3,544 matches
-
lăsa amprenta asupra lor. Un asemenea fapt va reieși cu pregnanță pe măsură ce vom face cunoștință cu diversele tipuri și forme particulare ale structurilor formale. 3.2.2. Sistemul birocratic - prototip al structurilor formale Sistemul birocratic propus de sociologul german Max Weber este tipic pentru structurile formale, el reușind să le caracterizeze cel mai bine. Ce îi determină pe oameni să asculte de comenzi, să facă ce li se cere? s-a întrebat Weber. În acest context, el operează distincția dintre putere
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
formale Sistemul birocratic propus de sociologul german Max Weber este tipic pentru structurile formale, el reușind să le caracterizeze cel mai bine. Ce îi determină pe oameni să asculte de comenzi, să facă ce li se cere? s-a întrebat Weber. În acest context, el operează distincția dintre putere (capacitatea de a-i forța pe oameni să se supună în pofida rezistenței și voinței lor) și autoritate (îndeplinirea voluntară de către oameni a ordinelor primite, în virtutea considerării emiterii lor de către superiori ca fiind
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
capacitatea de a-i forța pe oameni să se supună în pofida rezistenței și voinței lor) și autoritate (îndeplinirea voluntară de către oameni a ordinelor primite, în virtutea considerării emiterii lor de către superiori ca fiind legitimă). Pornind de la modul de recunoaștere a autorității, Weber a descris trei tipuri de autoritate, implicit de organizare și de organizații (charismatică − bazat pe încrederea în trăsăturile miraculoase ale liderului; tradițională − cu originea în obiceiuri, datini etc.; rațional-legală, fondat pe credința în valoarea legilor și a normelor) (vezi Weber
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Weber a descris trei tipuri de autoritate, implicit de organizare și de organizații (charismatică − bazat pe încrederea în trăsăturile miraculoase ale liderului; tradițională − cu originea în obiceiuri, datini etc.; rațional-legală, fondat pe credința în valoarea legilor și a normelor) (vezi Weber, 1965/1978). Practicarea unuia sau altuia dintre aceste tipuri de autoritate se soldează cu apariția unor forme de organizare și conducere distincte. De exemplu, practicarea celui de-al treilea tip de autoritate generează organizarea bazată pe raționalitate, pe reguli și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
organizare și conducere distincte. De exemplu, practicarea celui de-al treilea tip de autoritate generează organizarea bazată pe raționalitate, pe reguli și legi, pe prescripții clar definite, pe ceea ce ar putea fi numit, pe scurt, organizarea birocratică. În concepția lui Weber, birocrația este un sistem de organizare rațional-legal: rațional, deoarece mijloacele necesare realizării scopurilor sunt clar și expres specificate; legal, deoarece autoritatea este exercitată printr-un sistem de reguli specifice poziției ocupate de individ o anumită perioadă de timp. La Weber
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Weber, birocrația este un sistem de organizare rațional-legal: rațional, deoarece mijloacele necesare realizării scopurilor sunt clar și expres specificate; legal, deoarece autoritatea este exercitată printr-un sistem de reguli specifice poziției ocupate de individ o anumită perioadă de timp. La Weber, termenul „birocrație” are un cu totul alt sens decât în limbajul uzual. Dacă pentru acesta din urmă birocrația este sinonimă cu ineficiența, cu excesul de acte, hârtii, dacă ea este identificată cu administrația publică ineficientă, pentru Weber, birocrația este cea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de timp. La Weber, termenul „birocrație” are un cu totul alt sens decât în limbajul uzual. Dacă pentru acesta din urmă birocrația este sinonimă cu ineficiența, cu excesul de acte, hârtii, dacă ea este identificată cu administrația publică ineficientă, pentru Weber, birocrația este cea mai eficientă formă de organizare, ea constituind un tip ideal de organizare spre care ar trebui să se îndrepte toate organizațiile. Superioritatea organizării birocratice provine din principiile care o fundamentează: principiul diviziunii exprese a activităților între membrii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
inferioare la cele superioare, promovarea făcându-se după criteriul vechimii, cel al competenței dovedite în desfășurarea activității sau prin combinarea acestor două criterii; principiul eficienței apare ca un corolar al tuturor celorlalte, eficiența organizării birocratice decurgând, după cum se exprimă însuși Weber, din superioritatea tehnică față de orice altă formă de organizare. Sintetizând aceste principii, am putea spune că sistemele birocratice: se bazează pe legi, regulamente scrise, deci pe raționalitate, excluzând total afectivitatea; sunt caracterizate printr-o ierarhie rigidă, funcțiile fiind ordonate într-
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
centrate pe prescrierea cu rigurozitate a comportamentelor, ceea ce facilitează anticiparea lor. # Precizia, rapiditatea, neambiguitatea, cunoașterea dosarelor, continuitatea, discernământul, unitatea, subordonarea strictă, reducerea fricțiunilor și costurilor materiale și personale − acestea sunt aduse la un nivel optim într-o administrație birocratică tipică (Weber, 1970, p. 214). # Respectarea principiilor organizării birocratice se soldează cu apariția a numeroase efecte pozitive: creșterea concentrării membrilor organizației pe segmente scurte de activități, dar clar delimitate între ele, ceea ce favorizează execuția corectă și rapidă; disciplinarea membrilor organizației (prin stabilirea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
p. 134), adică acel ansamblu de fenomene ce apar din interacțiunea oamenilor. Bazându-se pe conceptele de „incapacitate dobândită” (elaborat de Veblen), „psihoze profesionale” și „deformări profesionale” (ale lui Dewy și Warnotte), Robert K. Merton reproșează sistemului birocratic al lui Weber depersonalizarea excesivă a relațiilor dintre oameni (vezi Merton, 1949). Peter M. Blau (1955) se referă la alte disfuncționalități ale sistemului birocratic, la apariția unor noi nevoi de organizare și modificare a structurilor aduse de evoluția societății moderne. De aici nu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
1980) Measuring and Assessing Organizations, John Wiley and Sons, New York. VLĂSCEANU, MIHAELA (1993), Psihosociologia organizațiilor și conducerii, Editura Paideia, București. VLĂSCEANU, MIHAELA (1999), Organizațiile și cultura organizării, Editura Trei, București. VLĂSCEANU, MIHAELA (2003), Organizații și comportament organizațional, Editura Polirom, Iași. WEBER, M. (1965/1978), „Types d’autorité”, în A. LEVY, Psychologie sociale. Textes fondamentaux anglais et americains, Dunod, Paris. WEBER, M. (1970), „Bureaucracy”, în H. GERTH, C.W. MILLS (eds.), From Max Weber: Essays in Sociology, Routledge & Kegan Paul Ltd., Londra
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
București. VLĂSCEANU, MIHAELA (1999), Organizațiile și cultura organizării, Editura Trei, București. VLĂSCEANU, MIHAELA (2003), Organizații și comportament organizațional, Editura Polirom, Iași. WEBER, M. (1965/1978), „Types d’autorité”, în A. LEVY, Psychologie sociale. Textes fondamentaux anglais et americains, Dunod, Paris. WEBER, M. (1970), „Bureaucracy”, în H. GERTH, C.W. MILLS (eds.), From Max Weber: Essays in Sociology, Routledge & Kegan Paul Ltd., Londra. WINN, A. (1966), „Social Change in Industry: From Insight to Implementation”, The Journal of Applied Behavioral Science, vol. II
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
2003), Organizații și comportament organizațional, Editura Polirom, Iași. WEBER, M. (1965/1978), „Types d’autorité”, în A. LEVY, Psychologie sociale. Textes fondamentaux anglais et americains, Dunod, Paris. WEBER, M. (1970), „Bureaucracy”, în H. GERTH, C.W. MILLS (eds.), From Max Weber: Essays in Sociology, Routledge & Kegan Paul Ltd., Londra. WINN, A. (1966), „Social Change in Industry: From Insight to Implementation”, The Journal of Applied Behavioral Science, vol. II, nr. 2. WOODWARD, J. (1965), Industrial Organization: Theory and Practice, Oxford University Press
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dar al naturii. Termenul charismă a fost preluat din limba greacă (khárisma), el semnificând harul sau datul excepțional cu care este înzestrată o persoană. Primul care introduce în abordarea științifică termenul charismatic, echivalent cu cel de har, a fost Max Weber (1920). Prin charismă, nota el, trebuie să înțelegem „o calitate extraordinară a unui om, fie reală, fie presupusă, fie pretinsă” (Weber, 1965, p. 354). El vorbește chiar despre o „autoritate charismatică”, ce trebuie înțeleasă # ca o autoritate asupra oamenilor la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
înzestrată o persoană. Primul care introduce în abordarea științifică termenul charismatic, echivalent cu cel de har, a fost Max Weber (1920). Prin charismă, nota el, trebuie să înțelegem „o calitate extraordinară a unui om, fie reală, fie presupusă, fie pretinsă” (Weber, 1965, p. 354). El vorbește chiar despre o „autoritate charismatică”, ce trebuie înțeleasă # ca o autoritate asupra oamenilor la care ei se supun în virtutea credințelor lor în această calitate extraordinară a persoanei considerate (ibidem). # Teoria conducerii charismatice nu a apărut
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vorba doar despre o revenire la vechea teorie charismatică a conducerii, ci despre o prefigurare a unor noi explicații ca urmare a rezultatelor cercetărilor empirice și, mai ales, a extensiei conducerii la nivelul comportamentului organizațional. Chiar dacă unele dintre postulatele lui Weber despre conducerea charismatică (liderul de excepție, situația de criză, misiunea salvatoare a liderului, atracția resimțită de subordonați față de lider, succesul repetat al liderului) sunt reluate și conservate în mai toate teoriile, noile concepții diferă aproape radical de cele vechi prin
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Leadership and Decision Making, University of Pittsburgh Press, Pittsburgh. VROOM, V.; JAGO, A.G. (1988), The New Leadership: Managing Participation in Organizations, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersey. WATSON, C.M. (1983), „Leadership, management and the Seven Keys”, Business Horizons, martie‑aprilie. WEBER, M. (1965), „Types d’autorité”, în A. LÉVY (ed.), Psychologie sociale. Textes fondamentaux anglais et americains, Dunod, Paris. YUKL, G. (1998), Leadership in Organizations, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersey. ZABORILĂ, CĂTĂLINA (2004), „Conducerea organizațiilor”, în Z. BOGÁTHY (coord.), Manual
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
București, Ed. Militară, 1969. 79. PAROT FRANCOIS “Dicționar de psihologie”, Editura Humanitas București 1999 ) 80. RĂȘCANU RUXANDRA - „Introducere în psihologie aplicată”, Ed. Ars Docendi, București, 2000. 81. RĂȘCANU, RUXANDRA "Psihologia comportamentului deviant", E.U. București, 1994. 82. SACKEIM, A.H.; WEBER, L.S. "Functional Brain Asymetry in the Regulation of Emotion, implication of Stress", in Geltberg, Land Sh. Brezuits (eds.) Handbook of Stress, N.Y., Free Press, 1982, 183-199. 83. SCHWARTZERBERG, R.G. - „Statul spectacol”, Ed. Scripta, București, 1995. 84. SFEZ, L. "La
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
réification, Paris, Minuit. NISBET Robert (1984), La Tradition sociologique (vezi mai ales capitolul VII, pp. 327-386), trad. fr., Paris, PUF (prima ediție americană: 1966). VANDENBERGHE Frédéric (1997), Une histoire critique de la sociologie allemande. Aliénation et réification. Tome I: Marx, Simmel, Weber, Lukács, Paris, La Découverte/MAUSS. Φ ALTERITATE, Conflict, DOMINAȚIE, Stratificare Alofobietc "Alofobie" Φ Metisaj, RASISM Alteritatetc "Alteritate" Substantivul „alteritate” pare a desemna o calitate sau o esență, esența „celuilalt”. Pe de altă parte Însă, „celălalt” desemnează lucruri foarte diferite: pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ba chiar și Holocaustului. A fost Însă nevoie de lumina adusă de dezvoltarea microsociologiei, În special În urma cercetărilor lui Erving Goffman, pentru ca, Înainte chiar de riscurile la care sunt expuse efectele de compoziție din cauza celebrului „paradox al consecințelor” drag lui Weber, să se conștientizeze mai bine iraționalitatea funciară, În ciuda aparențelor, a unei bune părți din comportamentele umane, individuale sau de grup. Dezordine, artificialitate a codurilor și rezistențe Totul se petrece ca și cum, În orice societate, dezordinea ar fi mult mai puternică decât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lui Emile Sénart (Sénart, 1894), care face o distincție utilă Între diviziunea pe clase, fenomen comun, și separarea pe caste, fenomen unic, și care conchide că originea regimului castelor nu trebuie căutată În cele patru varna vedice (vezi, de asemenea, Weber, 1971). După cum scrie Bouglé, un astfel de regim „se Întâlnește, În măsura În care o formă socială se poate realiza În toată puritatea ei, realizat În India ș...ț. Acest regim invadează totul aici. În acest sens, putem susține că el ș...ț
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Caste, Class and Race. A Study in Social Dynamics, New York, Doubleday. DUMONT Louis (1966), Homo hierarchicus. Le système des castes et ses implications, Paris, Gallimard. SENART Emile (1894), Les Castes dans l’Inde. Les faits et le système, Paris, Leroux. WEBER Max (1971), Economie et société, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție germană: 1922). Φ Clan, Stratificare, Valori Categorisiretc "Categorisire" Φ Atitudine, Rasă, REPREZENTARE SOCIALĂ Călătorietc "CĂlătorie" A călători, indiferent dacă motivele călătoriei sunt de ordin politic (revoluție, emigrare, exil, exod
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
privilegiați). Dacă pentru Karl Marx primează o logică a confruntărilor, alți autori, asemenea lui Alexis de Tocqueville, vorbesc, dimpotrivă, referindu-se la experiența americană, despre o mișcare „presantă și irezistibilă” Înspre o „egalitate a condițiilor”. În ceea ce-l privește, Max Weber, dintr-o perspectivă „nominalistă” (și nu „realistă”), critică Întâietatea acordată, atât În Optsprezece Brumar, cât și În Capitalul, infrastructurii economice și introduce În scenă alte două elemente esențiale: puterea politică și grupurile de statut. La rândul lor, Vilfredo Pareto, Gaetano
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
credințe și valori, ci pe o convenție proclamată Între voințe raționale, conduse de interes și de dorința de eficientizare și abstractizare. S-au propus apoi și alte tipologii sau Împărțiri. Emile Durkheim va vorbi despre solidaritate mecanică și organică, Max Weber despre „comunalizare” (Vergemeinschaftung) și „sociație” (Vergesellschaftung), Georg Simmel despre similitudini generale sau particulare, Charles Colley despre o asociere primară și una secundară etc. Astfel de etichete nu au fost niciodată „pure” sau univoce și nu trebuie Înțelese literal, ci interpretate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
exigențele impuse de necesitatea de a salva biodiversitatea (vezi actualitatea temei „dezvoltării durabile”). Aceeași dezbatere internațională asupra constrângerilor ecologice va fi inseparabilă, mai devreme sau mai târziu, de o discuție asupra limitelor culturii de stăpânire și de acumulare a capitalismului (Weber, 1964). Un sistem economic ia sfârșit, ca și exclusivitatea culturii sale. Lumea ca mozaic: globalizarea „deglobalizată” Despre antireducționism. La acest Început de secol, o astfel de problematică, prin rolul său stimulativ În științele umane, conduce, din aproape În aproape, la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]