14,944 matches
-
care, ca de fiecare dată, și-a exprimat încîntarea prin aplauze furtunoase. A urmat momentul cel mai solemn al zilei, „In honoremˮ. Domnului prof.univ.dr. Onufrie Vințeler, ce a împlinit nu de mult 85 de ani, i-a fost acordată Medalia „Virtutea literarăˮ și o Diplomă omagială. Al. Florin Țene a precizat că se conferă cea mai înaltă distincție a LSR prof. Vințeler, unul dintre cei mai de seamă slaviști europeni și unul dintre cei mai importanți filologi ai zilelor noastre, „pentru
CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA, ÎN ȘEDINȚĂ SPECIALĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373735_a_375064]
-
urletul sinistru v-a revenit în glas. Abia ajunși în scaun v-ați și schimbat menirea. Minciuna adunată de-atâta vreme, pute. Cu fiecare zi vă dezveliți tradarea. Peste lumina țării ați așezat uitarea. Hoția, pentru voi... e astăzi o virtute Nu ne-astupați lumina, când noi o vrem afară, In ea sunt vieți pierdute în lupte și războaie, Nu v-așezați pe ea... voi sunteți niște zoaie, Prin voi nu se mai vede mândria milenară. In mintea voastră-ngustă... și
SE FURĂ DIN LUMINA ȚĂRII de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373763_a_375092]
-
7,5), ajunul euharistic... Deși la prima vedere toate aceste rânduieli par a îngrădi libertatea omului, în realitate tocmai prin ele dobândim adevărata libertate. 6. Despre roadele și consecințele Euharistiei în viața creștinului Mântuirea ca și toate deprinderile bune sau virtuțile care trebuie să împodobească viața unui creștin sunt daruri ale lui Dumnezeu. „Toată darea cea bună și tot darul desăvârșit de sus este, pogorându-se de la Părintele luminilor” (Iacob 1, 17). Totuși Dumnezeu nu forțează pe nimeni să primească darurile
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
rătăcire, trebuie să alergăm la Biserică, să cerem ajutorul preotului și al semenilor și să încercăm să ne (re)integrăm definitiv în viața Bisericii de unde vom primi, prin Sfintele Taine și rugăciunea semenilor, ajutor în lupta pentru despătimire și dobândirea virtuților care ne redau libertatea pierdută prin păcat. În fond toată viața noastră este o strădanie permanentă de înaintare pe calea binelui, a virtuților pentru asemănarea noastră cu Iisus Hristos și chiar identificarea cu El. În această nevoință suntem susținuți mereu
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
Bisericii de unde vom primi, prin Sfintele Taine și rugăciunea semenilor, ajutor în lupta pentru despătimire și dobândirea virtuților care ne redau libertatea pierdută prin păcat. În fond toată viața noastră este o strădanie permanentă de înaintare pe calea binelui, a virtuților pentru asemănarea noastră cu Iisus Hristos și chiar identificarea cu El. În această nevoință suntem susținuți mereu de harul Sfintelor Taine, cu deosebire de împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului. În viața creștină există multe antinomii care nu pot fi
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
mină cuvintele de aur să scoți dintr-o cerneală kalokagathi(a*)-ind un sens, nu-o pantomimă Pentru a-ți păstra a ta ființă, în liniște, îndeplinește-ți o dorință *kalokagathia (gr. kalos, „frumos”, si agathos, „bun”, „virtuos”) - idealul armonizării virtuților morale cu frumusețea fizică. Sonnet 16 Shakespeare But wherefore do not you a mightier way Make war upon this bloody tyrant, time, And fortify yourself in your decay With means more blessèd than my barren rhyme? Now stand you on
SONET 16 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384701_a_386030]
-
iubindu-l cu desăvârșire pe Mihai ) cea mai dominantă poezie din această carte, mi se pare cea unde autoarea Lucia Olaru Nenati, pune un șirag de întrebări lui Eminescu, poate fiindu-i mult aproape de atunci pe când era muzeograf la Ipotești. Virtutea acestui moment l-a transpus cu mare candoare în: ........................................... ,, Așa tânăr cum erai Plete negre cum purtai Peste numele de crai. Apele te susură - Florile te murmură Și mereu te-or murmura Cum meru or învia Ele doar se fac
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384753_a_386082]
-
Pînă la o completă elucidare a lucrurilor, menționez că în anunțul pe care la decesul căpitanului îl publică familia sa în „Universul” se spune că el era cavaler al ordinelor „Steaua României” și „Coroana României” cu spade și panglica de „Virtute militară”, decorat cu ordinul „St. Stanislas” și „Officier de l’Académie” etc. Desigur, informația aceasta nu poate înlătura toate rezervele. Ea se vede totuși întărită de o alta, privitoare la rănile căpătate pe front de ofițer. Ce-i drept, într-
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
al vieții autorului, povestit într-unul dintre capitole, dar capătă și înțeles metaforic - anii războiului și mai ales anii comunismului sînt cei care duc la operația pe cord deschis. Nu ar trebui ignorată latura de document a cărții. Memoriile au virtutea de a păstra o serie întreagă de detalii pe care istoriile mari și sobre le ignoră. Amuzante astăzi și povestite cu detașare, unele lucruri țin totuși de o istorie hilară. Un capitol se intitulează De la «Karl Marx» la «General Berthelot
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13564_a_14889]
-
adevărat. Calculatorul, mi-am zis, e bun acolo unde creația lipsește. Și tot în clipa aceea, a lecuirii definitive de scrisul la computer, am avut revelația noii specii de scriitori care stă să se ivească în lume: inși strălucitori, cu virtuți de operator de calculator, un soi de grefieri cu instrumente în loc de degete, storși de orice urmă de inspirație, publicînd regulat și în condiții aseptice cîte două-trei cărți pe an și considerîndu-se, prin cuvenita morgă a breslei, egalii strămoșilor lor, mînuitorii
Patimile condeiului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/13493_a_14818]
-
60, un poem La Eminescu se termină în sunet de trîmbițe ("Mai suntem încă! Și mai rămîn/ În constelații urmele noastre:/ Limba Română, Poporul Român/ Și Cîntărețul «Florii albastre»!"), un poem este închinat lui Sadoveanu, în altul se vorbește de virtuțile dacice. La ele se adaugă pe alocuri vocabule deja tocite (cel puțin astăzi): "cîntec" (pentru poezie), "pasăre albastră", lună, stele, aripi, lacrimă, păduri, frunză, rug, foc, păsări, "semințele țării", îngerii, Orfeu, Iov, etc. în romanțe, poeme galante și chiar poezii
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13706_a_15031]
-
mică, în prag de modernizare, fără industrie, dar cu păduri multe și cu un popor de țărani, mai degrabă primitivi, dar cu avantajul de a fi idilici și de a-și iubi conducătorii în care văd întruparea celor mai înalte virtuți ale neamului, și acolo regii sînt de națiune germană, trăind în calm edwardian, bruiat doar de bîrfa curții și de zgomotele istoriei. Și la Gabriel Badea-Păun regii au datoria să-și exteriorizeze datoria și să și-o exhibe, și aici
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13589_a_14914]
-
însă, le deosebește ar fi faptul că, în Circul nostru..., oamenii circulă aiurea, că circulația lor semibrowniană e sinonimă cu imobilismul. Sau că, așijderi unui somnambul, n-au memoria propriilor acte, de care sunt, în fond, iresponsabili. Că principala lor virtute e, pare-se, a inerției. Eroul egonim al cărții (numele căruia, adică, este „eu”) își are propria teorie asupra omului precar. Un ocazionalism à la Malebranche, deviat în parodie sumbră, și anume: în ciuda liberului său arbitru (cu care-l dăruie
Circul nostru vă prezintă două puncte by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/13571_a_14896]
-
plouă, și ninge - Și ninge și plouă. Prea degeaba sânge, prea degeaba patimi, leru-i ler. Mereu voi suferi de-o boală grea: Că nu e totul bine-n țara mea. Tot românul plânsu-mi-s-a: Da, câștigul fără muncă, iată singura pornire; Virtutea? E-o nerozie; Geniul? O nefericire. Un singur leac îmi trebuiește mie: Să-i pot vedea pe ceilalți vindecați. DE-ACEEA, CÂND COBOR LEGAT ÎN FIARE, ÎMPOVĂRAT DE-OSÂNDA CEA MAI GREA, CU FRUNTEA-N SLAVĂ STRIG DIN ÎNCHISOARE: NU
PARTEA A IV.A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385293_a_386622]
-
juridice de drept privat (acte juridice civile și fapte juridice în sens restrâns), iar norma juridică ce consacră o atare restrângere nu este susceptibilă de extensiune analogică, concluzie în acord cu art. 10 din Codul civil. ... 155. Aceasta întrucât, în virtutea caracterului lor excepțional, inalienabilitățile sunt de strictă interpretare și aplicare; pe cale de consecință, ele nu pot produce efecte juridice și mai severe decât cel al restrângerii libertății de circulație a bunurilor, în absența unui interes general distinct de cel
DECIZIA nr. 102 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292427]
-
drept potrivnic în contradictoriu cu altă persoană, deoarece aria atribuțiilor sale se circumscrie aplicării unor dispoziții legale clare, neîndoielnice și neinterpretabile. ... 184. În economia de ansamblu a raționamentului prezentei dezlegări de principiu nu poate fi ignorat nici faptul că, în virtutea art. 9 din Legea nr. 36/1995, un prim filtru în direcția armonizării dreptului de superficie constituit prin convenție cu regimul juridic particular al coproprietății forțate a composesoratelor este asigurat prin îndatoririle legale instituite în sarcina notarului public, cu prilejul întocmirii
DECIZIA nr. 102 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292427]
-
nu mai este prevăzută condiția noutății chestiunii de drept ce se solicită a fi lămurită. ... 66. Rezultă că prevederile art. 1 se aplică cu prioritate în raport cu cele ale art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, în virtutea principiului specialia generalibus derogant, urmând a fi completate cu prevederile dreptului comun în materie. În acest sens, de altfel, prin art. 4 se statuează expres: „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul
DECIZIA nr. 89 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292786]
-
1.154 din 13 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 8 noiembrie 2011, în care Curtea, pronunțându-se asupra prevederilor art. 268 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003, a statuat că în virtutea dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are dreptul de a opta pentru instituirea unor termene diferite în considerarea deosebirilor ce există între natura și obiectul diferitelor litigii. Aceasta nu contravine nici principiului constituțional al egalității în drepturi, întrucât
DECIZIA nr. 321 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293182]
-
în care salariatul și instituția angajatoare se prevalează fiecare de unul din cele două sisteme de salarizare aplicabile familiilor ocupaționale de funcții bugetare „Învățământ“ (anexa nr. I) și „Administrație“ (anexa nr. VIII). ... 51. Or, este atributul instanței de trimitere, în virtutea plenitudinii funcției sale jurisdicționale, de a da calificare raportului juridic individual de muncă litigios, pe baza elementelor rezultate punctual din situația de fapt a pricinii, în funcție de care să facă aplicarea cadrul normativ incident în materie de încadrare și
DECIZIA nr. 114 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299155]
-
art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și analizată în accepțiunea conferită acesteia de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, nu este aplicabilă salariului care urmează să fie plătit în viitor, în virtutea distincției dintre dreptul persoanei de a continua să primească, în viitor, un salariu într-un anumit cuantum și dreptul de a primi efectiv salariul cuvenit pentru perioada în care munca a fost prestată (Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013
DECIZIA nr. 653 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299158]
-
unei dificultăți de interpretare în legătură cu normele incidente raportului juridic dedus judecății, se constată că titularul sesizării nu arată în ce ar consta neclaritatea, imprecizia, insuficiența textelor pe care este chemat să le interpreteze și să le aplice în virtutea funcției sale jurisdicționale, ca instanță învestită cu soluționarea în concret a unui litigiu care se înscrie în sfera competenței sale. ... 42. Astfel, instanța de trimitere întreabă care „este modul de calcul al indemnizației“ de grad profesional prevăzute de art. 22
DECIZIA nr. 133 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299134]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, raportat la prezenta cauză, inegalitatea de tratament juridic nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea aceluiași principiu mai sus amintit, respectiv tempus regit actum (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 26 noiembrie 2015, paragraful 19). ... 25
DECIZIA nr. 487 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299197]
-
fi putut beneficia de condiții mai facil de îndeplinit. Or, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate inegalitatea de tratament juridic care este rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 26 noiembrie 2015, paragraful 19). Totodată, Curtea a precizat că respectarea
DECIZIA nr. 618 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299179]
-
fi interpretată nici ca instituire a unui tratament discriminatoriu, nici ca o retroactivare a legii noi, doar pentru că legea veche prevedea condiții mai favorabile, ci are semnificația acțiunii legii noi în câmpul și timpul său propriu de aplicare. În virtutea principiului tempus regit actum, un drept sau beneficiu se exercită în conformitate cu condițiile reglementate de legea în vigoare la momentul exercitării sau solicitării acelui drept/beneficiu, și nu în raport cu reglementări legale anterioare, întrucât, dacă s-ar proceda astfel
DECIZIA nr. 618 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299179]
-
privința cuantumului sporurilor acordate prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7/2018 unor categorii diferite de personal nu reprezintă o situație de discriminare, ci ține doar de marja de apreciere a ordonatorului de credite, actul administrativ cu caracter normativ, emis în virtutea dispozițiilor legale anterior menționate, cu aplicabilitate generală și obligatorie pentru personalul care exercită activități de poliție judiciară, neputând fi ignorat câtă vreme nu a fost anulat sau revocat. ... 55. Cu toate că nu se confruntă cu o reală problemă de
DECIZIA nr. 111 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299153]