță din porcăria satului. Ei susțin că o porcărie trebuie să miroasă a porcărie
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
peste exemplare parfum de violete - calitate excelentă, 12 franci litra. E altceva, desigur; porci trăsnind a violete - alte idei, altă atmosferă, poate chiar o altă realitate. Numai că locuitorii satului nu vor o altă realitate. Ei protestează la parfumul de violete care se înalță din porcăria satului. Ei susțin că o porcărie trebuie să miroasă a porcărie. O fermă de porci de aia e fermă de porci, ca să pută sănătos, adevărat, urât. Administrația nu cedează, populația nu se supune noului parfum
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
asupra proceselor de viață care frământă lumea contemporană, includ în ele înțelesuri de care trebuie să se pătrundă și mișcarea de teatru, în rând cu toate celelalte activități de cultură dedicate păcii și colaborării universale.“ (Scînteia, 22 noiembrie 1978) ZAMFIRESCU Violeta „Ce iarnă de purificare Te-a nins din leagăn, să răsari, tăria firii. Torță a țării, Visând, luptând, neabătut, Aerul tare Al comunismului ne-adie fața, Și tu rămâi aripa zbor a tuturor.“ („Patria îi cântă numele“, în Omagiu tovarășului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
începu să-și cunoască mai bine colegii și se împrieteni cu cîțiva. De pildă, cu Marinescu, care, chiar dacă era tuciuriu la față, era deștept și nu mirosea a țigan ca Tănase. Sau cu o colegă pe care o chema Teacă Violeta și care îi făcea inele de plastic, din semnele de carte, sau solnițe și avioane din hîrtie. Teacă era o fată bună, dar îl deranja la ea că se scobea tot timpul în urechi și astfel solnițele sau avioanele erau
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
a început a-și câștiga calmul la care aspir de atâta timp, iar cugetul meu devine, pe zi ce trece, tot mai rece, mai lucid și deci mai sceptic lucrul e întrucâtva neașteptat. Grădina mea! Palierii mei cu roze urcătoare... Violetele, bujorii, clematitele, glicinele, daliile, crizantemele mele... De fiecare sezon, altă toaletă, altă trenă, altă înfățișare... Mereu nouă, și totuși aceeași, cu aleile sale înguste, peste care liliecii deutzia și toată colecția de arbuști scuturau cât ținea aprilie și mai parfumata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a început a-și câștiga calmul al care aspir de atâta timp, iar cugetul meu devine, pe zi ce trece, tot mai rece, mai lucid și deci mai sceptic, lucrul e întrucâtva neașteptat. Grădina mea! Spalierii mei cu roze urcătoare... Violetele, bujorii, clematitele, glicinele, daliile, crizantemele mele... De fiecare sezon altă toaletă, altă trenă, altă înfățișare... Mereu nouă și totuși aceeași, cu aleile sale înguste, peste care liliecii, deutzia și toată colecția de arbuști scuturau, cât ținea Aprilie și Mai, parfumata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Lemnul tradiție și modernitate”, Constantin Nițu un creator al straielor populare, al portului tradițional și un tânăr meșter olar, Ștefan Trușcă ce era foarte mândru de realizările sale artistice. Pe vapor în Deltă, 2003 Județul Teleorman era reprezentat de pictorița Violeta Gabriela Păunescu ce era însoțită de cele două fiice Mădălina și Ioana, ce realizau diferite păpuși artizanale și icoane pictate pe sticlă. Dintre cele două familii de olari din Vâlcea, doar Leonida Bâscu era prezentă pe vas lângă noi, ceilalți
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Drăgunoiu Elenă Busuioc Dan Radu Constantin Romila Mihai 1966-1967 Arhire Ticu Bălan Valentina Bălțatu Maria Bejenaru Vasile Biru Maria Bița Mihai Bucată Iulian Burghelea Neculai Ciobanu Maria Ciobotaru Gheorghe Colea Costin Covaliu Aurica Diaconu Ioan Diaconu Petru Dincă Ioan Donose Violeta Frențescu Elenă Ioan Mariana Manole Dumitru Mocanu Costică Moisă Vasile Moisă Vasile Munteanu Constantin Munteanu Mitruță Pagu Maria Popa Marinela Elisabeta Prepelița Petru Profir Vasile Stărluciuc Silvia Vartolomei Tasia Voinescu Simona Mihaela Aioanel Valentin Apostol Maria Arhire Dumitru Căzănescu Mihai
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Costică Romila Sonia Stafie lulian Băcioiu Mariana Stoleru Natalia Șelaru Mihai Tănase Nicolae Tătăruș Dumitru Vartolomei Mircea Vasilache Nina Vida Sonia Zurba Elenă Andrei Ioan Anghel Maranda Azoiței Gheorghe BĂIănescu Viorel Berbecaru Elenă Bourceanu Lucia Bucos Ana Cehan Aurel Chiriac Violeta Chiron Ortansa Dascălu Geta Dumitrescu Constantin Hotnog Teodora Iftene Valentina Lapteș Vasile Manolache Costel Marica Constantin Moldovanu Niculina Noea Angela Pîslaru Constantin Poiana Ion Popa Mihai Rotaru Maria Șerban Georgeta Strechi Nicolae Țenu Ion Țigănașu Dumitru 1969-1970 Adam I.Silvia
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]