7,597 matches
-
subalterni și muncitori, ca inginer șef, post în care funcționează până la 1 august 1962, când este promovat ca director al trustului. În perioada cât a ocupat această funcție, până în februarie 1971, au fost organizate și restructurate cele mai mari plantații viticole din regiunea Iași: șorogari, Iași, Bucium, Răducăneni, Cotnari, care sunt mândria acestei părți a Moldovei. Din iulie 1975, până la pensionarea din 1980, lucrează ca director la IAS Popricani, unitate model în producția vegetală, legumicolă și pomicolă. După pensionare, deși a
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
ș. a. Autoritatea sa în domeniu era deplină: nici un proprietar de vii, din apropierea orașelor Huși, Hârlău sau Cotnari, nu putea începe culesul fără aprobarea lui. Pe lângă atribuțiile administrative și militare, paharnicul cel mare avea și sarcina de a percepe din regiunile viticole ale țării, deseatina de vin cuvenită domnului. Paharnicul al doilea, cu reședința la Huși, „ține locul paharnicului cel mare și are în seamă mai ales viile domnești de la Huși, îngrijindu-se ca acestea să fie lucrate și culese la vreme
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
funcțiune primele mașini de treierat. Cultura viței-de-vie. Întinsa podgorie hușeană era renumită, potrivit informațiilor documentare, încă din secolul al XVI-lea. Numeroase acte hușene, din secolul al XVII-lea mai ales, consemnează vânzări și cumpărări de vii și întinse proprietăți viticole în jurul târgului. Viile domnești, prin danii, și cele ale târgoveților, prin vânzări, ajung în mare parte în posesia Episcopiei și a boierilor. Se constată, tradițional și documentar, că cele mai vechi vii hușene se găseau pe Dric, pe dealul și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trei hoteluri, patru cafenele, două cofetării și un atelier de ceramică. Comerțul. În Epoca Modernă, la Huși, ca și în alte importante centre economice, existau următoarele sectoare și categorii sociale: particular (negustori, meșteri, calfe), de stat (în serviciile publice) și viticol (pândari sau vieri). Negustorii erau organizați pe bresle și se grupau cu prăvăliile lor pe diferite străzi cu o anumită specializare. Astfel, în apropierea bisericii Sf. Nicolae erau proprietarii de manufacturi, bogasierii (negustorii de textile), apoi saidacarii (argintarii), pescarii, băcanii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din Novaci la Huși se stabilise la Calciu bulgarul; un alt locuitor fugit din Pocreaca la Huși, „slujește în ograda episcopiei”; doi locuitori din Vetrișoaia - Fălciu fug la Galați, „oploșindu-se sub chezășia prietenilor lor, muncesc acolo”. Târgurile din regiunile viticole ale Moldovei erau un loc de refugiu pentru mulți dintre țăranii fugari. Astfel, de pildă, un locuitor din Huși arăta într-o jalbă adresată Vistieriei, la 2 mai 1849, că s-a strămutat în târg de cinci ani „slujind pe la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de viță cu foi și ciorchini de struguri de aur, ridicați pe un arac negru, totul așezat pe o terasă verde. Scutul timbrat cu o coroană murală de argint cu cinci turnuri amintește vechea curte domnească a Hușilor și bogăția viticolă a zonei. Județul Fălciu ocupa o suprafață de 212.000 ha, din care 138.186 ha teren arabil, adică 65,18% din suprafața județului și 0,47% din suprafața țării. Din totalul suprafeței arabile, cerealele ocupau 110.736 ha (porumbul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
producția medie la ha era de 37,2 hl). Pădurile ocupau o suprafață de 22.884 ha, iar pomii fructiferi - 940 ha (livezile de pruni - 452 ha) . O anumită publicitate a fost făcută zonei, prin recunoașterea ei oficială ca stațiune viticolă. În 1934, orașul a fost declarat „Stațiune pentru cură de struguri”. Cât privește agricultura, remarcăm, în mod deosebit, activitatea Camerei Agricole a județului Fălciu care, în anii ’30, l-a avut în fruntea ei pe inginerul Costache Hogaș, specialist în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
țăranilor în condiții avantajoase, înființarea de centre-model în Huși - Școala de Viticultură „Dimitrie Cantemir” și în diverse localități rurale din județ. Din inițiativa Școlii de Viticultură, condusă de ing. Costache Hogaș, au fost efectuate lucrări științifice în domeniile pomicol și viticol. A fost construită o cramă-model, cu o capacitate de 30 de vagoane. În fiecare an, erau organizate în Huși Ziua laptelui și Săptămâna fructelor (14-21 septembrie). Se comercializau produse agricole, vin, struguri, fructe, lână, brânzeturi, vite, cai, oi. În fiecare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aceasta determinând creșterea producției de porumb obținută. În medie, membrii G.A.C. (țăranii colectivizați !) obținuseră 2000 kg, iar producția de struguri ajunsese la 6.800 kg la hectar (G.A.C. Corni). I.A.S. Huși deținea mari suprafețe de terenuri arabile, viticole sau pomicole, însumând 2.260 ha, din care 1.367 ha vița-de-vie. Suprafața cultivată cu viță-de-vie în zona Huși a crescut de la 13.000 ha în 1960 la 16.000 ha în 1970, ajungând la 19.000 ha în 1978
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
legilor fondului funciar, contribuie în mare măsură la dinamizarea vieții economice. Totalul suprafeței agricole aferente municipiului Huși este de 5.026 ha, din care 2.283 ha arabil, 15 ha livezi și pepiniere pomicole, 1.470 ha vii și pepiniere viticole, 1.010 ha pășuni și 248 ha fânețe. Pe lângă culturile tradiționale, de cereale, floarea soarelui, vița-de-vie, în ultimii ani agricultorii hușeni au arătat deschidere față de culturi noi, precum rapița, soia, tutunul. Livezile cu pomi fructiferi s-au extins. Producțiile obținute
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ateneu“, „Revista de lingvistică și știință literară“ (Chișinău) etc. Prof. dr. Ioan Nuță este autorul și coautorul studiilor și volumelor: Chestionar dialectal (1969), Noul Atlas lingvistic al României. Date despre localități (vol. I - 1987, vol. II - 1997), Dicționar de termeni viticoli (1989), Tezaurul toponimic al României (vol. I-II, 1992), Introducere în HALR (2005), Limbă și cultură românească în Basarabia (2007), Dicționar de viticultură (2008), Dicționar de pomicultură (2008), Manuscrisul lui Alexei Mateevici de la Mărășești (2008). A îngrijit numeroase ediții critice
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
fălciene, dar nu numai. Hușenii nu și-au uitat fiii care au marcat evoluția istorică a României moderne, anume Anastasie Panu și Alexandru Ioan Cuza, a căror nume străjuiește cu cinste edificiul de învățământ din urbea lor. Caracterul agricol și viticol al zonei nu oferea și nu oferă mari perspective tineretului studios, care prin urmărea cursurilor liceale își asigură proiecția către învățământul superior sau un post bine plătit din administrația statului. Primele clase de liceeni au funcționat în cadrul Gimnaziului „Anastasie Panu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
urmează a-l sărbători curînd ducea mai departe „unirea-n cuget și-n simțiri“ pentru care se zbătuse domnitorul Cuza și sfetnicul sau apropiat, Mihail Kogălniceanu, legați și unul și altul, prin biografie, de împrejurimile urbei episcopale și de centrul viticol pe care Cantemir îl asocia cu a doua podgorie din Țară Moldoveiși nu numai. 3. Nu în ultimul rînd se cuvine a sublinia faptul că instituția la care nentoarcem cu respect și nostalgie reprezintă și astăzi un semnificativ for de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
din vânzarea broșurilor Poetului Român Gheorghe Sion au fost trimiși Officiului cu No.6212”. Așadar, gradul mai fentase o furtună abătută asupra sa și a lefii sale. f. Vin vechi pentru Ambulanța Română Nici nu se putea ca o zonă viticolă ca Hușul să nu dea pe altarul patriei aflate În plin „rezbel” și unele cantități din celebrele sale vinuri și prilejul se ivise, volens - nolens, În conflictul ruso-turc la care și România se făcuse parte odată cu rugămintea Marelui Duce
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la Facultatea de Agronomie din Cluj, pe care a absolvit-o, în anul 1937, cu calificativul “Foarte bine”. După terminarea facultății a fost trimis pe timp de un an (1937-1938) la specializare în viticultură și vinificație, la Institutul de Cercetări Viticole și Horticole Geinheim din Germania. În Germania a început să se ocupe de Studiul microsistemelor dăunătoare mustului și vinului, cercetări pe care le-a continuat în țară și care au dus la rectificarea clasificării stabilite de Stelling-Dekker, fiind publicate la
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
în 1939. Parte din rezultatele acestor cercetări și anume Studiul ciupercii Mycoderma, au constituit subiectul tezei de doctorat susținută în 1940, la Facultatea de Agronomie din București. După reîntoarcerea în țară a fost numit (1938) profesor de Viticultură la Școala Viticolă din Huși, unde a funcționat până în anul 1955, afirmându-se ca unul din cei mai mari specialiști ai țării, în domeniul viei și vinului. La Huși, în perioada 1946-1955, a ocupat și funcția de director al acestei școli. În anul
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
superelită. Lecțiile sale au încântat numeroase serii de elevi, studenți și cadre didactice. Pentru a ușura munca elevilor sau a studenților, prof. dr. ing. Gheorghe Bălțatu a editat sau multiplicat numeroase manuale și cursuri (Noțiuni de entomologie, manual pentru școlile viticole; Vinificația, chimia și microbiologia vinului, manual pentru școlile de maiștri viticoli; Ampelografia și viticultura , cursuri pentru facultatea de Horticultură ș.a.). A scris peste zece lucrări de popularizare a științei și cca 20 de articole de popularizare în presă. În paralel
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
cadre didactice. Pentru a ușura munca elevilor sau a studenților, prof. dr. ing. Gheorghe Bălțatu a editat sau multiplicat numeroase manuale și cursuri (Noțiuni de entomologie, manual pentru școlile viticole; Vinificația, chimia și microbiologia vinului, manual pentru școlile de maiștri viticoli; Ampelografia și viticultura , cursuri pentru facultatea de Horticultură ș.a.). A scris peste zece lucrări de popularizare a științei și cca 20 de articole de popularizare în presă. În paralel cu munca didactică, prof. dr. ing. Gheorghe Bălțatu a desfășurat o
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Bălțatu a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -Cimitirul Eternitatea Iași, Ed. Cronica, 1995, p.51. ARTICOLE: -LEOCOV, MANDACHE și ȚÎRDEA, ANGELA, Prof. dr. ing. Gh. Bălțatu (1905-1978) 30 de ani de activitate și experiență în producția viticolă 1959-1989, Huși, 1989, p.8385 -In memoriam GHEORGHE BALȚATU 1905-1978, „Cercetări agronomice în Moldova”, nr.1, p.168. BÂRSAN, ANGELA (1921-2001) ACTRIȚĂ Actrița Angela Bârsan a slujit scena teatrului românesc cu talent și perseverență, timp de peste trei decenii. S-a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
de sfârșit de an, luându-mi și bagajele și lucrurile ce le aveam în școală. Acum eram al doilea pe clasă, bucuros, voios, matur pe deplin, în stare să muncesc cu toată forța fizică în gospodăria părintească. Anul agricol și viticol n-a mai fost de astă dată la înălțimea anului anterior și se simțea ivirea crizei ce avea să se accentueze în anii următori. Tata plătește taxa mea de școlaritate ca să nu mai aibă grijă mai târziu, iar eu îmi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
pe sub scaune, fiecare ungher, pentru a nu avea surprize. Pentru a ne mai "îndulci" șederea și a ne arăta și o altă "față", MRE organiza din când în când pentru șefii misiunilor diplomatice și soții "excursii de documentare" la centre viticole, la ferme, în pitoreștile sate de munte, la minele de cupru... Ce-i drept, acțiunile erau foarte bine pregătite de "Protocolul" MRE, neomițându-se nici un detaliu. Călătoream în autocare elegante, cu aer condiționat, bar și televizor și eram precedați de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
De menționat că toată averea familiei Inculeț de la Bârnova, formată din clădiri și peste 30 ha pământ au fost donate, de către urmași, Mitropoliei Moldovei și Bucovinei din Iași. JUNCU, VASILE (1903-1991ă AGRONOM Se poate spune că nu există vreo activitate viticolă din ultimele decenii ale sec. XX la care conf. Vasile Juncu să nu fi fost, într-un fel sau altul, implicat. El a străbătut în lunga sa carieră aproape toate provinciile românești, contribuind prin continua peregrinare la omogenizarea școlii și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
decenii ale sec. XX la care conf. Vasile Juncu să nu fi fost, într-un fel sau altul, implicat. El a străbătut în lunga sa carieră aproape toate provinciile românești, contribuind prin continua peregrinare la omogenizarea școlii și a cercetării viticole naționale, componenta orizontală a activității sale. A trecut fără preget de la o formă de activitate la alta, de la fermă la școală, de la laborator și câmpul experimental la conducerea unei stațiuni de cercetare și de la conducerea unei catedre universitare la decanat
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
numit, prin cumul, primul director al Stațiunii de Cercetări Hortiviticole Copou, Iași. Aici, conf. Vasile Juncu a contribuit la definitivarea și aplicarea planului de microraionare a viticulturii, de identificare a terenurilor pentru producerea de material săditor și înființarea de plantații viticole, inclusiv de portaltoi. În această perioadă, paralel cu organizarea stațiunii și a liceului agricol, i-au apărut peste 50 de lucrări tehnico-științifice în periodicele Horticultura; Anuarul I.C.H.V.; Lucrări științifice ale Institutului Agronomic Iași etc. Merită amintit Cursul de Viticultură și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
nou și confortabil, cu număr mic. Simțind mâna străină pe hățuri, calul, deși blând ca o oaie, s-a speriat și a luat-o la goană spre centrul comunei unde, mai, mai să se urce pe Dacia inginerului de la ferma viticolă. Țipând, am dat drumul la hățuri. Cei care m-au văzut de pe terasa restaurantului din comună se distrau de așa spectacol oferit gratuit. Am sărit din șareta pe care am abandonat-o în centrul comunei și m-am întors speriată
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]